Asezarea geografica si resursele naturale ale Deltei Dunarii

In judetul Tulcea se intalnesc, intr-o imbinare armonioasa, toate formele de relief existente in tara noastra: muntii Macinului, cei mai vechi din Europa si mirifica Delta a Dunarii, cel mai tanar pamant al tarii, inca in curs de formare; zonele de deal si de podis cu paduri umbroase, cu podgorii vestite, cum sunt Niculitel, Babadag si litoralul Marii Negre cu intinsele plaje de la Sulina, Sf. Gheorghe, Perisor si Portita. Acest cadru natural, la care se adauga numeroasele monumente istorice, cele mai multe datand din epoca romanilor, precum si ospitalitatea calda a oamenilor, asigura judetului Tulcea un imens potental turistic. Din acest ansamblu geografic, principala zona turistica o constituie Delta Dunarii, care impresioneaza prin ineditul si frumusetea peisajului, prin flora si fauna ei, fiind una din cele mai mari delte din Europa si in acelasi timp, una dintre cele mai originale, spectaculoase si bogate delte ale lumii.

Dupa ce strabate 8 tari de-a lungul a 3859 km din care 1075 km pe teritoriul Romaniei, inaintea varsarii sale in Marea Neagra, Dunarea descrie un imens arc care se desprinde intr-un minunat evantai, creind un tinut unic prin originalitatea si pitorescul sau-delta. Si Delta Dunarii, asemanatoare celorlalte delte de pe glob, isi are fluviul care la varsarea in Marea Neagra a dat nastere unei unitati geografice de tip “ DELTA”, de forma triunghiulara cu trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Delta Dunarii s-a format prin depunerea aluviunilor aduse de apele fluviului si actiunea de cladire a marii, sustinuta de cea a vantului. Ea este cuprinsa in limitele unui cadru geografic mai inalt, marcat la S de culmea dealurilor Tulcea-Mahmudia, iar la N de platforma Buceagului. Suprafata deltei propriu-zise este de circa 4250 km², iar a compexului lagunar Razelm-Sinoie de circa 990 km² (limita dintre aceste doua unitati nu este inca precizata).

Bratele Dunarii sunt marginite de-a lungul traseelor pe grindurile malurilor, intrerupte din loc in loc de garle naturale si canale artificiale prin care ele isi trimit apele in lacuri, balti, japse ca si pe toata intinderea inundabila a ostroavelor. Astfel delta ne apare ca un paienjenis de ape, cu cel mai complex aspect dintre toate deltele de pe glob. In cuprinsul ei s-au putut stabili mai multe tipuri de delta: zona deltei fluviale este o delta de tip “VISTULA”, gurile bratelor Sf. Gheorghe si Sulina formeaza doua delte de tip “TIBRU”, iar la gura bratului Chilia se afla intr-o continua formare o delta rasfirata de tip “MISSISSIPPI”.

Din punct de vedere morfogenetic si dupa agentii predominanti care au contribuit la formarea ei, delta a fost separata in sens transversal , pe bratele Dunarii, in doua parti distincte: delta fluviala, adica partea in amonte in care fluviul a fost agentul dominant si delta maritima, respectiv partea de aval in care marea a avut o influenta importanta in cadrul interactiunii sale cu fluviul. Linia de separare intre cele doua parti o constituie sistemul de cordoane Letea-Caraorman-Crasnicol-Perisor.

I. DELTA FLUVIALA ocupa peste 65% din suprafata totala a deltei si se imparte in mai multe unitati naturale:

Insula Letea

a) Depresiunea Sireasa-Sontea ocupa toata partea din amonte a insulei Letea, de la S de Stipoc. b) Depresiunea Pardina este inconjurata din toate partile de grinduri inalte: N-grindul fluvial al ramurii sudice a bratului Chilia (Tatanir- Tataru), iar la S si E – grindurile continentale Chilia si Stipoc.

c) Depresiunea Matita incadrata la V si E de marile grinduri Chilia si Letea, se intinde intre bratele Chilia si Dunarea Veche. Este depresiunea centrala a insulei Letea, in care se gasesc cele mai numeroase si mai adanci ghioluri de la N de Sulina: Trei Iezere, Bogdaproste, Matita, Babina, Merhei.

d) Grindul Chilia este un fragment de continent ce prezinta prelungirea la S de bratul Chilia a platformei Buceag.

e) Grindul Stipoc (lung de 25 km) se intinde de la cotul Dunarii format la Pardina pana la grindul Batacu, prin care se leaga de Chilia. Ostroavele Tataru, Babina si Cernovca sunt cele mai importante din ansamblul de ostroave formate in deltele secundare ale bratului Chilia, care se desface de doua ori in doua manunchiuri de albii secundare.

Insula Sf. Gheorghe

a) Depresiunea Litcov are forma unui triunghi cu baza sprijinita pe grindul Caraorman. Canalul Sulina o separa de depresiunea Sireasa-Sontea, iar latura de sud o formeaza versantul stancos al horstului dobrogean. Se imparte in doua raioane:

- raionul Litcov vest, situat in unghiul fluvial din aval de ceatalul Sf. Gheorghe se divide prin canalul Litcov in doua mici depresiuni intens colmatate Rusca si Balteni

- raionul Litcov de est, situat in avalul raionului Litcov vest si divide si el prin acelasi canal Litcov in doua depresiuni mici, Gorgova si Uzlina, cu lacurile mari: Uzlina, Isacova si Gorgova.

b) Depresiunea Erenciuc este o unitate naturala asezata intre grindul Caraorman si cursul meandrat al bratului Sf. Gheorghe, brazdat prin mijloc de ghiolul Erenciuc, un meandru parasit al Dunarii.

c) Luncile Zagan si Murighiol sunt adevarate lunci inundabile si mlastinoase cu aspect de delta, situate intre albia bratului Sf. Gheorghe si versantul dobrogean.

d)     Depresiunea Dranov

Intre bratul Sf. Gheorghe, peninsula Dunavat, laguna Razelm si grindul Crasnicol, se intinde depresiunea Dranov. E o zona mlastinoasa aproape complet lipsita de lacuri si invadata in totalitate de flora palustra. Are un singur lac mare care a dat numele depresiunii, lacul Dranov.

II. DELTA MARITIMA

La rasarit de linia Peripava-Crisan-Ivancea si Ivancea-Crasnicol-Perisor pana la mare, se intinde Delta maritima. Ea se caracterizeaza prin regiuni cu relief negativ si pozitiv, cu diferenta ca depresiunile au aici fundul pe cea mai mare intindere sub nivelul marii, iar grindurile mari sunt aproape exclusiv niste complexe nisipoase de origine marina.

1. Grindul Letea este cel mai mare uscat al deltei si primul complex nisipos al ei. Asezat in delta maritima de N si marginit de depresiunile deltaice Matita si Popina, grindul Letea si cotele cele mai inalte ale deltei.

Grindul Caraorman este echivalentul, cu dimensiuni mai restranse, al grindului Letea in delta maritima de S. Grindul Caraorman se margineste la V si E cu doua depresiuni lacustre: Uzlina si Rosu.

2. Grindul Saraturile este asezat in unghiul format de bratul Sf. Gheorghe din aval de Ivancea si tarmul marii. Inaltimile mai mici au facut ca acest grind sa fie mai usor inmlastinat, ceea ce a franat formarea dunelor, care nu mai sunt un element caracteristic in peisajul natural al grindului Saraturile.

3. Depresiunea Sulina este o vasta zona mlastinoasa si de plaur, cu fundul mai jos decat nivelul marii, inconjurata de grindurile marine Letea, Caraorman, Saraturile, iar la E este deschisa spre mare, de care este aparata printr-un cordon litoral subtire. Prin canalul Sulina, depresiunea se divide in:

- unitatea Magearu, asezata la N de Sulina

- depresiunea marilor lacuri: Lumina, Puiu, Rosu etc.

Alte cateva mici unitati geografice completeaza teritoriul deltei maritime de nord. Acestea sunt: delta secundara a Chiliei la mare, cladita in ultimii 200 de ani in aval de Valcov Popina, intre grindul Letea si bratul Stambulul Vechi; Dranovul maritim, ultimul compartiment al deltei maritime este limitat la N de grindul Crasnicol, iar la S de tarmul marii, unde exista un fel de ghioluri prelungi si inguste numite zatoane.

4. Grindul Crasnicol cel mai important grind al insulei Drana, are o lugime de 18 km. El este in continuarea grindului Ivancea care inchide Saraturile la NV.

5. Litoralul deltei cuprinde deschiderea la mare a Deltei Dunarii care se face pe un front de 80 km. Pe toata aceasta lungime el se infatiseaza ca un tarm jos, nedantelat si cu plaje.

Relieful deltei nu prezinta nicaieri inaltimi mai mari de 6,5m altitudinea absoluta si cu putine exceptii, nici adancimi mai mari de 3m sub nivelul marii, astfel ca energia reliefului nu depaseste 10m. De asemenea, cuprinde si doua formatiuni: depresiunile deltaice, cu cote medii sub 1 m, care ocupa cea mai mare parte din delta si se afla intr-un proces de colmatare aluvionara sau organica si grindurile care au cote de 0,31m fata de nivelul Marii Negre. Grindurile care ocupa suprafete restranse (cca 680 km²) formeaza osatura deltei si au origini, varste si structuri diferite:

grinduri continentale- masive care au cote relativ ridicate ( Chilia-altitudine maxima in delta 6,5m, Stipoc, Popina etc.)

grinduri fluviale- inguste si amplasate in lungul bratelor, sahalelor si canalelor care de regula, sunt depasite la ape mari

grinduri fluvio-maritime- care au cote ridicate, neinundate, formate in general din nisipuri, mai importante fiind cele de la Letea, Caraorman, Crasnicol.

O nota aparte in relieful deltei o da prezenta pe grindurile fluviale a unor dune de nisip, inalte de 8-13m, generate de actiunea eoliana a crivatului. Unele dune sunt fixate de vegetatie, asa cum apar cele de pe grindul Letea, creind un peisaj foarte atragator.

2. Potentialul natural si antropic

Particularitatile cadrului natural, climatul bland, precum si celelalte conditii de mediu au determinat dezvoltarea unei flore si faune variate, fara comparatie in restul Europei care constituie de fapt atractia majora a acestei zone. Marea varietate si bogatie de specii din avifauna a facut ca delta sa fie cunoscuta de turisti ca un “paradis al pasarilor”. O insemnatate deosebita o are valoarea cinegetica a unora dintre pasari si mamifere care traiesc aici precum si bogatia faunei piscicole.

Vegetatia naturala ocupa o suprafata de circa 3000 km² (aproximativ 68%) din suprafata deltei, padurile 2%, pasunile naturale circa 9% si stufariile 57%. Restul suprafetei este reprezentat de luciurile de apa 26%, terenurile arabile 3% si celelalte terenuri 3%. Elementul dominant in vegetatia deltei il constituie stufariile formate din stuf omogen si stuf in amestec cu alte plante de balta- papura, feriga de balta, pipirigul, rogozul. Din suprafata de stuf omogen 300 km² sunt ocupate cu stuf dezvoltat pe plaur plutitor, o formatiune vegetala specifica deltei, formata dintr-o aglomerare de rizomi de radacini de stuf si alte cateva plante ca: feriga de balta tataneasa, jalesul, lasniciorul, cupa vacii, izma broastei, rachitanul, diferite specii de rogoz care formeaza o pasla groasa uneori de 90-100m ce pluteste la suprafata apei. Pentru unele animale-iepuri, vulpi, plaurul constituie un loc de refugiu la inundatiile mari, iar pentru altele, vidra, nurca, mistretul, cainele enot, nevastuica, pisica salbatica el este un adapost permanent. Pe plaur ca si in stufaris, isi fac cuibul o sumedenie de pasari dintre cele mai numeroase sunt ratele: rata mare, rata pestrita, rata sulitar, rata cu ciuf, rata cu cap brun, gasca de vara, pelicanii, lopatarii, egretele, tiganusii, starcii albi, starcii cenusii, starcii de noapte, starcii purpurii, buhai de balta, cormoranii pitici.

Fauna deltei este alcatuita dintr-o mare varietate de specii, astfel intalnim animale terestre care sunt legate de apa prin modul lor de viata, animale care isi cauta hrana in apa sau pe uscat, animale care sunt strans legate de zona inundabila, animale acvatice si altele. Dintre speciile de uscat enumeram: cerbul, capriorul, iepurele, vulpea, dihorul de stepa, dihorul patat, bursucul, iar lista speciilor de mamifere include: vidra, nurca, hermina, nevastuica, mistretul, pisica salbatica, bizamul si cainele enot, multe dintre specii fiind foarte importante din punct de vedere cinegetic. Exista si specii considerate raritati pentru Delta Dunarii: nutria- originara din America de Sud si crescuta la noi fie numai in captivitate, fie lansata in libertate in zona localitatii Caraorman in anul 1971. Dar adevaratii stapani ai deltei sunt pasarile. In stufarisuri, pe grinduri, in zavoaie traieste o populatie inaripata formata din 327 de specii, din care cuibaresc in delta 218 specii si sunt in trecere spre alte tinuturi 109 specii. Pasarile acvatice sunt reprezentate prin 141 specii, din care cuibaresc in delta 81 specii si trec in pasaj 60 de specii. Originea diferita a acestor specii este de mai multe tipuri: mediteranean, mongol, siberian, european, transpolearctic, chinez, arctic, face ca Delta Dunarii sa fie considerata sub raport ornitogeografic drept una dintre cele mai interesante delte ale lumii.

3. Populatia si asezarile omenesti

Dunarea si delta sa sunt cunostinte vechi ale omenirii. Sub aspect arheologic si istoric, cecetarile au condus la rezultate de o mare importanta, demonstrand ca, atat in Delta Dunarii, cat si pe malurile complexului Razim, omul a locuit aici din cele mai vechi timpuri. O atesta descoperirile arheologice de pe grindurile Letea, Caraorman (lb. turca- padure neagra), ghiolul Erenciuc, necropolele geto-dacice si romane de la Enisala, precum si cele de la Histria, Argamum. In afara dovezilor arheologice, se poate vorbi si de marturii istorice, intre care mentionam si Cronica de la Nürenberg, Registrum Mundi din anul 1493 care atesta locuirea deltei de catre romani.

Delta Dunarii prezinta interes turistic si sub raportul populatiei omenesti. Aceasta populatie are un mod de viata neschimbat de secole. In prezent, delta dispune de un numar de 22000 locuitori. Intinderea mare de ape explica numarul mic de locuitori cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii 7-8‰. Din cauza aceluiasi motiv, densitatea populatiei are valori reduse, fiind de 25-50 loc/km² in jumatatea vestica si sub 25 loc/km² in est. Casele sunt construite in cea mai mare parte din pamant (in paianta, cianur sau chirpici) si sunt acoperite cu stuf cu frontoane laterale ornamentate cu figuri zoomorfe din scandura traforata. Imprejmuirile sunt in marea lor majoritate din stuf care este impletit la capatul superior, ceea ce creaza un aspect ornamental ce reflecta gustul pentru frumos al localnicilor. Prin felul lor de a fi localnicii sunt renumiti pentru veselia, optimismul si ospitalitatea lor, pentru spiritul gospodaresc precum si pentru curatenia si gustul cu care sunt intretinute locuintele, motiv pentru care multi turisti prefera sa se cazeze in delta la localnici.

Reteaua de asezari este alcatuita dintr-un oras (Sulina), o localitate componenta a municipiului Tulcea (Tudor Vladimirescu) si 27 de sate care de regula sunt mici ca numar de locuitori. Singurul oras din delta este Sulina se afla in estul deltei la 65 de km distanta de Tulcea, la locul de varsare a apelor bratului Sulina in mare. Este cea mai rasariteana asezare omeneasca a tarii, aflata la cea mai joasa altitudine din tara. In schimb, satele sunt mici ca intindere, rare, au o forma alungita, cu o usoara tendinta de grupare a caselor. Asezarile sunt mult mai numeroase in delta fluviala decat in estul deltei. Exceptand orasul Sulina si localitatea Tudor Vladimirescu, mediul rural cuprinde mai mult de trei patrimi din populatia Deltei Dunarii.

O alta activitate specifica care angreneaza populatia este recoltarea stufului. Nisipul din grindul Caraorman are si utilizari industriale, fiind exploatat in acest sens. Esentele moi de lemn se exploateaza la dimensiuni modeste. O importanta o prezinta si fauna cinegetica. Terenurile agricole au crescut ca intindere datorita indiguirilor si desecarilor din ultimii ani (indeosebi in jumatatea vestica a deltei). Se cultiva in mod predominant porumb, dar si grau, plante furajere, legume. Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc. In Tulcea sunt concentrate principalele unitati industriale care valorifica si servesc valorificarii resurselor Deltei Dunarii. “Poarta” a deltei, orasul Tulcea constituie pentru tot mai multi turisti un ultim punct de escala al itinerariului spre orginalele peisaje deltaice.

 Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului Tulcea au pus in lumina urme de locuire cu o vechime de cca. 110.000 ani. Pe harta arheologica a judetului, vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnita si traco-dacica, ale cetatilor geto-dacice si marilor constructii edilitare romane ofera importante marturii documentare ale vietii materiale si spirituale pe aceste meleaguri.

4.Caile de comunicatie

Pe calea aerului, Delta Dunarii este accesibila de la aeroportul international “Mihail Kogalniceanu” din Constanta care este situat la 70 de km de Tulcea. Pe calea ferata, delta este accesibila pe tronsonul: Bucuresti-Medgidia-Tulcea, iar pe sosea, pe drumurile nationale Constanta-Babadag-Tulcea, Bucuresti-Braila-Tulcea, Bucuresti-Giurgeni-Tulcea. Delta este accesibila de asemenea cu vaporul pe Dunare si pe canale.

Formele turismului de Delta

Particularitatile cadrului natural al deltei a generat forme de turism specifice numai acestei zone. In cadrul conceptiei de organizare a turismului de delta si tinand seama de motivatiile turistice principale, de necesitatea cresterii eficientei economice a acestei activitati si de pastrarea echilibrului ecologic, oferta turistica a acestei zone a fost orientata cu precadere spre urmatoarele forme de turism:

Turismul de cunoastere este forma principala practicata si care va continua sa detina ponderea principala in fluxul turistic, vizitatorii cautand sa cunoasca intr-un timp scurt frumusetile naturale ale deltei, locurile si oamenii, din aceasta zona, istoria si obiceiurile lor. In acest sens sunt oprganizate excursii scurte pentru vizitarea deltei cu durata de 1, 2 sau mai multe zile.

a)      excursii pentru vizitarea deltei cu durata de o zi

b)      excursii pentru vizitarea deltei cu durata de doua zile

c)      excursii pentru vizitarea deltei cu durata de mai multe zile

Turismul de odihna promovat in localitatile din delta si de pe litoralul Marii Negre, este foarte mult preferat de turisti datorita conditiilor naturale pe care le ofera zona. In mod practic aceasta forma de turism se desfasoara in localitatile din interiorul si limitrofe deltei, in satele Caraorman, Crisan, Maliuc, Jurilovca si Murighiol. Delta maritima ofera turistilor atat posibilitatea unei cure heliomarine, cat si vizitarea mai lesnicioasa a deltei.

Turismul balneomedical se realizeaza prin valorificarea insusirilor curative ale namolurilor sapropelice de la Murighiol, indicate pentru reumatismele cronice.

Turismul sportiv reprezinta specificul activitatii turistice in delta:

a)      turismul nautic este o forma de turism deosebit de interesanta si instructiva care da posibilitatea unei mai bune cunoastere a deltei

b)      pescuitul sportiv este o forma de turism deosebit de interesanta generata de bogatia piscicola a deltei

c)      vanatoarea sportiva este o forma de turism care prezinta interes.

Bazele de cazare existente sunt multiple: un hotel de 4****(1), hoteluri de 3***(5), de 2**(2) si de 1*(1), pensiuni turistice(12) de 3***, complexuri turistice, campingurile existente la Crisan, Chilia si Murighiol si satul de vacanta Eden 3*** localizat la Gura Portitei. O alta posibilitate de cazare ar putea fi in tipica gospodarie taraneasca, la localnici acasa.Restaurantele din Delta servesc preparate culinare dupa retete clasice autohtone si internationale. Dar este locul aici sa incercati si meniuri specifice: crap la protap, peste prajit (cu mamaliguta si mujdei de usturoi), plachie, raci fierti, pui de balta. In gospodariile localnicilor carnea de peste este folosita si sub forma de tocatura (chiftele, ardei umpluti, sarmale in foi de varza). Cei care au gusturi mai rafinate pot incerca heringul de Dunare, crochete de morun sau nisetru prajit, care pot fi insotite de savuroasele vinuri locale Aligote, Muscat sau Merlot, in restaurantele din Tulcea sau Sulina.

ZONELE AGRICOLE SI ARTIFICIALE

        Polderele agricole
        Prima zona de acest fel, Ostrovul Tataru se cunoaste inca din 1939. In anii ’60 arii imense au fost desecate si atasate. In 1990, polderele agricole totalizau 53.000 ha, din care numai 39.000 ha au ramas date in folosinta: Pardina (27.000 ha), Sireasa (7.500 ha), Ostrovul Tataru (2.600 ha), Murighiol-Dunavat (2.540 ha), Tulcea-Nufaru (2.350 ha), Popina I (640 ha), Bestepe- Mahmudia (560 ha), Sulina (500 ha), Nufaru-Victoria (310 ha). In interiorul acestor poldere (neafectate de inundatii) intinderi mari nu sunt utilizate pentru agricultura, si nici nu sunt reabilitate din punct de vedere ecologic.
        Amenajarile silvice
        Spre deosebire de polderele agricole, amenajarile silvice au luat fiinta la inceputul anilor ’60. Procedura uzuala a fost indiguirea unei zone umede, desecarea si curatarea locului de flora naturala si apoi plantarea speciilor de salcie si plop Euro-American (97% din plantatie este acoperita de aceste doua specii, plopul aparand pe 62% din amenajarile silvice).
        Plantatiile de plopi de pe grindurile fluviale
        Paralel cu bratele principale ale Dunarii au fost construite diguri la distante de 200-300 m de la malul fluviului. Aceste fasii de teren situate de-a lungul bratelor Dunarii au fost considerate ca fiind adecvate pentru plantarea plopilor. Principalul rol al acestor paduri artificiale este de a proteja interiorul si de a permite exploatarea lemnului. Speciile locale de arbori (ca salcia) au fost defrisate in ciuda avantajelor oferite si anume, protejarea mai eficienta a malurilor fluviului (impotriva eroziunii produse de valuri) si ca adapost, hrana, etc. pentru diverse specii ale zonelor umede. Din nefericire, plantatiile de plopi au numai o utilitate economica, rolul lor in functionarea naturala a retelei ecologice a zonelor umede fiind destul de modest.
        Amenajarile piscicole
        Proiectate si intretinute adecvat, amenajarile piscicole s-ar fi dovedit a fi foarte potrivite pentru utilizarea durabila a resurselor naturale din Delta Dunarii. Totusi, proiectarea gresita (in special a punctului de localizare), a avut ca rezultat efecte negative severe asupra mediului natural.
        Polderele mozaic
        Acest tip de polder se gaseste numai la Maliuc unde unele parcele de teren sunt ferme, altele plantatii, iar cateva sunt amenajari piscicole (numai pentru cercetari experimentale).
Polderele abandonate aflate in reconstructie ecologica
Unele amenajari piscicole (Dunavat, Holbina I si II, partea sudica a Popinei), poldere agricole (Babina , Cernovaca) s-au dovedit a fi neprofitabile si au fost selectate pentru reconstructia ecologica. Se efectueaza experimente fructuoase pe insulele Babina si Cernovca.

VALORIFICAREA CREATIEI POPULARE

Zestrea artistica romaneasca de sorginte populara este inepuizabila. In orice localitate exista nestemate folclorice inca nedescoperite si nevalorificate. Sunt dansuri si cantece care circula intr-un perimetru restrans in mici colectivitati, dar odata aduse in fata marelui public trezesc uimire si incantare. Pentru stimularea in continuare a creatiei populare, sectia organizeaza concursuri, festivaluri, gale pentru cantece si dansuri populare, iar pentru mestesuguri traditionale expozitii si targuri.
     - Pentru creatia culta – pictura, sculptura, literatura, sectia organizeaza gale, vernisaje, tabere de creatie si lansari de carte.
      - In scopul stimularii creatiei populare sectia organizeaza schimburi de experienta, cursuri, consfatuiri, seminarii si activitati metodice destinate pregatirii si perfectionarii personalului din domeniul cultural-artistic
     - Schimburile culturale, stiintifice, artistice, profesionale si metodice cu institutii similare din tara si strainatate sunt tot atatea surse de perfectionare a activitatii de promovare a creatiei populare in toate domeniile artei.
     - O preocupare de mare importanta este formarea in localitatile judetului de nuclee proprii de viata culturala: ansambluri, formatii artistice, cenacluri, cercuri de creatie si mai ales indrumarea permanenta de specialitate a acestora.
Centrul Cultural Judetean 'Ludovic Paceag', prin intreaga sa activitate este puternic ancorat in viata spirituala a comunitatii, fiind profund implicat in organizarea si participarea la actiunile cultural-artistice si stiintifice prilejuite de aniversarea unor evenimente istorice, omagierea unor personalitati, sarbatori nationale, actiuni organizate pe plan local.

Judetul Tulcea este prin excelenta o zona turistica. Frumusetea si diversitatea peisajului, bogatia si varietatea vestigiilor arheologice si a monumentelor istorice dau unicitate judetului .

In orasul Tulcea spre vizitare sunt deschise urmatoarele muzee :

• Muzeul de Stiinte ale Naturii;
• Muzeul de istorie si Arheologie;
• Muzeul de Arta Plastica;
• Muzeul de Arta Populara.

Locatiile arheologice deschise vizitarii in judetul Tulcea sunt urmatoarele :

• Monumentul Paleocrestin de la Niculitel;
• Casa memoriala Panait Cerna de la Cerna;
• Expozitia de Arta Orientala din Babadag;
• Gospodaria Taraneasa de la Enisala;
• Cetatea de la Enisala;
• Cetatea Dinogetia de la Garvan;
• Cetatea greco-romana de la Jurilovca;
• Cetatea Noviodunum de la Isaccea.

Lacase de cult:

• Biserica cu plan treflat
• Manastirea Cocos
• Manastirea Celic Dere
• Manastirea Vovidenia.

Elemente specifice zonei: fesivaluri („la Delta Festival”, „Pestisorul de aur”, „Portului, dansului si cantecului popular”,”Delta music festival”, „ festivalul ed gatit peste”etc, expozitii, targuri, etc.

In orasul Tulcea sistemul bancar este asigurat prin functionarea a 8 unitati bancare cu bancomate, toate asigurand o buna circulatie monetara si creditare a societatilor comerciale si nu numai.

Sunt prezente servicii de telefonie fixa + internet + tv prin cablu(2), dar si telefonie mobila (3).

Unitati sanitare: exista 4 spitale cu mai multe sectii, cabinete medicale individuale, farmacii, stomatologii, cabinete medicale particulare, laboratoare, servicii de ambulanta si ambulatorii de specialitate. Delta Dunarii prezinta o structura fizico-geografica particulara care ii imprima o evidenta individualitate in ceea ce priveste aspectele sale geologice, morfohidrografice, climatice si biologice, toate acestea determinand, in ansamblu, un potential turistic original, inegalabil prin frumusetea sa. Frumusetea si originalitatea cadrului sau natural, fac ca delta sa fie considerata drept o zona turistica cu caracter de unicat si de prim rang, nu numai printre celelalte zone turistice din tara noastra, ci si din Europa.

Bibliografie:

Panaghiant, Eugen – Delta Dunarii si complexul lagunar Razelm

Nitu, Marin – Turismul in Delta Dunarii

Cubassa, Eugen – Vacante in delta

Banu, A – Delta Dunarii

Bratescu, C – Delta Dunarii

Dobrogea

Delta Dunarii

Cotet, Petre – Delta Dunarii

Mihailescu, V, Banu, A – Delta Dunarii

Popovici, Ioan – Delta Dunarii

Popp, N – Delta Dunarii

Internet-ul:https://www.cjtulcea.ro/inst_subord/cercetare.html

https://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=orasul_turistic

UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI”

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

ARHITECTURA IN TURISM

Tema: Potentialul turistic si structuri turistice in Delta Dunarii

STUDENT BUDUSAN CARMEN MIHAELA

GEOGRAFIA TURISMULUI

ANUL II GRUPA 4