Pentru estimarea sectiunilor eficace de formare a unor hipernuclee sunt importante sectiunile eficace de producere pentru particule cu stranietate obtinute in diferite ciocniri nucleare relativiste [4,5,22-26,]. Calculele facute pentru estimarea sectiunilor de producere pentru diferite tipuri de hipernuclee trebuie sa aiba in vedere canalele de producere care se deschid la diverse energii [21]. În Fig.IV.12 este prezentata dependenta sectiunii eficace de formare a hipernucleelor simple de numarul de masa al fragmentului nuclear pentru ciocniri Ne + Ne LF + X la doua energii: (a) 2.1 A GeV; (b) 4.5 A GeV.
Fig.IV.12. Sectiunile eficace de formare a unor hipernuclee simple in ciocniri Ne-Ne la 2.1 A GeV (a), respectiv, 4.5 A GeV (b) in functie de numarul de masa al fragmentului nuclear
Se constata ca aceasta sectiune creste cu cresterea energiei pe nucleon pentru nucleul incident. Acest fapt se datoreaza cresterii ratelor de producere a hiperonilor - L, in acest caz - cu cresterea energiei nucleului incident. Trebuie subliniat, de asemenea, faptul ca fuzionarea dintre hiperonul L si fragmentul nuclear devine mai putin probabila cu cresterea energiei nucleului incident. Acest rezultat poate sa dea un raspuns unor probleme legate de formarea starilor anomale in materia nucleara si aparitia tranzitiilor de faza, in sensul ponderilor specifice pentru cele doua fenomene la diferite energii. Plasma de cuarci si gluoni, atat in forma pura, cat si in forma bogata in barioni, cu signatura sa specifica, de crestere a producerii de stranietate, apare si devine dominanta la energii mari.
Sectiunea de formare de hipernuclee duble este mult mai mica, pentru aceeasi ciocnire, la aceeasi energie, decat cea pentru hipernuclee simple. Scaderea este de cateva ordine de marime, de la valori de ordinul mb - pentru hipernuclee simple - la valori de ordinul nb - pentru hipernuclee duble.
Pentru producerea de particule H (dibarioni) sectiunea eficace estimata, pentru ciocniri Ne + Ne la 4.5 A GeV, este de 2.6 mb.
AP-AT |
s(4He-12C) mb] |
s(4Li-12C) mb] |
s(12C-12C) mb] |
s(19F-12C) mb] |
Ecin [A GeV] | ||||
LH | ||||
LH | ||||
LHe | ||||
LH | ||||
LHe | ||||
LHe | ||||
LLi | ||||
LHe | ||||
LLi | ||||
LBe |
Tabelul IV.1. Valorile calculate ale sectiunilor eficace de formare a unor
hipernuclee simple in trei ciocniri la energii cinetice mai mari de 3 A GeV
În Tabelul IV.1 sunt incluse valorile calculate ale sectiunilor eficace de formare pentru diferite tipuri de hipernuclee simple - de la L He la L C - in trei ciocniri - He+C, Li+C si C+C - la energii cinetice peste 3 A GeV, specifice IUCN Dubna. Acolo unde exista rezultate experimentale s-au inclus si acestea.
Din analiza valorilor incluse in tabel se constata ca hipernucleele pentru care exista o structura de tip 4N+L au sectuni eficace mult mai mare decat alte tipuri de hipernuclee. Pentru hipernucleele de tip L H si L H - produse in ciocniri la energia cinetica de 3.7 A GeV - se observa un acord bun intre calcule si rezultate experimentale.
Toate aspectele fenomenologice si rezultatele experimentale considerate pana in prezent confirma posibilitatea observarii unor stari si fenomene anomale in materia nucleara fierbinte si densa formata prin ciocniri nucleu-nucleu la energii de cativa GeV/nucleon. Sunt sugerate, de asemenea, posibile legaturi cu unele tranzitii de faza in materia nucleara fierbinte si densa De aceea, in cele e urmeaza se vor aborda cateva aspecte legate de tranzitiile de faza care pot sap apara in materia nucleara formata prin ciocniri nucleare relativiste.
Bibliografie
[1].M.Danysz, J.Pniewski - Phyl.Mag.44(1953)348
[2].M.Danysz et al - Phys.Rev.Lett.11(1963)29
[3].D.J.Prowse et al - Phys.Rev.Lett.17(1966)782
[4].K.J.Nield et al - Phys.Rev.C13(1976)1263
[5].A.U.Abdurakhimov et al - Il Nuovo Cimento A102(1990)645
[6].H.Bando, O.Hashimoto, K.Ogawa (editors) - Proceedings of 1986 International Symposium on Hypernuclear Physics, Tokyo, Japan, 20-23 August 1986
[7].E.Okonov - Letter of intent, JINR Dubna, 1990
[8].E.Oset, P.Fernandez de Cordoba, L.L.Salcedo, R.Brockmann - Phys.Rep.188 (1990)79
[9].J.Nieves, E.Oset - Phys.Rev.C47(1993)1478
[10].Jufa Hao et al - Phys.Rev.Lett.71(1993)1498
[11].A.K.Kerman, M.S.Weiss - Phys.Rev.C8(1973)408
[12].T.Motoba, H.Bando, T.Fukuda - Nucl.Phys.A534(1991)597
[13].H.J.Krappe, V.V.Pashkievich - Phys.Rev.C47(1993)1970
[14].P.J.Lombard, S.Marcos, J.Mares - Phys.Rev.C51(1995)1784
[15].H.H.Gutbrod et al - Phys.Rev.Lett.37(1976)667
[16].F.Asai, H.Bando, M.Sano - Phys.Lett.B145(1984)19
[17].C.Besliu, Al.Jipa, Irina Tudorascu, R.Zaharia - Analele Universitatii Bucuresti - Fizica XLIII(1994)26
[18].Cristiana Iosif - Teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Fizica, 1997
[19].H.Bando, T.Motoba, J.Zofka - Int.J.Mod.Phys.5(1990)4021
[20].H.Bando, M.Sano, M.Wakai - Nucl.Phys.A501(1989)900
[21].Particle Data Group - Phys.Rev.D50(1994)1
[22].W.Greiner, P.Koch, J.Rafelski - Phys.Lett.B145(1984)142
[23].J.Julien et al - Phys.Lett.B264(1991)269
[24].G.E.Diebold et al - Phys.Rev.C48(1993)2984
[25].Al.Jipa - Turkish Journal of Physics 19(1995)846
[26].Al.Jipa, C.Besliu, Maria Iosif, R.Zaharia - Quark Matter´96, Heidelberg, Germany, 20-24.V.1996
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |