PROCESUL DE MASURARE
Definitie
Elementele procesului de masurare
Marimea de masurat (masurandul) reprezinta un atribut al unui fenomen, al unui corp sau al unei substante, care este susceptibil de a fi diferentiat calitativ si determinat cantitativ.
Definitie reprezinta totalitatea mijloacelor tehnice utilizate in procesul de masurare.
Clasificare in functie de complexitate:
Clasificare in functie de destinatie::
Clasificare dupa forma prezentarii rezultatului:
mijloace de masurare analogice - rezultatul masurarii este o functie continua.
mijloace de masurare digitale - rezultatul masurarii este prezentat direct sub forma numerica.
Mijloace de masurare etalon servesc la definirea, materializarea, conservarea sua reproducerea unitatii de masura in scopul transmiterii ei catre alte mijloace de masurare.
Categorii de etaloane:
In functie de exactitate etaloanele pot fi: primare, secundare, de referinta, de lucru.
MIjloacele de masurare de lucru sunt cele cu care se executa masurarile cerute de practica.
Masura este materializarea unitatii de masura, a unui multiplu sau a unui submultiplu al acesteia.
Aparatul de masurat este un sistem tehnic care permite determinarea cantitativa a marimilor ce se masoara.
Instalatia de masurat este un ansamblu de aparate si masuri conectate intre ele dupa o anumita schema, in scopul efectuarii unor masurari.
LANTURI DE MASURARE
Lantul de masurare: serie de elemente ale unui aparat de masurat sau ale unui sistem de masurare care constituie traseul semnalului de masurat de la intrare pana la iesire.
Lant de masurare analogic:
Mijloace de masurare mecanice
Elementul de palpare este elementul care vine in contact cu piesa de masurat.
Dispozitivul de transmitere asigura trecerea semnalului de la sistemul de palpare la dispozitivul de amplificare.
Dispozitivul de amplificare mareste convenabil amplitudinea semnalului si il transmite la dispozitivul de afisare.
Mijloace de masurare electrice
Traductorul este un dispozitiv care transforma marimea de masurat aplicata la intrarea sa (de obicei neelectrica) intr-un semnal electric (curent, tensiune).
Dispozitiv de intrare (dispozitiv intermediar)
Dispozitivul de masurare este un mijloc de masurare care transforma semnalul de la intrarea sa intr-o marime perceptibila cu ajutorul careia se determina valoarea marimii masurate.
Dispozitivul de iesire permite ca valoarea masurata sa poata fi citita direct sub forma de indicatie, sa poata fi inregistrata sau sa poata fi transmisa unor dispozitive de actionare, stocare sau prelucrare a informatiilor de masurare.
Lant de masurare digital
Schema functionala a unui lant de masurare digital contine o partea analogica si alte cateva blocuri specifice. Semnalul analogic este prelucrat in blocul analogic si apoi aplicat unui bloc de esantionare - memorare (E/M) care preleveaza valori instantanee si le mentine la intrarea convertorului analog - digital (CAD) pe timpul necesar conversiei.
Iesirea numerica a CAD poate fi:
Microprocesorul (P), pe baza unui program impus de utilizator, asigura reglarea marimii masurate
Definitie: ansamblul de procedee folosite pentru obtinerea informatiei de masurare.
Clasificare.
a. dupa exactitatea obtinuta.
de laborator
industriale
b. dupa modul de prezentarea rezultatului masurarii
metode de masurare analogice
metode de masurare digitale
c. dupa modul de obtinere a valorii masurate:
metode directe
metode indirecte
metode implicite (de comparatie): de substitutie, diferentiale, de zero.
d. dupa modul de sesizare a valorii masurandului:
metode cu contact
metode fara contact
Metodele de masurare indirecte sunt acele metode prin care se masoara alte marimi, iar valoarea marimii de masurat se obtine prin calcul.
Metode de masurare directe sunt acele metode in care se masoara nemijlocit marimea de masurat.
Clasa de exactitate este o clasa a mijloacelor de masurare care satisfac anumite conditii metrologice destinate sa mentina erorile in limitele specificate. Este indicata printr-un numar denumit indice de clasa, marcat pe cadranul aparatului
2. MIJLOACE PENTRU MASURAREA LUNGIMILOR
Lungimea - marime fundamentala
notiunea de lungime se refera la inaltime, grosime, raza, diametru, distanta
unitatea fundamentala pentru lungime in S.I. este m (metru)
Metode de masurare - metoda absoluta - se masoara valoarea totala a lungimii cu ajutorul unui instrument sau aparat de masurat
- metoda comparativa - se masoara diferenta unei lungimi fata de o lungime etalon.
MIJLOACE DE MASURAT LUNGIMI |
||
MASURI |
Masuri de lungimi cu repere |
Ruleta |
Rgla metalica |
||
Fir de masurat |
||
Masuri de lungimi terminale |
Cala plan-paralela |
|
Lera |
||
Calibru |
||
Masuri de lungimi mixte |
Mira |
|
Panglica topografica |
||
Panglica de masurat pentru croitorie si cizmarie |
||
Ruleta de masurat cu lest |
||
Metru articulat |
||
Instrumente |
Subler |
|
Micrometru |
||
Comparator |
||
Compas de masurat |
||
Aparate |
Aparate de masurat ecartamentul caii ferate |
|
Optimetru |
||
Opticator |
||
Microscop de masurat lungimi |
||
Masini si instalatii |
Masina de masurat lungimea tesaturilor |
|
Masina universala de masurat |
||
Interferometru cu laser |
tipuri de sublere
- dupa destinatie de exterior, de interior ,
de adancime, de trasaj, pentru roti dintate
- dupa precizie:
cu precizia 1/10 sau cu valoarea diviziunii de 0,10mm. Lungimea scarii vernierului este de 10 diviziuni.
cu precizia 1/20 sau cu valoarea diviziunii de 0,05mm. Lungimea scarii vernierului este de 20.
cu precizia 1/50 sau cu valoarea diviziunii de 0,02mm. Lungimea scarii vernierului este de 50.
citirea sublerului
pe rigla gradata se citeste numarul intreg de milimetri in dreptul reperului zero al vernierului,
pentru stabilirea zecimilor de mm se observa care este primul reper de pe vernier care se afla in prelungirea unui reper de pe rigla gradata
Micrometrul
este un instrument de masurat realizat cu un mecanism surub-piulita. Pasul surubului este de 0,5mm.
principiu de functionare - transformarea miscarii de rotatie a unui surub in miscare de translatie
este prevazut cu dispozitiv de citire pe tambur, cu cadran sau cu dispozitiv digital
clasificare:
dupa precizie: micrometre cu precizia de 0,01mm; 0,02mm; 0,001mm.
dupa pozitia suprafetei de masurare: de exterior, de interior, de adancime
dupa destinatie: pentru table, tevi, filete
corelatia dintre pasul surubului, deplasarea tijei si diviziunile scarii gradate
Pas surub micrometric |
Deplasare tija surub micrometric |
Numar diviziuni pe scara |
Valoare diviziune pe scara |
0,5mm |
0,5mm |
0,01mm |
|
1mm |
1mm |
0,01mm |
citirea micrometrului
se citeste mai intai numarul intreg de mm sau intreg plus jumatate de mm citite pe scara 11 si 12 vizibile pe bucsa gradata 4
se adauga apoi sutimile de mm citite pe scara 13 a tamburului 5 in dreptul reperului care coincide cu reperul longitudinal 10
3. MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE
APARATE PENTRU MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE
MARIME MASURATA |
DENUMIREA APARATULUI |
Intensitatea curentului electric |
ampermetru |
Tensiunea electrica |
voltmetru |
Rezistenta electrica |
ohmmetru |
Puterea electrica |
wattmwtru |
Enegia electrica |
Contor de energie electrica |
Curentul electric - miscarea dirijata a purtatorilor de sarcina electrica dintr-un conductor.
Intensitatea curentului electric - cantitatea de purtatori de sarcina electrica care traverseaza sectiunea unui conductor in unitatea de timp.
Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) - amper (A
Masurarea intensitatii curentului electric - prin metode directe ampermetre
- digitale
Galvanometru - pentru masurarea curentilor de intensitate foarte mica (10-6 - 10-9)
Simbolizarea ampermetrelor
Montarea ampermetrului in circuit - se monteaza in serie in circuitul in care se masoara intensitatea curentului.
Rezistenta interna a ampermetrului rA - este foerte mica, mult mai mica decat rezistenta circuitului (consumatorului), pentru a avea erori cat mai mici.
Tensiunea electrica - lucrul mecanic efectuat pentru transportul sarcinii electrice intre doua puncte ale unui circuit.
Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) - volt (V
Masurarea tensiunii - prin metode directe voltmetre
- prin metode de compensatie - pentru masurari de mare exactitate
- digitale
Simbolizarea voltmetrelor
Montarea voltmetrului in circuit - se monteaza in paralel in circuitul in care se masoara tensiunea.
Rezistenta interna a voltmetrului rv - este foarte mare, mult mai mare decat rezistenta circuitului (consumatorului), pentru a avea erori cat mai mici.
Extinderea domeniului de masurare a ampermetrului si voltmetrului
In cazul in care valoarea
marimii masurate
depaseste domeniul de masurare al aparatului electric
se poate realiza extinderea
domeniului de masurare al acestuia.
Extinderea domeniului de masurare se realizeaza cu dispozitive speciale introduse in circuitul de masurare, si anume :
In curent continuu : sunturi si rezistente aditionale
In curent alternativ : transformatoare de masurat
Rezistenta electrica - marime fizica care consta in proprietatea unui material de a se opune trecerii curentului electric.
Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) - ohm (W)
Metode de masurare a rezistentei electrice
metoda indirecta - a ampermetrului si voltmetrului (metoda volt-mpermetrica)
metode cu citire directa - ohmmetre, megaohmmetre, multimetre
metode de comparatie - (metode de punte)
se masoara tensiunea Ux la bornele consumatorului cu ajutorul unui voltmetru
se masoara intensitatea Ix curentului prin consumator cu ajutorul unui ampermetru
se calculeaza rezistenta consumatorului introducandvalorile obtinute anterior in expresia matematica a legii lui Ohm
montajul amonte
montajul aval
montajul se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mari, mult mai mari decat rezistenta interna a ampermetrului
montajul se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mici, mult mai mici decat rezistenta interna a voltmetrului
Ohmmetrul - aparat cu ajutorul caruia se masoara direct valoarea rezistentei electrice.
Principiu de functionare - masurarea curentului ce strabate circuitul ohmmetrului si a carui valoare depinde de rezistenta de masurat, conform legii lui Ohm.
Componentele unui ohmmetru
Tipuri de ohmmetre - in functie de mmodul de conectare al miliampermetrului
Schema serie
toate elementele componente sunt montate in serie
sursa de tensiune continua este o baterie de 1,5..1,8V
miliampermetru magnetoelectric avand scara gradata direct in ohmi, cuprinzand intervalul de la Rx=0 la Rx=
scara gradata este inversa si foarte neuniforma
reglarea indicatiei acului indicator este necesara, deoarece imbatranirea bateriei determina modificarea tensiunii cu care este alimentat aparatul si prin urmare cresterea erorii de masurare
etapele reglarii
pentru Rx=0 se realizeaza un scurtcircuit intre bornele aparatului. Daca acul indicator nu este la 0 se regleaza Rp pana se obtine indicatia corecta
pentru Rx= se lasa bornele aparatului in gol si se regleaza pozitia acului indicator cu ajutorul corectorului de zero al aparatului magnetoelectric
acest tip de ohmmetru se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mari cuprinse intre 10 si 106W
pentru ca eroarea de masurare sa fie cat mai mica este necesar ca intervalul de masurare se fie ales astfel incat citirea sa se faca la mijlocul scarii gradate.
Schema derivatie
miliampermetrul magnetoelectric este montat in paralel in circuitul de masurare
sursa de tensiune continua este o baterie de 1,5..1,8V
miliampermetru magnetoelectric avand scara gradata direct in ohmi, cuprinzand intervalul de la Rx=0 la Rx=
scara gradata este directa si foarte neuniforma
reglarea indicatiei acului indicator este necesara, deoarece imbatranirea bateriei determina modificarea tensiunii cu care este alimentat aparatul si prin urmare cresterea erorii de masurare
etapele reglarii
pentru Rx=0 se regleaza pozitia acului indicator cu ajutorul corectorului de zero al aparatului magnetoelectric
pentru Rx= se lasa bornele aparatului in gol si se regleaza Rp pana se obtine indicatia corecta
acest tip de ohmmetru se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mici pana la 50W
intreruptorul K trebuie deconectat atunci cand nu se efectueaza masurari pentru a se evita descarcarea bateriei
Masurarea rezistentelor cu ajutorul metodelor de comparatie
Principiu - masurarea rezistentei electrice prin compararea cu valoarea unor rezistente cunoscute.
Tipuri - metoda de punte (puntea Wheatstone), metoda substitutiei, metoda compararii tensiunilor si metoda reducerii tensiunii la jumatate.
Puntea Wheatstone
Puntea - circuit care contine patru elemente (brate9 dispuse intr-o schema sub forma unui patrulater. Circuitul se alimenteaza pe una din diagonale, iar in cealalta diagonala se monteaza un aparat indicator de nul.
Avantajele metodei sensibilitate mare
precizie mare
domeniu larg de utilizare
manevrare usoara
R1, R2- rezistente de raport
R3 - rezistenta de comparatie
G - galvanometru cu rol de indicator de nul
E - sursa de tensiune continua
R0 - rezistenta de protectie a galvanometrului
R3 -prin reglajul rezistentei de comparatie, pentru un raport al rezistentelor R1, R2, se realizeaza , echilibrarea puntii
G - indica lipsa curentului in diagonala de masurare
E - alimenteaza cu tensiune electrica montajul
Se regleaza R3 pina cand indicatorul de nul indica 0.
Se citesc valorile rezistentelor R1,R2, R3.
Se calculeaza Rx din relatia de echilibru a puntii.
R1 R3 = R2 Rx
Sau: - La o punte in echilibru produsele bratelor opuse sunt egale.
La o punte in echilibru rapoartele bratelor alaturatesunt egale.
Protectia galvanometrului
Deoarece la inceputul masurarii puntea poate fi puternic dezechilibrata, trebuie sa se micsireze sensibilitatea galvanometrului pentru a nu fi deteriorat la trecerea unui curent prea mare prin el. Se introduce rezistenta R0 in serie cu galvanometrul, prin intermediul comutatorului K2. Cand echilibrul puntii a fost aproximativ atins, se trece K2 pe pozitia 1 si se continua echilibrarea cu o sensibilitate sporita.
Metoda substitutiei
E- sursa de c.c. cu rezistenta ibnterna neglijabila
Re - rezistensa variabila etalonata
K - comutator cu doua pozitii
A - ampermetru cu mai multe limite de masurare
se inchide K pe pozitia 1 si se masoara
se trece K pe pozitia 2 si se masoara
se variata Re pana cand I1=I2
3.5. MASURAREA PUTERII ELECTRICE
Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) - watt (W)
Puteri electrice in c.a.
putere aparenta - unitatea de masura: voltamper - VA
putere activa P=U I cosj - unitatea de masura: watt - W
putere reactiva Q=U I sinj - unitatea de masura: voltamper reactiv - var
Masurarea puterii electrice in c.c.
metoda ampermetrului si voltmetrului
- puterea consumata in c.c. de un receptor avand rezistenta electrica R se poate masura cu un ampermetru si un voltmetru.
- voltmetrul se va monta in amonte (k pe pozitia a) daca R>>ra, fie in aval (k pe pozitia b) daca R<< rv
masurarea cu wattmetrul electrodinamic
indicatia aparatelor electrodinamice este proportionala cu puterea electrica si ca urmare se pot grada direct in wati
scara aparatului este directa si uniforma
deoarece la wattmetru exista pericolul de supraincarcare chiar daca indicatia aparatului este sub limita de masurare (U si I pot depasi valorile nominale chiar daca produsul lor este in limite normale) se vor monta un ampermetru si un voltmetru pentru a urmari incarcarea wattmetrului.
simbolizarea wattmetrului
- montarea wattmetrului in circuit
bornele de tensiune notate cu U* si U se conecteaza in paralel cu sarcina
bornele de curent notate cu I* si Ise conecteaza in serie cu sarcina
bornele marcate cu "*" se numesc borne polarizate si sunt borne de intrare de tensiune si de curent
wattmetre cu mai multe domenii de masurare
sunt prevazute cu mai multe domenii pentru intensitatea curentului electric si mai multe domenii pentru tensiune
pentru a se determina puterea masurata de wattmetru, este necesar sa se cunoasca constanta Kw a wattmetrului, corespunzatoare domeniilor alese pentru intensitatea curentului si pentru tensiune
Kw reprezinta puterea corespunzatoare unei diviziuni a scarii gradate
In - domeniul de masurare ales pentru intensitatea curentului
Un - domeniul de masurare ales pentru tensiune
amax - numarul maxim de diviziuni al scarii gradate
puterea masurata i cazul in care acul indicator arata a diviziuni este
Masurarea puterii electrice in c.a. monofazat
masurarea puterii aparente
se poate realiza cu un voltmetru si un ampermetru
in functie de impedanta consumatorului se poate alege varianta amonte sau aval
puterea se va calcula cu ajutorul relatiei de definitie
masurarea puterii active
se poate masura cu wattmetrul analogic electrodinamic sau ferodinamic sau cu wattmetrul digital
in functie de impedanta consumatorului se poate alege varianta amonte sau aval, avand grija ca bornele marcate sa fie legate la sursa
masurarea puterii reactive
indirect - masurand puterea aparenta si puterea activa si aplicand relatia
direct - cu ajutorul varmetrelor
varmetrele sunt tot aparate electrodinamice sau ferodinamice care au in serie cu bobina mobila in loc de rezistenta aditionala o bobina sau un condensator, care introduc un defazaj suplimentar de 900
bornele marcate trebuie sa fie legate la sursa
la o montare corecta varmetrul va indica in sensul normal daca defazajul este inductiv si in sens contrar daca defazajul este capacitiv.
3.6. MASURAREA ENERGIEI ELECTRICE IN C.A. MONOFAZAT
in curent continuu, intreaga energie electrica absorbita de un consumator de la o sursa se consuma, in sensul transformarii in alta forma de energie
in curent alternativ nu se consua intreaga energie absorbita de la sursa, o parte se inmagazineaza in componentele reactive ale circuitului, deci exista:
energie activa determinata de puterea activa P
energie reactiva determinata de puterea reactiva Q
unitatea de masura pentru energia activa este varsecunda si kilovarora.
unitatea de masura pentru energia reactiva este 1J=1Ws.In practica se utilizeaza kWh
masurarea se efectueaza cu contorul de energie electrica
contorul este realizat dintr-un dispozitiv de masurat si un mecanism integrator
tipuri de contoare:
de tip electrodinamic pentru masurarea energiei electrice in c.c.
de inductie pentru masurarea energiei electrice in c.a.
constanta nominala a contorului Cn este inversul constantei reale si reprezinta
numarul de rotatii pe care le face discul pentru un consum de energie egal cu 1kWh
N - numarul de rotatii
W - energia consumata
conectarea contoarelor in circuit se face conform aceleiasi scheme ca si in cazul
wattmetrelor
3.7. TRANSFORMATOARE DE MASURAT
Transformatoarele de masurat sunt sunt transformatoare de constructie speciala utilizate in tehnica masurarilor pentru a extinde domeniile de masurare ale ampermetrelor si voltmetrelor in circuite de curent alternativ.
Rolul lor functional este de a micsora - reduce - curentul sau tensiunea de masurat
Dupa marimea pe care o reduc transformatoarele de masurare pot fi:
transformatoare de masurat de curent
transformatoare de masurat de tensiune
3.7.1. Transformatoarele de masurat de curent
- o infasurare primara realizata cu un numar mic de spire (uneori o singura spira), N1, care se monteaza in serie cu circuitul strabatut de curentul de valoare mare I1 care se masoara.
- o infasurare secundara care are un numar mai mare de spire N2, si la bornele acesteia se leaga ampermetrul care masoara curentul I2.
- Raportul curentilor este:
= de unde:
I1 = I2
Din aceasta relatie se observa ca in circuitul secundar ampermetrul masoara un curent de ori mai mic decat cel din primar.
deoarece in secundarul transformatorului se conecteaza o impedanta mica (cea a ampermetrului) regimul de functionare al transformatorului este apropiat de regimul de functionare in scurtcircuit al transformatoarelor de forta.
Regim de avarie: I1 0 si Z= - aceasta situatie apare cand secundarul ramane deschis. Pentru a evita regimul de avarie in secundar se monteaza de regula un ampermetru de 1A sau de 5A sau circutul de curent al unui wattmetru. In cazul in care acestea lipsesc, bornele infasurarii secundare se leaga in scurtcircuit.
3.7.2. Transformatorul de
masurat de tensiune
S1
Raportul tensiunilor este:
= de unde: U1 = U
electrice in circuite cu tensiuni nominale peste 500 V, la o tensiune de 100 V.
4 MIJLOACE PENTRU MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE
magnetoelectrice
feromagnetice
electrodinamice
de inductie
unitatea de masura, indicata prin simbolul sau
clasa de precizie
natura curentului (c.c., c.a.)
tensiunea de incercare a rigiditatii dielectrice
simbolul care indica fenomenele ce stau la baza functionarii aparatului
dispozitivul de producere a cuplului activ
dispozitivul de producere a cuplului rezistent
dispozitivul de citire
corectorul de zero
amortizorul
4.1. Aparate magnetoelectrice (cu bobina mobla)
principiu de functionare interactiunea dintre campul magnetic al unui magnet permanent si o bobina mobila parcursa de curentul de masurat (c.c.). Cuplul activ care apare pune in miscare bobina mobila impreuna cu intreg echipajul mobil.
Descrierea aparatului
dispozitivul de producere a cuplului activ - partea fixa este alcatuita din magnet permanent, piese polare si miez cilindric. Partea mobila este realizata dintr-o bobina asezata in intrefierul circuitului magnetic.
dispozitivul de producere a cuplului rezistent - doua arcuri spirale
dispozitivul de citire - acul indicator si scara gradata.
corectorul de zero
amortizorul - electromagnetic
caracteristica statica de functionare a aparatului (unde I este curentul care strabate bobina)
proprietati:
scara uniforma
sensibilitate mare
precizie foarte buna
consum propriu de putere foarte mic
putin influentate de campurile magnetice exterioare
functioneaza numai in c.c.
sensibile la suprasarcini
utilizari
ampermetre si voltmetre de c.c.
4.2. Aparate feromagnetice
mai sunt cunoscute si sub numele de aparate electromagnetice sau cu fier mobis
principiu de functionare: functioneaza pe baza actiunii campului magnetic al unei bobine fixe parcurse de curentul de masurat, asupra unor placute din material feromagnetic, care sunt atrase sau respinse in interiorul bobinei.
are 2 variante constructive:
- cu atractie:
dispozitivul de producere a cuplului activ - bobina fixa (1), piesa din material
feromagnetic (2) asezata pe axul (3) al echipajului mobil
dispozitivul de producere a cuplului rezistent - arc spiral (6)
dispozitivul de citire - ac indicator 4) si scara gradata
corectorul de zero (7)
amortizorul - pneumatic cu paleta (8)
cu respingere
dispozitivul de producere a cuplului activ - bobina fixa (1) de forma cilindrica si 2 placute din material feromagnetic, din care (2) este fixata pe bobina, iar (3) pe axul (4) al echipajului mobil
dispozitivul de producere a cuplului rezistent - arc spiral (79
dispozitivul de citire - ac indicator (5) si scara gradata
corectorul de zero
amortizorul - cu paleta (6)
caracteristica statica de functionare a aparatului
proprietati:
scara neuniforma
sensibilitate mica
precizie mica
consum propriu de putere mare
influentate de fenomenul de histerezis si curentii turbionari
influentate de campurile magnetice exterioare
functioneaza in c.c. si in c.a.
utilizari
ampermetre si voltmetre de c.c.
4.3. Aparate electrodinamice
principiu de functionare actiunea fortelor electrodinamicece se exercita intre bobine fixe si mobile parcurse de curenti. Cuplul activ care apare pune in miscare bobina mobila impreuna cu intreg echipajul mobil.
Descrierea aparatului
dispozitivul de producere a cuplului activ - este alcatuit din 2 bobine fixe legate in serie sau in paralel, piese polare si miez cilindric. Bobina mobila este fixata pe axul echipajului mobil.
dispozitivul de producere a cuplului rezistent - doua arcuri spirale
dispozitivul de citire - acul indicator si scara gradata.
corectorul de zero
amortizorul - pneumatic cu paleta sau cu piston
caracteristica statica de functionare a aparatului
in c.c.
in c.a.
utilizari
ampermetre si voltmetre de c.c.
wattmetre: bobina fixa este numita si bobina de curent (se leaga in serie in circuit), bobina mobila este numita bobina de tensiune (se leaga in paralel in circuit).
proprietati:
scara uniforma (cand sunt utilizate ca wattmetre)
scara neuniforma (cand sunt utilizate ca ampermetre si voltmetre)
sensibilitate buna
precizie foarte buna
consum propriu de putere foarte mare
influentate de frecventa curentului (vor fi utilizate doar pana la 1500Hz)
influentate de campurile magnetice exterioare
functioneaza in c.c. si in c.a.
sensibile la suprasarcini
4.4. Aparate digitale
Principiul de functionare al aparatelor de masurat digitale consta in transformarea marimii de masurat, de obicei analogice, in semnale digitale.
transformarea marimii continue (analogice) in semnale digitale se realizeaza prin discretizarea si codificarea marimii de masurat
discretizarea se poate face in timp (esantionare) sau in nivel (cuantificare)
interval de esantionare - timpul dintre doua masurari succesive
rezolutia aparatului - diferenta dintre doua trepte succesive
eroare de discretizare - diferenta dintre valoarea reala a marimii si valoarea masurata
schema bloc
Circuitul de intrare - prelucreza marimea de masurat pentr a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului
Convertorul analog digital - transforma marimile de masurat analogice in marimi digitale
Numaratorul - numara impulsurile de la iesirea convertorului. Este format dintr-un lant de celule elementare de numarare care depind de sistemul de numeratie folosit.
Decodorul - transforma rezultatul masurarii din sistemul binar in sistemul zecimal
Dispozitivul de afisare - asigura comanda automata a operatiilor.
- pentru realizarea lui se folosesc diode electroluminiscente (LED) si cristale lichide (au proprietatea de a-si schimba traansparenta sau culoarea sub influenta campurilor electrice sau magnetice)
Blocul de comanda- asigura comanda automata a tuturor operatiilor
Blocul de alimentare - alimenteaza celelalte blocuri functionale.
proprietati
afisarea directa, sub forma numerica a rezultatului masurarii
masurarea nu este continua, ci discreta, ea efectuandu-se la anumite intervale de timp
valoarea afisata urmareste variatia in trepte cu care marimea este aproximata
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |