Culoarul Muresului intre Deva si Lipova

Culoarul Muresului intre Deva si Lipova[i]

Caracteristici generale ale culoarului. Aceasta unitate geografica este un culoar tipic, reprezentand nu numai o importanta axa pentru fluxurile de masa, energie si informatii, dar si un spatiu particular cu un complex de relatii interne stabilite intre toate elementele componente. Pentru a analiza mai corect structurile interne ale acestei entitati geografice s-au exclus orasele Deva si Lipova, situate la marginile estica, respectiv vestica a culoarului, dar s-a tinut cont de influenta pe care acestea o au in structurarea spatiului.

Culoarul Muresului se distinge printr-o serie de particularitati care il fac sa fie identic doar cu el insusi. Geografic, se afla delimitat la nord de o arie montana de joasa altitudine (M. Zarand), iar la sud de o alta arie de munti josi (M.P.Rusca) si de dealuri (Dealurile Lipovei). Culoarul are o orientare generala est-vest, avand in centru axa fluviatila a Muresului, care practic, separa doua lumi. Fata de alte culoare transcarpatice acesta este printre cele mai populate, cu asezari dezvoltate, care totalizeaza peste 50.000 de locuitori. Cantitatea fluxurilor generate in interiorul acestui sistem este redusa, autonomia locala fiind dependenta de resursele complementare pe care le ofera ariile inconjuratoare. Acest lucru reiese foarte clar dintr-un profil, care s-ar executa transversal si care ar demonstra o diversitate a structurilor. Aceasta diversitate a structurilor fizice si antropice determina fluxuri secundare perpendiculare pe axa centrala, fiind formate din scurgerea lichida si solida, produse forestiere si agricole, minereuri sau pietre de constructie.

Rolul pe care il are aceasta unitate morfologica la nivel regional si national rezulta, in principal, din conectarea ariilor din amonte si din aval, prin intermediul fluxurilor. Relatiile care se stabilesc intre culoar si ariile de la nord si sud, in acest context, sunt practic neglijabile. O analiza comparativa a fluxurilor de intrare si de iesire in culoar ne arata modificari relativ reduse. Fluxurile de la Deva se regasesc in linii generale la Lipova (indeosebi produsele industriale), cu exceptia carbunelui folosit la termocentrala de la Mintia (situata in estul culoarului). In afara acestor fluxuri de intrare anual ies din culoar circa 250.000 mc de masa lemnoasa, diverse produse agro-alimentare (100.000 tone cereale, 12.000 tone alte produse, 1.000 tone carne, 22.000 hl lapte), 350.000 tone roci de constructie[ii]. Raul Mures are un debit relativ constant intre intrare si iesire, ceea ce inseamna ca impactul tributarilor in culoar este neglijabil in acest sector.

Structura fluxurilor de bunuri este dominata de produse agro-alimentare si industriale, remarcandu-se cca 9.000 t cereale, 12.500 tone alte produse, 8.000 t carne, 435.000 hl lapte, 250.000 materiale de constructii si 200.000 masa lemnoasa. Contributia acestui culoar la fluxurile totale de masa si energie este de numai 5%, de unde rezulta relativa echivalenta intre fluxurile de iesire si de intrare. De aici se poate deduce principala functie a culoarului, care este cea de tranzit a unor astfel de fluxuri si mai putin cea generatoare de fluxuri specifice (Fig.58).

Fluxurile demografice arata Culoarul Muresului ca o arie excedentara, cu fluxuri divergente, in ciuda impactului pozitiv pe care l-a avut aplicarea Legii fondului funciar. Nu exista nici-un centru urban in teritoriu, polii de atractie fiind situati in afara culoarului. Practic, pe o distanta de 114 km nu exista nici-un centru de convergenta demografica. Populatia si in special forta de munca a trebuit sa se deplaseze pentru servicii specializate la mari distante. In anii 1980-1990, zilnic, fluxurile de navetisti, spre gruparea industriala Hunedoara-Deva se apropiau de cca 3.000 persoane. Forta de polarizare a acestor orase depaseau cu mult limita administrativa a judetului Hunedoara cu judetul Arad. In partea de vest a culoarului exista o slaba forta de atractie a orasului Arad, care de la o anumita distanta depaseste puterea de atractie a orasului Lipova, situat chiar la marginea culoarului. Ambele orase abia atrageau cca 600 de persoane.

Cel putin teoretic, culoarul este supus atractiei a patru orase sau grupari urbane: Deva-Hunedoara, Arad, Timisoara si Lipova. Evident ca primele sunt cele mai importante, ultimele doua, avand o influenta relativ difuza, cauzata pe de o parte de distanta foarte mare, respectiv de potentialul redus de atractie. Intregul culoar inregistreaza anual un deficit de 150-180 de locuitori, datorat in mare parte soldului natural negativ.

Daca din punct de vedere al fluxurilor demografice entitatea geografica este furnizoare de populatie, din punct de vedere al fluxurilor de informatii aceasta constituie o arie de convergenta. Este vorba de servicii specializate in domeniul juridic, decizional, cultural, social etc, furnizate din trei directii principale: Arad si Deva (ambele cu caracter complex, dar in special in domeniul administrativ) si Timisoara (in special din punct de vedere cultural-spiritual).

Evolutia acestui spatiu geografic este guvernata, in principal prin legi naturale, relatiile geografice fiind usor perturbate de interventia umana. Acest impact poate fi usor constatat in unele dintre sectoarele culoarului. Una dintre cele mai inalte dinamici sunt marcate pe versantul general sudic al M. Zarand si in sectorul vestic al culoarului. Evolutia controlata a relatiilor geografice si interventiilor selective in folosirea resurselor naturale, care ar putea fi luate in considerare intr-o dezvoltare de perspectiva. Tipul de exploatare forestiera, pentru moment, pare a iesi din ecuatia pastrarii nealterate a conditiilor de mediu, generand unele posibile degradari de teren. Alte tipuri de interventii, care local pot sa altereze comportamentul relatiilor geografice sunt destul de limitate, remarcandu-se in special versantul nordic al Dealurilor Lipovei si al Muntilor Poiana Rusca, cu procese de versant active, la care se adauga activitatea de minerit si de exploatare a rocilor de constructie. Cea mai violenta actiune, de proportii, a reprezentat-o construirea termocentralei de la Mintia (una dintre cele mai mari din tara).

Functionalitatea geografica a Culoarului Muresului este tributara particularitatilor structurilor majore, prima si cea mai importanta fiind succesiunea principalelor categorii ale peisajului si alternantei bazinetelor depresionare cu sectoare de defilee epigenetice. Impactul activitatii antropice s-a resimtit diferentiat pe nivele de organizare diferita, gradul de dezorganizare fiind relativ mic.

Organizarea spatiului geografic - cateva elemente de prognoza. Prin acest studiu se urmareste prefigurarea modului de organizare a spatiului, avand in vedere mentinerea echilibrelor teritoriale si asigurarea conditiilor de dezvoltare durabila a acestui spatiu.

Avand in vedere organizarea viitoare a spatiului este foarte important de a cunoaste comportamentul componentelor majore: componente generale, cele favorabile, restrictive si de presiune. Componentele generale, care constituie cadrul pentru dezvoltarea relatiilor specifice intre elementele culoarului, sunt reprezentate de: conditiile climatice, politica de dezvoltare regionala si pozitia spatiului geografic (localizat intre doua regiuni dezvoltate economic a fost necesara functia de tranzit, care este stimulata de soseaua si magistrala feroviara internationale).

Componentele favorabile sunt resursele naturale (roci de constructie, minerale, paduri si terenuri agricole), resurse de apa (prezente si in perspectiva), cai de comunicatie. Principalele resurse ale subsolului sunt rocile de constructie, exploatate in mare masura pe malul drept al raului Mures (granite, granodiorite la Branistea, Zam, Savarsin, Soimos; calcare la Ilteu; marmura la Caprioara si Alun; nemetale (bentonite la Gurasada) si metale (mangan la Parnesti; neferoase la Temesesti). Padurile sunt mai putin exploatate pe versantii nordic si sudic ai culoarului. Resursele exploatabile sunt cifrate la circa 1,5 milioane t. Terenurile agricole acopera circa 94.000 ha, dintre care 37.000 ha sunt terenurile arabile si cca 56.000 ha terenuri ocupate cu pasuni si fanete. Resursele naturale in profil transversal au un caracter complementar. Trebuie sa nu uitam resursele de apa care aprovizioneaza marile industrii consumatoare de apa.

Componentele restrictive, limitand sau impiedicand stabilirea populatiei in unele spatii si dezvoltarea unor activitati economice, sunt reprezentate de caracteristicile formelor de relief (declivitate, grad de fragmentare, energie de relief, incidenta unor procese de versant), care impiedica extinderea constructiilor, a culturilor agricole; ale topoclimatului local (care canalizeaza masele de aer), de inundatii si revarsari (favorizate de discontinuitatea digurilor de protectie). Toate acestea constituie factori de risk permanent. Alte componente restrictive sunt: absenta centrelor locale de polarizare in culoar, capabile sa impiedice depopularea si fenomenele de evolutie demografica negativa a acesteia; prezenta raului Mures in partea centrala sectionand longitudinal culoarul si creand dificultati in stabilirea conexiunilor intre asezarile situate de o parte si alta a acestuia.

Componentele de presiune, asigurand cel mai mare dinamism, sunt populatia si activitatile economice. Culoarul numara 46.700 locuitori, peste 60% fiind localizati in sectorul estic al acestuia. Presiunea umana, biologica asupra spatiului este destul de coborata si in continua scadere avand in vedere diminuarea anuala cu circa 700 locuitori. Fata de alte regiuni ale tarii, aici cauza nu este migratia, ci factorii naturali (scaderea fertilitatii, care a determinat acelasi sens natalitatii). Descresterile datorate miscarii naturale negative sunt de circa 500-550 persoane in fiecare an.

Activitatile economice influenteaza relatiile stabilite intre componentele geografice. Lucrarile miniere, in special in carierele de bentonita, granit si granodiorit, ca si exploatarile altor roci, schimba microrelieful, circulatia apelor de suprafata si a celor de adancime si fac necesara dezvoltarea unei retele locale de transport (rutier si feroviar). Alte elemente care dezorganizeaza sistemul initial sunt noile terenuri care au fost scoase de sub imperiul apelor Muresului si cultivate, exploatarile de padure din arealele marginale nordice si sudice ale culoarului, parametri industriali ai termocentralei de la Mintia. In acelasi timp, centrele populate marginale, Deva, indeosebi, au creat un puternic impact asupra modului de organizare actuala a a spatiului geografic din sectorul estic al culoarului. Functia dominanta in acest ultim sector este aceea de aprovizionare cu produse agro-alimentare si forta de munca a oraselor din gruparea industriala Hunedoara-Deva. Prin urmare presiunea exercitata este complexa, intr-adevar impunand un anumit comportament relatiilor geografice din sistem.

Proiectele de organizare viitoare trebuie sa tina cont de patru tipuri de actiuni majore, ale caror efecte se interconditioneaza. Astfel este necesar sa anihilam cateva fenomene precum inundatiile si revarsarile frecvente ale raului Mures; sa conservam structurile de baza prin mentinerea componentelor si a fluxurilor dintre acestea, care oglindesc distributia principalelor categorii de utilizare a terenurilor sau a aliniamentelor de asezari. Corectarea unor structuri prin interventii adecvate poate stimula o organizare eficienta a spatiului geografic. Este evident ca exista o discordanta intre limitele administrative ale judetelor Hunedoara si Arad si limitele atractiei demografice inclusiv a influentei prin serviciile specializate (Fig.59). De exemplu, doar 11 persoane fac naveta zilnic de la Savarsin la Arad (Savarsin fiind situat in judetul Arad), fata de 59 care se deplaseaza spre Deva-Hunedoara. Considerand ca serviciile specializate si anumite bunuri comune sunt obtinute de la Deva indeosebi, apare ca necesara procedarea la o reorganizare administrativ teritoriala, care sa puna de acord cele doua limite. Desi principala functie a culoarului este aceea de tranzit si de conservare a structurilor interne, trebuie create noi structuri, care sa sprijine noi componente (in acest sens se impune este navigabilitatea Muresului, construirea de alte poduri peste Mures, care sa asigure comunicarea dintre cele doua aliniamente, cu deosebire in bazinetele depresionare.

In ce priveste relatiile dintre potentialul de productie si tipul de exploatare preconizat pentru Lunca Muresului se constata ca primul depaseste capacitatea de valorificare. In consecinta transformarea a circa 13.000 ha de pasune si faneata in teren arabil a dezechilibrat cele geosistemele locale. Pentru a crea un anumit echilibru intre acestea terenurile trebuie structurate in asa fel incat sa tina cont de cererile pietelor, cu toata ca acestea sufera anumite restrangeri. Alte masuri pot viza reducerea proceselor de degradare a terenurilor: o exploatare limitata a padurilor de pe versantul sudic al vaii Muresului, intrucat capacitatea de regenerare a acesteia este foarte coborata, o exploatare rationala a pasunilor de pe versanti s.a.m.d.

Organizarea in benzi longitudinale. Modelul succesiunii transversale a principalelor suprafete cu functii complementare demonstreaza o dispunere in benzi a acestora pe directia est-vest, cu o oarecare dezvoltare in partea estica, acolo unde culoarul are o latime considerabil mai mare (Fig.60).

In partea nordica, la contactul cu Muntii Zarand se detaseaza o banda forestiera, usor discontinua. Activitatile miniere si agricole sunt insulare. Stocul de padure exploatabila este destul de coborat din cauza masivelor despaduriri care au avut loc inainte de cel de-al doilea razboi mondial, dar si dupa anul 1990. Fara programe de impaduriri, cu taieri care sunt scapate de sub control, procesul de eroziune s-a accelerat in ultimii ani, cu deosebire in sectoarele estic si vestic. Cheia eficientei economice maxime este un program strict de taieri, o trasare corecta a drumurilor de acces pentru exploatarile forestiere si exploatari miniere, instaurarea unor reguli de pasunat rational. Acest areal are deasemenea un important potential turistic si etnografic (cum este valea Troasului), care dispune de astfel de resurse ce s-ar putea transforma in beneficii economice pentru localitatile din apropiere.

De-alungul Muresului, in partea centrala a culoarului exista areale relativ discontinui, cu exces de umiditate, pasuni cu o productivitate scazuta si uneori zavoaie de importanta economica redusa. Daca intregul curs al Muresului ar putea fi regularizat si chiar amenajat pentru navigatie, aceasta banda ar disparea si terenul ar putea sa devina deosebit de productiv in domeniul agriculturii.

Doua benzi de terenuri agricole marginesc, de o parte si de alta aceasta banda centrata pe raul Mures. Acestea sunt mai extinse in bazinetele depresionare Ilia si Varadia - Savarsin, precum si in ariile Barzava si Odvos-Ususau, din partea vestica a culoarului. Conditiile pedoclimatice foarte propice ar permite obtinerea de recolte mari, dar excesul de umiditate, cateodata revarsarile, diminueaza potentialul productiv la valori aproape injumatatite. Pentru aceasta, solutia care s-ar impune ar fi crearea de retele locale de drenaj, pe fiecare bazinet si racordarea acestora la un rau Mures, cu un curs regularizat in intregime.

Alta banda forestiera se gaseste in partea sudica a culoarului. Ea este formata din doua sectoare distincte: unul in partea estica, corespunzand partii mai joase a versantului nordic al Muntilor Poiana Rusca si altul in partea vestica acoperind partea nordica a Dealurilor Lipovei. Padurile sunt slab reprezentate in ambele sectoare, care sunt traversate de o retea de organisme torentiale bine dezvoltate, care produc o puternica eroziune, cu efecte negative la nivelul geofaciesurilor si al geotopurilor. In comparatie cu banda forestiera nordica, aici exista o oarecare extindere a arealelor ocupate cu pomi fructiferi. Multe livezi (desigur slab productive) pot fi observate mai ales in sectorul estic.

Luand in consideratie aceasta dispunere generala a modului de utilizare a terenurilor, in ciuda existentei unei alternante de sectoare inguste cu bazinete depresionare, asezarile s-au dezvoltat pe doua aliniamente, de o parte si alta a Muresului, la contactul dintre benzile centrale cultivate si benzile forestiere din partea nordica si sudica a culoarului. Cele doua aliniamente generale de distributie a asezarilor intareste modelul structurat in benzi, fiecare asezare beneficiind de o varietate de terenuri favorabile unei vieti economice tipic de subzistenta. Comunicarea dintre asezari este facilitata de doua axe de circulatie, dispuse paralel cu raul Mures, conectand asezarile de pe fiecare din aliniamente, precum si de o cale ferata dubla electrificata, situata in axul central central. In timp ce axa rutiera Deva-Ilia-Savarsin-Barzava-Lipova reprezinta principala artera de interes national si internationale sectoarele de axe Soimus-Branisca-Ilia (in partea estica de pe dreapta Muresului) si Grind-Caprioara-Birchis-Dorgos (sectorul vestic de pe stanga Muresului) sunt de interes local sau judetean. Sectorul Sacamas-Grind este parte a unui culoar secundar care face legatura prin intermediul unei sosele de interes national si a unei cai ferate, intre Culoarul Muresului si Banat, respectiv localitatile Lugoj si Timisoara.

Dezvoltarea viitoare a Culoarului Muresului reclama o mai puternica cooperare pe plan local intre asezari, situate pe cele doua parti ale Muresului, si limitarea procesului de depopulare. In primul caz este evidenta necesitatea cooperarii dintre localitati prin intermediul revitalizarii unui centru intercomunal cu functii polarizatoare. Cea mai buna organizare a acestor sisteme locale de asezari ar putea fi bazinetele locale, in care existenta unui astfel de centru ar putea determina o utilizare pe plan local a resurselor excedentare de forta de munca si diminuarea deplasarilor definitive. Pentru moment doar in trei bazinete ar putea sa se impuna astfel de centre: in est Ilia, in centru Savarsin, iar in vest Barzava, centre care sunt conectate prin sosele cu localitatile situate pe partea opusa a Muresului. De altfel doar in sectoarele respective exista poduri peste raul Mures, care faciliteaza o astfel de conexiune.

In concluzie trebuie sa subliniem faptul ca acest culoar al Muresului indeplineste in mod clar o functiune de tranzit si ca el este organizat in benzi longitudinale paralele, relativ discontinue din cauza alternantei existente intre bazinetele depresionare si sectoarele mai inguste. Organizarea in perspectiva a spatiului geografic din acest culoar trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea prioritara a catorva centre rurale cu functii de loc central pe bazinete depresionare, diminuarea proceselor de degradare a terenurilor de pe versantii generali nordici si sudici si revitalizarea demografica a localitatilor rurale.