Virusul
latent C al capsunului - Strawberry
latent C virus,
rhabdovirus neclasificat, sinonim Strawberry type 2, (Ref. Pop, 2009, TVV, III, 584). Simptome asemanatoare cu ale virusului latent C au fost
descrise, dar nedenumite, la Fragaris
vesca clona EMC (Harris
si King, 1942, Jour. Pomol.
Hort. Sci. 19, 227), in Anglia, la testarea soiurilor Fairfax, Dorsett
si Premier importate din S.U.A., ultimul fiind total infectat, virusul
fiind gasit peste tot in Statele Unite, precum si in
Japonia (Yoshikowa s.a.,
1986, Ann. Phytopath. Soc. Japan
52, 728) si regiunea est asiatica. Singur
sau in infectii complexe virusul C are efect daunator
semsnificativ asupra unor soiuri de capsun, insa soiul
Premier infectat latent s-a dovedit suficient de tolerant pentru a fi
mentinut in productie. La cele mai multe soiuri de
capsun cultivate, virusul nu produce
simptome externe. Susceptibile la virusul latent C sunt F. vesca, F. virginiana, F. chiloensis (latent),
Potentilla canadensis (latent)
si P. anserina (latent).
La clonele EMC, MEM, EMK, UC-2, UC-3 si B-9 (F. vesca) virusul latent C produce o epinastie foarte severa,
atat petiolul cat si foliolele frunzelor formate dupa
infectie fiind evident aplecate in jos. Frunzele formate mai tarziu nu manifesta simptome de
epinastie.
Dimensiunile acestora sunt
insa mult reduse, iar petiolul nu depaseste 1-5
cm lungime. Capacitatea
de a forma stoloni este mult mai redusa
insa n u complet suprimata. La clona M-1 (F. virginiana), virusul produce simptome transitorii, caracterizate
prin cloroze si piticire, insotite de epinastia si
rasucirea unor foliole. Clonele UC-1 si FV-72 nu
manifesta simptome externe. Ca indicatori se recomanda clonele
de Fragaria vesca UC-5
si EMC. Clona UC-5 reactioneaza prin epinastia severa a
frunzelor tinere, marmorarea si distorsionarea frunzelor formate
consecutiv si piticirea plantelor, in timp ce
la UC-4 infectiile raman latente. Experimental, virusul se
transmite usor prin altoire, iar in natura se
raspandeste, rapid si semi-persistent prin afidul Chaetosiphon fragaefolii, timpul necesar
achizitionarii fiind de peste o zi, iar persistenta in
vector de cel putin 9 zile. S-au obtinut, de
asemenea, rezultate pizitive cu speciile C.
minor si C. thomasi, precum
si cu Cuscuta subinclusa.
Diseminarea la distanta are loc prin
multiplicarea materialului de inmultire infectat. Virionii
sunt in forma de bastonas sau glont, prevazuti
cu anvelopa, masurand 190-38-/68 nm. Masurile
de prevenire constau in obtinerea materialului saditor liber de
acest virus, prin inmultirea plantelor care au dat rezultate
negative la testarea lor pe clonele indicatoare, mentinerea acestuia
in conditii de izolare si aplicarea tratamentelor chimice
contra insectelor vectoare. Virusul nefiind depistat in tara noastra se va
evita, de asemenea, introducerea lui prin importul de stoloni. Virusul poate fi
eliminat din plantele infectate prin cultivarea acestora timp de 20 zile la
35ºC, urmata de prelevarea si inradacinarea
separata a varfurilor de crestere lungi in jur de 4 mm.
Rezultate bune s-au obtinut, de asemenea, prin aplicarea unui tratament
termic la 46,5ºC.
.com
