Geografia culturala este o subramura a geografiei umane

Geografia culturala este o subramura a geografiei umane

Geografia culturala reprezinta "studiul produselor si normelor culturale si variatiilor lor cat si legaturile lor cu spatiile si locurile .Se bazeaza pe descrierea si analizarea modurilor in care limba religia,economia,guvernul si alte fenomene culturale,variaza sau raman constante de la un loc la altul si de asemenea explica cum oamenii functioneaza spatial",conform Wikipedia.

Domeniile de studiu ale geografiei culturale sunt foarte numeroase.Printre multele teme aplicabile in cadrul domeniului de studiu sunt: globalizarea,a fost teoretizata ca o explicatie pentru convergenta culturala; occidentalizarea sau alte procese similare cum sunt modernizarea ,americanizarea islamizarea si altele.Geografia culturala este una din ramurile majore ale geografiei ca opusa geografiei fizice. Geografia culturala reprezinta studiul multiplelor aspecte culturale gasite in toata lumea si modul in care ele se relationeaza cu spatiile si locurile unde au aparut si apoi sunt transportate dupa cum oamenii calatoresc dintr-o parte in alta,dintr-o regiune tara sau continent in altul. Unele din principalele domenii de studiu in geografia culturala include limba ,religia si diferitele structuri economice si guvernamentale,arta,muzica si alte aspecte ale vietii omului.Globalizarea devine de asemenea foarte importanta pentru acest domeniu deoarece permite aspectelor culturii sa calatoreasca cu usurinta in lume.

Peisajele culturale sunt de asemenea importante pentru ca ele leaga cultura de mediul fizic in care oamenii traiesc.Acest fapt este important pentru ca limiteaza sau alimenteaza dezvoltarea diferitelor aspecte ale culturii.De exemplu oamenii ce traiesc intr-o zona rurala sunt mai adesea strans legati cultural de mediul natural din jurul lor decat oamenii ce traiesc intr-o arie metropolitana.Deci se urmareste impactul omului asupra naturii,impactul naturii asupra oamenilor si perceptia lor despre mediul ce-i inconjoara.Regiunea culturala este un termen folosit mai ales in antropologie si geografie.Culturile specifice adesea nu isi limiteaza acoperirea geografica la granitele unui stat sau natiuni sau la diviziuni mai mici ale statului.Pentru a delimita o cultura trebuie identificata o regiune culturala actuala si atunci ne dam seama ca are putine legaturi cu granitele reale trasate de vama,tratate sau razboaie.Sunt diferite tipuri de regiuni culturale care pot fi conturate.O harta a culturii ce traseaza "religia si folclorul'' poate fi usor diferita de o harta care in aceeasi regiune se refera la'' imbracaminte si arhitectura''

Tipuri de regiuni culturale

Regiunea culturala-locurile si regiunile furnizeaza esenta geografiei.O regiune culturala este o unitate geografica bazata pe caracteristicile si functiile culturii.3 tipuri de regiuni culturale sunt recunoscute de geografi: formale ,functionale si autohtone.

Regiunea culturala formala-un areal locuit de oameni ce au una sau mai multe trasaturi culturale in comun,cum sunt limba,religia,sau sistemul de trai.Este un areal relativ omogen cu privire la una sau mai multe trasaturi culturale.Geograful care identifica o regiune culturala formala trebuie sa localizeze si granitele culturale.Pentru ca culturile se suprapun si se amesteca asemenea granite sunt rareori evidente chiar daca se traseaza doar o singura trasatura culturala.Din acest motiv se gasesc mai repede zonele culturale de granita decat liniile.Aceste zone se largesc cu fiecare trasatura culturala aditionala pentru ca 2 trasaturi nu au aceeasi raspandire spatiala.Ca rezultat in loc sa avem granite clare, regiunile culturale formale dezvaluie un centru sau miez unde toate trasaturiile definitorii sunt prezente.Departe de acest centru caracteristicile slabesc si dispar, astfel multe regiuni culturale formale desfasoara un tipar de centru-periferic.

Regiunile culturale functionale -nota dominanta a unei regiuni culturale formale este omogenitatea culturala.Este mai degraba abstracta decat concreta .Prin contrast o regiune culturala functionala nu este nevoie sa fie cultural omogena ;in loc de asta este un areal care a fost organizat sa functioneze politic,social,sau economic ca si o unitate. Un oras,un stat independent,o dioceza bisericeasca sau parohie o arie comerciala sau o ferma .Regiunile culturale functionale au noduri sau puncte centrale unde toate functiile sunt coordonate si directionate .Ex: primariile,capitalele,locurile de votare,parohiile bisericesti,fabricile si bancile.In acest sens regiunile culturale functionale au ceva in comun cu cele formale:o configuratie central-periferica. Multe regiuni culturale functionale au granite bine definite care includ tot pamantul sub jurisdictia unui guvern particular urban ;clar delimitate pe o harta regionala printr-o linie ce face distinctia intre o jurisdictie si alta.

Regiunile autohtone -unele se bazeaza pe trasaturi de mediu fizic ; altele pe caracteristici economice, politice sau istorice.Regiunilor autohtone,ca si majoritatii regiunilor culturale le lipsesc in general granitele clare si locuitorii unui areal pot pretinde rezidenta in mai multe asemenea regiuni.Se evidentiaza dintr-un sentiment de apartenenta al oamenilor si identificare cu o regiune particulara.De exemplu: o regiune populara in SUA" Dixie".Le lipseste adesea organizarea necesara caracteristica regiunilor functionale , desi pot fi centrate in jurul unui singur nod urban si ele in mod frecvent nu prezinta omogenitate culturala ce caracterizeaza regiunile formale.

Peisajele culturale au fost definite de Comitetul Patrimoniului Mondial ca si areale geografice distincte reprezentand munca combinata a naturii si a omului.Acest concept a fost adoptat si dezvoltat de UNESCO,ca si parte a efortului international de reconciliere a unuia dintre cele mai universale dualisme ale gandirii occidentale-acela al naturii si culturii. Orice sistem de interactiune intre activitatea umana si habitatul natural este privit ca si peisaj cultural.Intr-un sens mai larg se poate include toata suprafata ocupata a pamantului ,aproape toate folosintele,ecologiile, interactiunile,practicile, credintele,conceptele si traditiile popoarelor ce traiesc in cadrul peisajelor culturale.

Comitetul Patrimoniului Mondial a adoptat si identificat 3 categorii de peisaje culturale:

-un peisaj creat in mod deliberat de om

-un peisaj evoluat in mod organic care poate fi considerat o relicva sau (peisaj fosil)

-peisaj cultural asociat care poate fi evaluat datorita asociatiilor religioase,artistice,sau culturale, elementului natural.

Istoricul conceptului.Abordarea interdisciplinara.

Corelatii ale geografiei culturale cu alte stiinte

Etimologia cuvantului: In limba engleza: landscape,in limba germana:landschaft,in limba franceza:paysage, termen pe care l-a adoptat si limba romana desi termenele de landscape si landschaft sunt folosite frecvent in geografie,termenul tradus insemnand terenuri modelate sub actiunea fortelor exterioare. Desi primele studii despre diferitele natiuni si culturi pe pamant dateaza din epoca geografilor antici Ptolemeu si Strabo,geografia culturala ca si studiu academic, a aparut prima data ca o alternativa la teoriile deterministe ale mediului de la inceputul secolului XX care considerau ca lumea si societatea, sunt controlate de mediul in care se dezvolta.Se presupune ca geograful german Ernst Kapp care a trait in sec.XIX, ar fi introdus termenul de Kulturgeographie in literatura geografica germana.Naturalistul si exploratorul german Alexander von Humboldt in lucrarea sa Kosmos cat si in cele 3 volume ale operei Relation Historique du Voyage aux regions Equinotiales(descrierea calatoriilor sale in America Latina),el asociaza natura si cultura,formele teritoriului si clima cu folosirea solului si a costumelor populare.In cercetarile sale el nu vorbea de geografia culturala dar asta nu insemna ca nu era sensibil la aspectele culturale ale teritoriului.In descrierile sale despre populatiile din Orinocco capteaza atentia descrierile despre costumele populare si manifestarile spirituale,astfel incat geografia culturala si-ar fi putut construi o baza conceptuala inca de la jumatatea anilor 1800.Sa nu-l uitam nici pe Carl Ritter care impreuna cu A.Humboldt au fost considerati fondatorii geografiei moderne si precursorii geografiei culturale.Lucrarea sa ,Stiinta pamantului in relatie cu natura si istoria umanitatii scrisa in 1817-1859, dezvolta pe larg tema influentei mediului fizic asupra activitatii umane. In ciuda vastitatii sale ,lucrarea a fost lasata neterminata acoperind numai Asia si Africa.

Impactul lui Ritter asupra geografiei a fost notabil pentru ca a scos in evidenta o noua conceptie asupra subiectului .In viziunea sa, "geografia era un fel de fiziologie si o anatomie comparata a pamantului :munti, rauri, ghetari,etc,erau organe distincte fiecare cu functiile sale proprii si asa cum forma sa fizica este baza omului tot asa structura fiecarei tari este un element de baza in progresul istoric al natiunii"

In conceptia lui Ritter, Pamantul este o personalitate cosmica cu un organism particular si cu o dezvoltare progresiva:explorarea acestei individualitati a pamantului este sarcina geografiei.

Friedrich Ratzel vorbea de "geografie culturala''preluand termenul introdus de Kapp si deschizand punctul de plecare al consideratiilor sistematice. De asemenea,geografia franceza prin Paul Vidal de la Blanche se arata fascinata de monografii asupra peisajelor.

Geograful Otto Schluter,a fost primul care a folosit termenul de peisaj cultural in prima parte a sec.20 (1908).El a argumentat ca definind geografia ca si stiinta peisajului (landscape science),ar darui geografiei un subiect nestudiat de nici o alta disciplina. El a definit 2 forme de peisaj:cel natural(natural landscape=Urlandschaft) sau peisajul care a existat inainte ca omul sa induca schimbari si peisajul cultural, cultural landscape=Kulturlandschaft,creat de cultura umana.Sarcina majora a geografiei era sa distinga schimbarile in aceste 2 peisaje. Decat sa studieze regiuni pre-determinate bazate pe clasificari environmentaliste,geografia culturala a devenit interesata de peisajele culturale. Aceasta a fost condusa de parintele geografiei culturale Carl O. Sauer ,de la Universitatea din California.El a fost primul care a propus un camp de studii bine inchegat ,delimitand obiecte si continuturi.Geografia culturala schitata de Sauer a fost impartita in patru campuri de cercetari empirice: -distributia geografica -distributia in teritoriu a elementelor culturale (asezari,toponimie etc.)

-ecologia culturala-modul in care ambientul si valorificarea resurselor naturale sunt percepute de culturile individuale-

-identificarea regiunilor culturale prin intermediul studiului distributiei componentelor peisajului prin integrarea metodelor geografiei culturale cu cea regionale.

-specializarea regionala a culturilor in modul de a identifica caracteristicile culturale ale teritoriilor culturale.Impreuna cu A.Berkeley a fondat scoala pentru studiul peisajului cunoscuta sub numele de Scoala lui Berkeley. Pe aceasta baza ei au configurat geografia culturala ca ramura a geografiei .Drept rezultat geografia culturala a fost mult timp dominata de scriitori americani. Carl O.Sauer a fost cel care a promovat si dezvoltat ideea de peisaje culturale.El era hotarat sa accentueze cultura ca si forta in modelarea trasaturilor vizibile ale suprafetei pamantului pe areale delimitate.In conformitate cu aceasta el vedea mediul fizic ca si mediul cu care si prin care culturile umane actioneaza.El a observat ca societatile si culturile se dezvoltau atat in afara peisajului lor dar le si modelau ,le transformau. Aceasta interactiune intre peisajul natural si oameni creeaza peisajul cultural .

Definitia data de el peisajului cultural :"Peisajul cultural este modelat dintr-un peisaj natural de un grup cultural.Cultura spune el ,este agentul, natura este mediul,peisajul cultural este rezultatul

Munca lui Sauer a fost deosebit de calitativa si descriptiva .

De mare importanta sunt si operele Terra si Ethnos ale marelui geograf roman Simion Mehedinti.Cum spune Simion Mehedinti insusi:''Etnografia cerceteaza influenta mediului geografic (atmosfera ,hidrosfera,litosfera,biosfera) asupra grupurilor etnice precum si reactiile lor asupra mediului geografic insemnand adaptarea tehnica (civilizatia) si cea psihica(cultura)''.In viziunea lui Simion Mehedinti ''descrierea etnografica se foloseste de doua categorii generale: civilizatia si cultura.; prima circumscrie ocupatiile,tehnica si viata materiala a oamenilor(unelte,vestminte,locuinte,mijloace de transport,etc) cealalta manifestarile spirituale(arta ,religia,reguli morale)''-Gheorghita Geana in prefata la vol.Ethnos.

Noua geografie culturala

In cursul anilor 1970 urbanizarea si industrializarea au oferit un vast camp tematic datorita interactiunilor intre culturile locale si culturile grupurilor migratoare .Geografia culturala asa cum era conceputa de Scoala lui Berkely a fost lovita in fundament .Prin efectul acestor zguduituri care implicau geografia culturala ,geografii depasind faza de incertitudine au incercat noi cai ,au fost facute tentative de inovare atat a continutului cercetarii cat si ale bazelor sale conceptuale.Aceste tentative au condus geografia culturala la a deveni una din stiintele cele mai sensibile sa reprezinte transformarile culturale ale modernului si sa initieze semnele postmodernismului si au condus la ceea ce a fost calificata drept Noua Geografie Culturala.

Ce este cultura?

Cultura, vine de la cuvantul latin colere ce se traduce prin 'a cultiva'/'a onora' se refera in general la activitate umana. Definiția data de UNESCO considera cultura ca 'o serie de caracteristici distincte ale unei societați sau grup social in termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali'.

In 1952 , Alfred Kroeber si Clyde Kluckhohn au alcatuit o lista cu 164 de definitii ale culturii in Cultura: O revizuire critica a conceptelor si definitiilor .Cu toate acestea termenul de cultura e cel mai comun folosit cu 3 sensuri de baza:

• Gustul pentru artele frumoase si stiintele umaniste,cunsocuta sub numele de cultura inalta
• Un model integrat de cunoastere umana,credinta si comportament ce depinde de capacitatea pentru gandul simbolic si studiu social
• Set de atitudini,valori,teluri si practici impartasite ce caracterizeaza o institutie organizatie sau grup

John Bodley in Antropologia sa culturala :"Triburi ,state si sistem global '',afirma : "cultura este alcatuita din cel putin 3 componente :ce cred oamenii,ce fac,si ce produse materiale produc" . Problema cu definirea culturii ca si valori si credinte impartasite ,asa cum fac unii antropologi,este ca pot fi diferente mari intre ceea ce oamenii cred ca ar trebui sa faca si ceea ce fac intr-adevar(comportament).Pe langa aceste componente cultura are anumite proprietati.Conform lui Brodley:"este impartasita,simbolica,invatata transmisa de-a lungul generatiilor,adaptabila si integratoare".Toti membrii unei culturi impartasesc intelesuri simbolice specifice,inclusiv limba.In America de exemplu sau in alte tari ale lumii mireasa se imbraca in alb pt.a exprima puritatea iar in China in rosu pentru a exprima fericirea in timp ce albul este culoare de doliu.Toata cultura este invatata nimic nu este mostenit.Si este transmisa de la generatie la generatie ,de aceea familia si scolile sunt importante in transmiterea culturii.Cultura este foarte adaptabila Modurile de comportament,institutiile sociale,tehnologiile ,toate arata adaptabilitatea noastra la spatiul particular din lumea pe care o locuim.Daca traiesti intr-un climat friguros vei invata sa-ti faci un adapost ,daca faci parte dintr-o cultura insulara ,dieta ta o va constitui pestele si tehnologia de a face barci si undite.

Cultura este de asemenea integratoare,cuprinzatoare.Fiecare aspect al culturii rezoneaza cu celalat.Cand nu se intampla asta apare dezacordul ,nepotrivirea culturala,care poate duce la dezbinari,rupturi.Putem vorbi in acest caz Cum spune Clifford Geertz "de o panza a culturii",ca o tesatura.

Cultura reprezinta o moștenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicație specifice cum sunt gesturile, cuvintele, scrisul și artele, mass media (presa, radioul, televiziunea),telefonul. In același fel se transmit gesturile, ritualurile, cunoștințele teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi insușita prin reflexe, cuvinte, imagini dar și prin obiecte, peisaje,carți, numere, reguli.

Definiții istorice

• Teoreticienii culturii din secolul al optsprezecelea și inceputul secolului al 19-lea și foarte mulți dintre cei de azi identifica cultura și civilizația pe care adesea le opun naturii. Astfel oamenilor carora le lipsesc semnele culturii inalte par adesea mai naturali și observatorii critica sau dimpotriva apara elementele culturii inalte care ar inhiba 'natura umana'.
• La sfarșitul secolului al XIX-lea antropologii au propus o definiție mai ampla a culturii, definiție care sa poata fi aplicata mai multor tipuri de societați. Ei au definit cultura drept natura umana și au observat ca aceasta iși are radacinile in capacitatea universal umana de a clasifica experiențele, de a le codifica și de a comunica simbolic. In consecința, societațile izolate dezvolta culturi proprii, originale, dar componentele diferitelor culturi locale se pot raspandi cu ușurința de la o comunitate la alta.

ETAPE ISTORICE :

• Romanticismul englez

In secolul XIX umanistii precum poetul si eseistul englez Matthew Arnold au folosit termenul cultura pentru a se referi la un ideal al rafinamentului uman.Acest concept este comparabil cu conceptul german de bildung:cultura urmarind perfectiunea totala prin aceea ca se ajungea sa se cunoasca in toate chestiunile a ceea ce s-a gandit si s-a spus cel mai bine in lume.

• Matthew Arnold vedea cultura ca si cultivarea idealului umanist.
• In practica cultura se referea la un ideal de elita si era asociata cu activitati ca si arta,muzica clasica si bucataria rafinata, si cum aceste forme erau asociate cu viata urbana ,''cultura '' a fost identificata cu civilizatia(din civitas=oras).O alta fateta a miscarii romantice era interesul in folclor ceea ce a condus la identificarea unei culturi a celor ce nu faceau parte din elita,din inalta societate. Se face deci distinctia intre cultura claselor conducatoare ,denumita high culture si cea a claselor de jos,low culture(cultura inalta ,distinsa, si cultura inferioara a claselor de jos) reflectand de fapt inegalitatile de la acea vreme in societatile europene.Matthew Arnold opunea termenului de cultura pe cel de anarhie ,alti europeni printre care si filozoful Jean-Jacques Rousseau au opus cultura starii naturii,considerand ca nativii americani cuceriti de europeni traiau in conformitate cu natura.Ca si opusul intre a a fi civilizat si necivilizat.In conformitate cu acest mod de gandire se puteau clasifica state mai civilizate decat altele si oameni cu mai multa cultura dacat altii.

Romanticismul german

• Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) a formulat o definitie individualista a iluminarii similara conceptului de bildung,afirmand ca'' iluminismul este aparitia manifestarea omului din propria sa imaturitate,ce deriva nu dintr-o lipsa a intelegerii ci dintr-o lipsa a curajului de a gandi independent''.In 1795,marele lingvist si filozof Wilhelm von Humboldt a cerut o antropologie care sa sintetizeze interesele lui Kant si Herder. In 1860, Adolf Bastian a argumentat pentru unitatea psihica a omenirii.El a propus ca o comparatie stiintifica a tuturor societatilor umane ar dezvalui ca pareri universale distincte constau din aceleasi elemente de baza.Conform spuselor lui toate societatile umane impartasesc un set de "idei elementare'', diferitele culturi sau diferitele idei populare fiind modificari ale ideilor elementare.

Secolul 20

Antropologia culturala

• in sec.XX cultura a aparut ca si conceptul central si unificator al antropologiei americane care se refera la capacitatea umana universala de a clasifica si codifica experientele lor in mod simbolic si sa comunice aceste experiente codificate simbolic social.Antropologia americana este organizata pe 4 domenii fiecare jucand un rol important in cercetarea culturii:biologic,antropologic,lingvistic ,antropologie culturala si arheologie.Cercetarile din aceste domenii au influentat antropologistii din alte tari in diferite moduri. Termenul cultura in antropologia americana avea 2 intelesuri:1) capacitatea umana evoluata de a clasifica si reprezenta experientele prin simboluri si de a actiona imaginativ si creativ, 2) modurile distincte prin care oamenii ce traiau in diferite parti ale lumii clasificau si isi reprezentau experientele si actionau creativ Dupa cel de-al doilea razboi mondial termenul devine important desi cu multiple sensuri pentru alte discipline cum sunt studiile culturale,psihologia organizationala si studiile de management

.

• Antropologistul britanic Edward Taylor a fost primul dintre savantii englezi ce au folosit termenul de cultura intr-un sens inclusiv si universal.
• In 1870 Edward Taylor (1832-1917) a aplicat acesta ideea de cultura inalta (high culture) ca opusa culturii joase inferioare(low culture) pentru a propune o teorie a evolutiei religiei. Conform acestei teorii religia a evoluat de la forme politeiste la cele monoteiste ,el redefinind cultura ca un set de diverse activitati caracteristice tuturor societatilor umane.Aceasta viziune a pavat calea spre intelegerea moderna a culturii. Conform lui E.Taylor ''cultura este acel complex care include : cunoastere credinta arta lege ,morala si alte capacitati si obiceiuri dobandite de om ca membru al societatii''.

• 1899-1946: Universal versus particular

• Franz Boas a stabilit antropologia moderna americana ca si studiul sumei tuturor fenomenelor umane.El a fondat antropologia americana la Universitatea din Columbia in 1896.In acel timp modelul de cultura dominant era cel al evolutiei culturale care afirma ca societatile umane au progresat prin diferite stadii, de la barbarie la civilizatie.Boas a demonstrat ca acest model este gresit,metodologic si teoretic.El a simti ca cunoasterea umana despre diferitele culturi era atat de incompleta si adesea bazata pe cercetari nestiintifice sau nesistematice ca era imposibil sa dezvolti orice model general valid ale culturilor umane.In loc de aceasta el a stabilit principiul relativitatii culturale incurajand studentii sa conduca o cercetare de teren bazata pe observatie riguroasa in societati diferite.El a inteles capacitatea pentru cultura de a implica gandul simbolic si invatarea sociala si a considerat evolutia capacitatii pentru cultura de a coincide cu evolutia altor trasaturi biologice definind genul HOMO.Cu toate acestea el a argumentat ca cultura nu poate fi redusa la biologie sau alte expresii ale gandului simbolic cum este limbajul.Boas si studentii sai au inteles cultura inclusiv si au rezistat nevoii de a da o definitie generala a culturii .Exista o anumita tensiune in antropologia culturala care pretinde ca cultura este universala (faptul ca toate societatile umane au o cultura ) si aceea ca este si particulara (ea imbraca multe forme in jurul lumii).

1940-prezent: Local versus global

• Boas and Malinowski au stabilit cercetarea etnografica ca metoda localizata de studiu al culturii.Totusi Boas a subliniat ca cultura este dinamica ,mutandu-se de la un grup de oameni la altul si ca formele culturale specifice trebuie analizate intr-un context mai larg.Aceasta i-a determinat pe antopologisti sa exploreze diferitele moduri de intelegere a dimensiunilor globale ale culturii.Antropologul Oscar Lewis a propus conceptul unei " culturi a saraciei''pentru a descrie mecanismele prin care oamenii se adaptau la o viata de saracie economica.S-a ajuns la folosirea termenului de sub-cultura pentru a descrie comunitati cultural distincte ce erau parte a unei culturi si societati mai mari. Un tip important de sub-cultura este cea a comunitatii de imigranti.In aceasta privinta exista cateva abordari.

Noua disciplina, denumita Antropologie culturala trebuia sa gaseasca definiții ale culturii care sa poata fi utilizate atat metodologic cat și teoretic. Antropologii fac distincție intre cultura materiala și cea simbolica nu doar pentru ca fiecare reflecta tipuri diferite de activitate umana, ci mai ales pentru ca ele alcatuiesc corpuri de date diferite care cer diferite metodologii.

• Un alt mod comun de ințelegere a culturii este prin definirea acesteia in funcție de parțile ei componente: Valori (idei), Norme (comportamente), și Artefacte (lucruri, sau parți ale culturii materiale).
• Valorile sunt idei despre ceea ce poate fi important in viața. Ele ghideaza restul culturii. Normele sunt asteptari ale comportamentului diferit al oamenilor in diferite situații. Fiecare cultura are metode diferite (sancțiuni) pentru a-și impune normele. Sancțiunile variaza și ele in funcție de importanța normei. Normele cele mai importante formalizate de sancțiuni se numesc legi. Artefactele deriva din valorile culturale și din norme.
• De regula, arheologii se concentreaza asupra culturii materiale, iar antropologii culturali asupra celei simbolice, cu toate ca ambele grupuri sunt interesate de interacțiunea celor doua domenii. In plus, antropologii ințeleg prin cultura nu doar bunuri de consum, ci și procesul de producere al acestora; ei dau un sens atat bunurilor de consum, cat și relațiilor sociale sau practice generate de acestea.
• La inceputul secolului al XX lea antropolgii ințelegeau prin cultura nu doar un set de activitați sau procese separate ci și modele, pattern-uri ale acestor produse sau activitați. In plus, ei presupuneau ca asemenea modele aveau granițe clare, astfel incat oamenii confundau cultura cu societatea care le producea.
• In societațile mai mici in care oamenii intra in relații de varsta, gen, familie sau grup de descendența, antropologii cred ca oamenii au mai mult sau mai puțin același set de convenții și valori. De aceea, s-a folosit termenul de subcultura pentru a identifica culturile care sunt parte a unei categorii integratoare. Deoarece acestea reflecta poziția unui segment al societații fața de celelalte segmente și fața de intregul ei, adesea reveleaza procese de dominație și rezistența.

''Fara cultura si libertatea relativa pe care o implica, societatea chiar si cand e perfecta, nu este decat o jungla.De aceea orice creatie autentica este un dar pentru viitor''.- Albert Camus

Cultura este o parte integranta a fiecarei societati.Este un mod de comportare invatat si modul in care o persoana isi traieste viata .Cultura este esentiala pentru existenta unei societati pentru ca conecteaza oamenii.In sensul explicit al termenului cultura o constituie muzica ,arta mancarea,literatura unei societati.Cu toate acestea acestea sunt numai produse ale culturii urmate de societate si nu pot fi definite ca si cultura in sensul ei cel mai complet.

Cultura este acel ceva pe care o persoana o invata de la familie si mediul in care traieste si nu se naste cu ea,nu o mosteneste genetic.Nu are o conexiune biologica deoarece chiar daca persoana este crescuta intr-o cultura diferita de aceea in care a fost nascut ,el asimileaza cultura societatii in care creste.

Cultura este o unealta complexa in care fiecare individ trebuie sa invete sa supravietuiasca in societate.Este un mijloc prin care oamenii interactioneaza unii cu altii in societate.Actioneaza intr-un mod inconstient si tot ceea ce vedem si simtim pare sa fie normal si natural. Cateodata ni se pare ciudat ca alti oameni si alte societati au o cultura diferita de a noastra.Trebuie sa tinem minte ca fiecare societate are o cultura distincta care formeaza temelia societatii.Cultura nu ramane stagnanta ,evoluand constant si este influentata intr-un anumti grad de celelalte culturi si societati.
Fiecare societate are o cultura diferita in care oamenii vorbesc o limba specifica,au aceleasi traditii,comportamente perceptii si credinte .Cultura le confera o identitate care i face unici si diferiti de alte popoare si culturi.Cand oamenii de culturi diferite migreaza si se stabilesc in alta societate ,cultura acelei societati devine dominanta si aceea a imigrantilor devine o sub-cultura.De obicei oamenii ce se stabilesc in alte natiuni asimileaza noua cultura, straduindu-se in acelasi timp sa si-o pastreze pe a lor.

Desi fiecare societate are o cultura specifica ,exista cateva elemente ale culturii care sunt universale.Ele sunt cunoscute sub denumirea de universali culturali in care exista anumite trasaturi si tipare comportamentale impartasite de culturile din intreaga lume.De exemplu clasificarea relatiilor de rudenie si casatorie ,diferenta dintre bine si rau,anumite forme de arta folosirea bijuteriilor,clasificarea oamenilor in functie de gen si varsta etc., sunt comune in toate culturile lumii.

Discutiile privind cultura printre antropologii biologi s-au centrat pe 2 dezbateri.Prima: este cultura umana unica sau este impartasita de alte specii (alte primate?),aceasta fiind o intrebare importanta deoarece se presupune ca ne tragem din primate non-umane.A doua cum a evoluat cultura printre fiintele umane?

Unii considera ca oamenii sunt singurele fiinte ce au o cultura.Dar exista un grup de oameni(antropologi si oameni de stiinta )care cred in existenta culturii si la animale Termenul de cultura se poate aplica animalelor numai daca definim cultura ca si comportament invatat,dobandit prin invatare.

Cimpanzei,mama si pui

Cimpanzeu extragand insecte

Macaci japonezi la apele termale in Nagano

Cultura este necesara pentru a stabili o anumita ordine in societate.Nu este numai un mijloc de comunicare intre oameni dar si creeaza un sentiment de apartenenta conectand oamenii intr-o societate.
Exista o mare dezabatere in stiintele sociale despre ce ne-a modelat pe noi ca indivizi si ca membrii ai unei societati.Cu privire la indivizi ,aceasta se refera la "natura versus crestere ,educare",insemnand ca fie ca este predispozitia noastra genetica (natura) sau ceeea ce invatam pe masura ce crestem(educatia),acest lucru ne modeleaza in mod predominant ca indivizi.In mod similar antropologii se intreaba cat din comportamentul nostru ca si grup este pre-determinat de geografie ,cultura sau istorie.Mari diferente ca si mari similaritati se pot observa cand se compara culturile lumii.Lumea in jurul globului este asemanatoare in ceea ce priveste umanitatea lor esentiala:comunicam unii cu ceilalti,ne sustinem cu mancare si cand dormim visam.Totusi vorbim limbi diferite, mancam mancaruri diferite si avem traditii diferite.Acestea sunt ceea ce numim diferente culturale.Ca si copii noi suntem invatati limba ,rolul genului nostru(baiat sau fata),cum sa ne comportam,ce sa credem ce mancaruri au gust bun si tot asa.Daca, copil fiind, am fi transportati in alta cultura pentru a fi crescuti,acea cultura ar fi asimilata de noi,ne-ar apartine,fata de cultura in care ne-am nascut? Ce inseamna cultura? Este ceva material pe care-l putem atinge? sau sunt obiceiurile si traditiile noastre, sarbatorile si festivalurile?Cei mai multi sunt de acord asupra unei anumite definitii a culturii:gandurile, comportamentele,limbajul, obiceiurile,lucrurile pe care le producem si mijloacele folosite pentru a le produce.Aceasta capacitate umana de a crea si transmite cultura care ne diferentiaza de restul lumii animale.Trasatura esentiala a culturii care este invatata si transmisa din generatie in generatie consta in capacitatea umana de a gandi simbolic.

Limba este cea mai importanta trasatura, este o forma simbolica de comunicare.Cuvantul masa nu este decat un simbol pentru lucrul real -masa.Limba este o forma de comunicare.Fara limbaj cum am mai mentionat anterior cultura nu poate fi transmisa,lumea nu ar putea invata unii de la altii din generatii si nu ar fi o continuitate culturala.

Transmiterea culturii prin simboluri ,a caror sensuri raman mai mult sau mai putin constante nu inseamna ca culturile sunt statice si nu se schimba.Ele sunt in continua schimbare.Ce cauzeaza schimbarea culturala?Influentele exterioare ,printr-un proces numit difuzie culturala pot stimula schimbul cultural.Un exemplu este comercial sau cros cultural cum este drumul matasii pe unde se aducea matasea spre vest si budismul in China.Inventiile si dezvoltarea tehnologica dintr-o societate cum este locomotiva cu aburi sau automobilul pot avea un impact asupra culturii.''cultura automobilului'', restaurante fast food etc,toate acestea s-au raspandit prin ceea ce numim difuzie culturala.

Formarea culturii

Cum se formeaza culturile?grupuri de oameni traind intr-un anumit mediu si spatiu interactioneaza cu mediul lor pe perioade lungi de timp.Datorita unui anumit grad de izolare ei dezvolta adaptabilitati la mediul lor,metode de supravietuire si moduri de a se organiza social si ajung sa impartaseasca credinte si simboluri care explica lumea lor.Ei de asemenea isi insusesc o limba pentru a comunica unii cu ceilalti ceea ce le permite sa-si transmita invatatura spre generatiile viitoare.Cu timpul comunicrea dintre grupurile de oameni a spart bariera geografica si prin difuzie culturala s-au format legaturi si multe culturi diferite au evoluat in grupuri mai mari numite areale culturale-regiuni cu aceleasi trasaturi culturale.Un exemplu de areal cultural este Africa sub-sahariana,unde desi sunt multe triburi ce vorbesc limbi diferite si astazi multe state ,exista trasaturi cum sunt structurile sociale pe care majoritatea triburilor o impartasesc.un alt exemplu este Estul Asiei:China ,Coreea ,Japonia si Vietnam,care au tarsaturi comune in ceea ce priveste organizarea sociala patriarhala valori confucianiste,religia budista,accentul pus pe familie,si chineza veche ca si limba oficiala ,desi vorbesc limbi diferite si au societati organizate diferit.Alte areale culturale sunt formate de America Latina,sudul Europei,sudul Asiei.etc.

Cultura de baza(esenta): Un model dezvoltat in Germania de BassamTibi. Ideea este ca minoritatile pot avea o identitate proprie dar ar trebui cel putin sa sprijine conceptele de baza ale culturii pe care se sprijina societatea.Cultura de amestec: In SUA opinia traditionala a fost cea a unui vas unde toate culturile imigrante sa se amestece fara interventia statului(melting pot).

Monoculturalismul: In unele tari Europene ,cultura este strans legata de nationalism ,politica statului fiind aceea de a asimila imigranti,desi recentele cresteri ale imigratiei au dus la forme de multiculturalism.In cadrul multiculturalismului ,imigrantii isi pot pastra cultura proprie interactionand cu celellalte culturi in mod pasnic in cadrul unei natiuni.Multiculturalismul este acceptarea culturilor etnice multiple la nivel organizational.Aceasta poate fi aplicata unei tari democratice unde oamenii din diferite medii religioase,culturi si traditii li se ofera statut echitabil in scoli,vecinatate ,oras si natiune.In sec.19 America a experimentat o masiva imigratie ceea ce a dat nastere culturalismului american-"o societate plurala"oamenii de diferite rase si religii au luptat contra discriminarilor,opresiunii si inegalitatii.

Efectele multiculturalismului in America

America a fost intotdeauna mandra sa practice liberatea de gandire si religie.De a da fiecaruia oportunitati egale indiferent de cultura si locul de unde provenea.In ultimii ani,influxul de latini si asiatici a crescut rapid.Pntru a face fata acestui lucru,oamenii trebuiau sa creeze o societate multiculturala bazata pe egalitate.

Recensamantul arata ca americanii asiatici sunt printre grupele cu rata cea mai crescuta 13% dintotalul populatiei hispanice.Astazi America a devenit un amalgam de culturi mixte,imigranti,nativi si minoritati metaforic reprezentand : "the melting pot".

Multiculturalismul in America a avut efecte si beneficii in special in reforma sistemului educational.Clasele presate cum sunt Afro-americanii li s-a dat egala recunoastere in institutiile educationale.In afaceri si sectorul corporatiilor oamenilor ce provin din medii diferite li s-au oferit drepturi si participare egala. In cadrul tarii.Guvernul a sprijinit spectacolele de tv,programele de radio si ziarele in limba minoritatilor.De asemenea a sprijinit sarbatorile,muzica arta si festivalurile si comertul.S-au revazt legile cu privire la casatorii si legile judicioare privitoare la etnicitate.Se recunostea cetatenia multipla.S-a acceptat dreptul de a purta imbracaminte traditionala in institutiile educationale.rasismul si discriminarea in scoli erau pedepsite.S-au introdus carti cu o noua perspectiva asupra aspectelor multiculturalismului.Accentul s-a pus pe subiecte cum sunt :istoria,sociologia,filozofia,arta si cliteratura diferitelor culturi.Guvernul a acordat burse de studiu .Reprezentantii diferitelor culturi au putut ocupa functii in politica,,inginerie,stiinta si tehnologie.

Modul in care statele trateaza cultura imigranta nu se prea inscrie intotdeauna in cele afirmate mai sus.Gradul de diferenta cu cultura gazda(host culture),numarul de imigranti,atitudinea populatiei rezidente,tipul de politici guvernamentale,etc.De aceea studiul culturilor in cadrul unei societati este complex si cercetarea trebuie sa tina cont de o multime de variabile.

Limba si cultura

Legatura intre limba si cultura s-a remarcat din perioada clasica si probabil cu mult inainte.Grecii antici de exemplu au facut distinctie intre popoarele civilizate si barbari,cei ce vorbeau limbi neinteligibile,se balbaiau in acceptiunea lor.Faptul ca anumite popoare vorbeau limbi diferite neinteligibile este adesea considerat cea mai tangibila evidenta pentru diferentele culturale decat alte trasaturi culturale.

Romanticii germani ai secolului 19,mentionati anterior adesea vedeau limbajul nu numai ca o trasatura culturala printre multe altele dar ca si directa expresie a caracterului national al poporului.Herder afirma:deoarece fiecare popor ,are propria sa cultura nationala exprimata prin limba sa proprie.

Franz Boas, fondatorul antropologiei americane afirma ca si predecesorii sai germani ,ca limba impartasita de o comunitate este carausul estential al culturii lor comune.eL a fost primul antropologist care a considerat de neimaginat sa studiezi cultura unui popor fara a deveni familiar cu limbajul sau.Pentru Boas ,faptul ca cultura intelectuala a unui popor era construita ,mentinuta si impartasita prin intermediul limbii ,insemna ca intelegerea limbii unui grup cultural constituia cheia de intelegere a culturii sale.In acelasi timp Boas era constient ca limba si cultura nu erau direct dependente una de cealalta .Aceasta inseamna ca grupuri cu culturi diferite pot impartasi o limba comuna si vorbitorii unor limbi diferite pot impartasi trasaturi culturale fundamentale,desi multi alti savanti au sugerat ca forma limbii determina trasaturi culturale specifice si ca anumite modele habituale de vorbire si gandire intr-o limba specifica poate influenta cultura grupului lingvistic. Limbajul a evoluat pe masura ce oamenii au inceput sa traiasca in comunitati mai mari si era necesara folosirea unei comunicari mai complexe pentru a mentine coerenta. Limba si cultura au aparut amandoua ca mijloace de folosire a simbolurilor pentru ca omul sa-si construasca o identitate sociala si pentru a mentine coerenta in cadrul grupului social prea mare pentru ase baza exclusiv pe modurile pre-umane de construire a comunitatii .

Deoarece limba si cultura sunt prin esenta simbolistice ,teoreticienii culturali ai sec.20 au aplicat metodele de analiza a limbii prin analiza culturii. Paralela intre limba si cultura poate fi inteleasa analog cu paralela intre un semn lingvistic constand de exemplu din sunetul [kau] si sensul'' cow'',si semnul cultural ,forma culturala " a purta o coroana si intelesul cultural de a fi rege.In acest fel se poate argumenta ca cultura este un fel de limba.Copiii de exemplu dobandesc limba in acelasi mod cum dobandesc si normele culturale de baza in societate pe masura ce cresc.-prin interactiune cu membrii mai in varsta a grupului lor cultural.

. Oamenii folosesc limbajul ca mod de semnalare a identitatii cu un grup cultural si a se deosebi de altul.Chiar si printre vorbitorii aceleeasi limbi cateva moduri diferite de folosire a limbii exista si fiecare este folosit pentru a semnala afilierea la anumite subgrupuri in cadrul aceleasi culturi.De exemplu limba engleza este vorbita diferit in SUA si Marea Britanie si Australia si chiar in cadrul acelorasi tari sun sute de dialecte care semnaleaza apartenenta la o anumita regiune si /sau subcultura.De exemplu in UK dialectul cockney denota vorbitorii muncitorimii din estul Londrei.

Modurile de vorbire ale unei comunitati sunt o parte din cultura comunitatii respectiveasa cum sunt si alte practici.Folosirea limbajului este un mod de a stabili identitatea de grup.Modul de avorbi nu numai faciliteaza comunicarea dar de asemenea identifica pozitia sociala a vorbitorului.

Studii culturale

In Marea Britanie,sociologistii si alti savanti influentati de marxism cum au fost Stuart Hall si Raymond Williams au infiintat studiile culturale,identificand " cultura cu consumarea de bunuri si activitatile din timpul liber (arta,sportul,filmul,shoppingul,etc).Studiile culturale studiaza intelesul practicilor de zi cu zi(cum ar fi privitul la tv,moda,hairstyle,etc),aceasta disciplina largind conceptul de cultura.

In epoca moderna, cele mai importante contributii la studiul culturii le-au adus etnologia (sau/si etnografia), antropologia culturala, sociologia culturii si istoria. Iata in ce consta punctul lor de vedere asupra culturii.

Sociologia culturii, ca ramura a sociologiei generale, analizeaza raporturile dintre societate (in termenii sociologiei - sistemul social global) si cultura, ca subsistem al acesteia, din perspectiva conditionarii sociale a culturii si functiei sociale a culturii. Sociologia abordeaza cultura ca ansamblu de valori materiale si spirituale, de institutii, obiceiuri, norme, traditii ca expresie a modului de trai si calitatii vietii.

Sociologia analizeaza: raportul dintre cultura si civilizatie, mai ales din perspectiva conditionarii reciproce, sistemul culturii nationale, cultura folclorica, cultura inalta, cultura de masa, structura interna a culturii. Toate aceste aspecte sunt privirile oarecum explicativ-constatativ, atemporal, aspatial, functional-cauzal.

Este vorba de rolul culturii in procesul de socializare a indivizilor, in actiunea de organizare, conducere, control si dinamica sociala. Ajutorul sociologiei in rezolvarea problemelor pe care filosofia culturii si le propune este de un mare folos si nu poate fi trecut cu vederea.

Antropologia culturala este o disciplina particulara despre cultura specifica unor comunitati etnice determinate. Ea nu se ocupa de etnos in general, ci pune accentul pe tipurile culturale ale diferitelor comunitati etnice intruchipate in moduri de trai (ca un ansamblu de fapte de cultura si civilizatie), in care cunoasterea, actiunea, valoarea culturala si faptul de civilizatie, sensul cognitiv si cel etic sunt abordate in unitatea lor originara.

Antropologia culturalista (culturala) din mediile anglo-americane, mai ales cea din prima jumatate a acestui secol, tinde sa substituie complet conceptul de cultura celui de societate, transformand, in acelasi timp, in obiect de analiza modelele comportamentului, nu comportamentul insusi.

O anumita idealizare, ca si supraevaluarea unitatii caracteristicilor culturale in dauna diversitatii acestora, vor face ca acest curent sa propuna mai degraba o fictiune teoretica despre un model ideal de cultura decat o constructie apta sa-i descrie mecanismele si functionarea. Este vorba aici de o antropologie culturala holista si universala, adica de o incercare de a explica parti prin intreg si de a aplica acelasi cadru conceptual pentru orice fel de societate si cultura.

Schimbarea culturala

Umanitatea este intr-o perioada de accelerata schimbare culturala globala determinata de expansiunea comertului international,de mass -media si mai presus de toate de explozia populatiei umane printre alti factori.

Culturile sunt afectate atat de forte ce incurajeaza schimbarea cat si de forte ce rezista schimbarii.Aceste forte se refera atat la structurile sociale cat si evenimentele naturale si sunt implicate in perpetuarea ideilor culturale si practicilor in cadrul structurilor curente,care si ele sunt supuse schimbarii.Conflictul social si dezvoltrea tehnologiilor pot produce schimbari in cadrul unei societati alterand dinamica sociala si promovand noi modele culturale.Aceste schimbari sociale pot insoti schimburi ideologice si alte tipuri de schimburi culturale.De exemplu miscarea feminista in SUA a implicat noi practice ce au produs o schimbare in legaturile de gen modificand atat genurile cat structurile economice.Si conditiile de mediu pot fi considerate factori ai schimbarii.

Culturile sunt in mod extern afectate de contactul dintre societati care de asemenea pot produce schimbari sociale si modificari in practicile culturale.Razboaiele si competitia asupra resurselor pot avea impact asupra dezvoltarii tehnologice sau social dinamice.Ideeile culturale se pot transfera de la o societate la alta prin difuzie culturala(vezi unde am scris de ea!!) .De exemplu hamburgerii au parut exotici cand s-au introdus in China desi in SUA erau comuni.Schimbul de idei se refra la un element al unei culturi ce duce la inventia sau propagarea altuia in alta cultura.Se numeste difuzie de stimul Aculturalizarea are diferite intelesuri dar in context se refera si la inlocuirea trasaturilor unei culturi cu acelea a altei culturi,cum s-a intamplat in anumite triburi de nativi americani si la multe triburi indigene de pe tot globul intimpul procesului de colonizare peoples. Procese similare includ asimilarea (adoptarea unei culturi diferite de catre un individ) si cultura trans sau transcultura..

Conceptul de cultura si civilizatie

incercarea de a se porni de la sensul originar al termenului nu a dat roade. Este adevarat ca termenul cultura provine din latinescul cultura, culturae, numai ca in antichitate romanii foloseau acest termen cel mai adesea in intelesul originar de cultivare a pamantului, ca actiune de transformare a naturii, sens care, in multe limbi romanice, s-a perpetuat pana astazi.Intelesul celalalt al culturii, cultura animi, si opus lui cultura agri, ca educatie in sens larg, a spiritului indeosebi, inteles provenind din mediile intelectuale ale Romei antice, este si el prezent printre semnificatiile uzuale actuale ale culturii, fara insa ca o asemenea perspectiva sa devina satisfacatoare si operationala din punct de vedere epistemologic. O civilizatie este inteleasa la modul general ca o forma mai avansata de viata organizata;o forma mai complexa de viata sociala,politica ,militara si religioasa.Scrierea si folosinta metalelor sunt de asemenea trasaturi ale unor civilizatii.exemple de mari civilizatii sunt cele egiptene,dinastia shang,feniciene,grecesti,romane.Dar nu este un prag dupa care putem afirma ca o cultura a evoluat intr-o civilizatie si nici ca toate culturile devin in mod necesar civilizatii.Trebuie avut in vedere faptul ca termenul de civilizatie este unul cu incarcatura ,folosit de obicei pentru a putea compara asa numitele societati civilizate cu unele primitive.Astazi exista o delimitare clara a celor doua notiuni .Civilizatia reprezentand totalitatea valorilor materiale ale unei societati intimp ce cultura in sens restrictiv include valorile spirituale,morale,idealuri trasaturi artistice si intelectuale ,credinte obiceiuri,superstitii.,etc. In Anglia se impunea tot mai mult termenul de "civilization" iar in Germania distinctia dintre cultura si civilizatie devine in sec.al XIX -lea deosebit de pregnanata si coexista alaturi de cuvantul Bildung sau Kultur.Civilizatia desemna tehnologia ,mecanica,componenta materiala a societatii in vreme ce cultura implica valorile sale morale,idealurile,trasaturile artistice si intelectuale ale societatii.Relatia de "subordonare' dintre cultura si civilizatie ,caracteristica gandirii filozofice germane preluata de Rusia si Polonia ,explica importanta acordata culturii concomitent cu "devalorizarea " civilizatiei.

Incepand cu sec.al XIX-lea ,prin civilizatie se va intelege "ansamblul caracteristicilor pe care le reprezinta viata colectiva a unui grup sau a unei epoci"(Braudel F.1994).Incepe din aceasta perioada sa se foloseasca tot mai mult notiunea de "civilizatii",o civilizatie implicand "un spatiu,o arie culturala ,cat si caracteristici si fenomene culturale."Conform dictionarului limbii romane termenul civilizatie =nivelul de dezvoltare a unei societati si a culturii ei materiale,stare a vietii sociale,economice si culturale a unui popor sau a unei epoci.Cultura=Totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire in procesul muncii desfasurate de -a lungul istoriei.Am putea spune ca exista o civilizatie occidentala incluzand-o si pe cea nord-americana cat si o civilizatie a fostelor tari comuniste ,caracterizata printr-o mare eterogenitate etnica si culturala.Samuel Huntington(Prof.Harvard),considera ca in viitor indivizii,grupurile sau statele nu se vor mai diferentia pe considerente politice ,ideologice sau economice ,ci culturale.Lumea se va axa astfel pe" 8 mari civilizatii:Occidentala,incluzand si Australia-Noua Zeelanda,Africana,Islamica, Hindusa,Slav-Ortodoxa,Chineza, Budhista si Japoneza"(vezi Radu Sageata opera citata).Exista o concordanta intre impartirea oamenilor in civilizatii datorita caracteristicilor culturale si in rase prin caracteristicile fizice.Marile religii misionare ,(cum sunt islamismul si crestinismul),au fost creatoare de civilizatii cu o mare varietate a raselor.

Fiecare civilizatie este legata de spatiul in care s-a format(cu un relief si clima specifica ,specii de animale si plante cat si cu agricultura proprie) :putem vorbi de civilizatii ale marii(Fenicia,Grecia,Roma),sau civilizatii fluviale:ale Egiptului antic,preindiana legata de Indus,chineza de Fluviul galben si nu intotdeauna limitele naturale au functionat ca si separatoare de civilizatii ci dimpotriva au stimulat schimbul de produse si comunicatii din cele mai vechi timpuri,favorizand astfel si schimburile culturale.Statele separate de ideologii diferite ,insa unite din punct de vedere etnic si cultural tind sa se uneasca (cum este cazul Germaniei,Chinei si Hong Kongului.)Insa statele unite prin ideologii sau ca urmare a unor circumstante istorice au ajuns la fragmentare si separare:fosta URSS,Iugoslavie,etc.sau sunt supuse unor conflicte deschise,latente:Ucraina,Israel,Africa de Sud.

Tot asa putem adauga ca popoarele unite prin tehnologie si mentalitati colective tind sa realizeze si o unitate culturala("cultura globala"-Radu Sageata -op.citata).

Apar in acest context si statele tampon intre marile civilizatii -cum este cazul Turciei-din punct de vedere etnic si cultural ,Turcia apartine civilizatiei musulmane,iar din punct de vedere tehnologic,civilizatiei occidentale,lucru ce constituie sursa de conflict social si politic.

Schimbarile care au avut loc de-a lungul vremii si in special in ultimii ani ,in cele mai multe locuri de pe glob,au condus la alterarea culturii initiale create in spatial respectiv si aparitia unui alt tip de cultura.Principala caracteristica a culturii de astazi este deteritorializarea si reteritorializarea ,acesteia ca urmare a schimbului de populatie,produse,informatie.

Una dintre cauzele principale ale procesului de globalizare a fost internationalizarea comertului si investitiilor ,revolutia informatica,generalizarea intenetului si comunicatiilor prin satelit care au dus la aparitia un fenomen al sec.XXI: cultura globala.Samuel Huntington afirma ca desi exista fenomenul globalizarii pe toate planurile deci si al globalizarii culturii ,asistam totusi la o renastere a interesului pentru identitatile culturale ,care duce la accentuarea unei tendinte anti-globalizare care poate in unele cazuri sa conduca la radicalism si terrorism.Tot el subliniaza diferenta intre occidentalizare si modernizare.Desi acum cateva decenii ,statele slab dezvoltate doreau sa devina occidentale,preluindu-le modelul si valorile prin imitatie ,in ultimul timp remarcam o indepartare de occidentalizare si dorinta modernizarii prin respingerea occidentalului.

Putem considera ca produse ale culturii globale de consum cultura vestimentara si arhitecturala pe de o parte , iar pe de alta parte cultura muzicala si gastronomia.In privinta culturii vestimentare -blugii,simbol al culturii globale.adidasii,colantii,,fusta mini ,etc.

Importul modelelor arhitecturale occidentale (Palatul Telefoanelor din Bucuresti-stil american,Arcul de Triumf -stil francez,stilul arhitectural moscovit(Casa Presei Libere),iar dupa anii '90 s-a revenit la stilul nord American si European.

Muzica si dansul -Jazzul-muzica cantaretilor de culoare de pe continentul american,muzica latino(salsa,reggae,samba,pop cu o aglomeratie de stiluri,rock and roll,hip hop house etc,toate transcend spatial si timpul si devin datorita mesajului pe care -l transmit atemporale si aspatiale,exemplu de globalizare muzicala dar pastrand totusi caracteristicile autohtone.

Gastronomia; restaurantele cu specific national si international ,o caracteristica a oraselor cosmopolite(in Bucuresti existau la sfarsitul anului 2006 peste 160 de restaurante cu specific national si peste 70 cu specific international,acestea aducand cu sine si elemente culturale specifice in spatiul autohton bucurestean:dragonul chinezesc,verdele Islamic,portocaliul Indian ,cuvinte si mancaruri specifice.(tsatsiki,kus-kus,saorma,etc).La acestea se adauga lantul de hipermarketuri si supermarketuri de origine germana sau franceza :Real ,Carrefour,Baumax,etc

Cultura Vs Civilizatie

In primul rand in teorie civilizatia este mai cuprinzatoare decat cultura prin aceea ca o intreaga civilizatie poate ingloba o singura unitate de cultura.De exemplu civilizatia vechilor egipteni are o cultura egipteana asa cum civilizatia greceasca are cultura greceasca .Cultura exista in cadrul civilizatiei.In aceasta privinta o civilizatie poate cuprinde nu una ci mai multe culturi.Comparand cultura cu civilizatia este ca si cand am compara limba care se vorbeste intr-o tara cu tara insasi.

Cultura poate exista prin sine insasi in timp ce civilizatia nu poate fi numita civilizatie daca nu poseda o anumita cultura.Este ca si cum ai intreba cum o natiune poate exista de sine statatoare fara folosirea unui mijloc de comunicare.Deci o civilizatie poate devein goala daca nu are cultura indifferent cat de mica este.

Cultura poate fi tangibila si poate fi si ceva ce nu e.Cultura poate deveni un produs fizic daca este un produs al credintelor obiceiurilor si practicilor unui anumit popor cu o cultura definite.Dar civilizatia este ceva ce poate fi vazut ca intreg si este mai mult sau mai putin tangibil desi componentele sale de baza ca si ale culturii pot fi imateriale.

Cultura poate fi invatata si poate fi transmisa din generatie in generatie .Folosind un mijloc de comunicare este posibil pentru un anumit tip de cultura sa evolueze si poate fi chiar mostenita de alt grup de oameni.Pe de alta parte civilizatia nu poate fi transmisa doar prin limba.Din cauza complexitatii sale si a marimii este nevoie sa se transfere toate agregatele brute ale civilizatiei pentru a putea fi cu adevarat trecuta generatiei urmatoare.Doar creste,se degradeaza si pana la urma se termina daca toate subunitatile sale vor cadea.(esua).

Rasa si cultura

Rasa este adesea un concept gresit inteles.Trasaturile rasei sunt genetice si mostenite(cum sunt culoarea ochilor,a pielii,a parului,sensibilitatea la anumite boli si alti factori).Dat fiind faptul ca in conditiile unei globalizari crescande si faptului ca oamenii nu mai sunt izolati unii de altii si ca se casatoresc intre ei frecvent si deci isi impart genele,rasele sunt mai putin distinctive astazi.Cu toate acestea cum vedem rasa ,cum categorisim oamenii si daca pretuim sau desconsideram anumite trasaturi rasiale specifice sunt parte din cultura.

Religia ,etnicitatea si cultura

Sunt niste concepte greu de tratat si de descalcit.SUA este casa a multe grupuri etnice ,poate mai multe decat oricare alta natiune.Aceasta se datoreaza si istoriei lor.Sunt o tara de imigranti ,construita de imigranti.Imigranti care au adus cu ei tarsaturi speciale ale culturii lor de origine si care se straduiesc sa-si mentina legaturile culturale cu locurile lor de origine ,devenind in acelasi timp americani.Se vorbeste de Italieni-americani,irlandezi americani,evrei americani,si cultura lor .Acetse grupuri etnice formeaza o sub-cultura in cadrul culturii mai cuprinzatoare americane.Religia cu toate acestea nu este aceeasi cu cultura sau etnicitatea.Tehnic religia este definita ca un set de credinte.Dar in timp ce anumite religii se rezuma la taramul idilor si credintelor ,alte religii interzic anumite comportamente sau impun anumite actiuni.Pentru evreii ortodocsi regulile kosher sunt un exemplu de comportare cerut de religia lor.pentru musulmani a manca in timpul zilei in timpul Ramadamului este interzis.Toate religile care doreau convertiri,trebuiau sa se adapteze la culturile unde se raspandeau sau altfel nu erau acceptati.Catolicismul s-a raspandit in sudul Africii facilitat de bunavointa de a incorpora parctici religioase native in canoanele sale ca si multele celebrari de sfinti .In mod similar islamul cand s-a raspandit in Africa si Asia ,a incorporat parctici culturale specifice arealelor respective.De exemplu,femeile musulmane din Africa sub-sahariana nu poarta valuri ,in timp ce cele din Afganistanul rural se acopera cu burka.si altele.Aceasta adaptabilitate a religie catre culturile locale face cateodata greu de distins cultura de religie.dar ele nu sunt una si acleasi lucru.

Subiecte apropiate

Studiile culturale au aparut la sfarșitul secolului al XX-lea prin reintroducerea gandirii marxiste in sociologie și prin articularea unei teorii sociologice in domeniul criticii sau teoriei literare cu scopul de a se concentra asupra analiziei subculturilor in societațile capitaliste.

Azi antropologii și-au concentrat cercetarile asupra proiectului studiilor culturale. Majoritatea resping insa identificarea culturii cu bunurile de consum și noțiunea unei culturi cu granițe, stratificata, deci implicit și pe cea de subcultura. In locul ei, se propune modelul unei rețele complexe de pattern-uri variabile, care leaga oamenii aflați in poziții diferite sau formațiile sociale aflate pe scari diferite. Potrivit acestei idei, fiecare grup iși poate construi o identitate culturala proprie.

Un sistem cultural (sau mai simplu spus o cultura) poate fi considerat ca facand parte dintr-un sistem social și este ierarhic similar unui sistem economic, politic sau legal.

Cultura folk

Cultura folk poate fi definita ca moștenire colectiva de instituții, obiceiuri, indemanari, imbracaminte, și mod de viața a unei comunitați mici, stabile, unite și de regula rurala, numita societate folk. Ceea ce se petrece in cultura folk este controlat de tradiție. Rezistența la schimbare a acestei culturi este puternica, iar in cadrul ei sacrul predomina secularul. Lucrurile facute acasa sau facute de mana domina sfera uneltelor, pregatirii hranei, medicinii, povestirilor și ritualulilor. Cladirile sunt inalțate fara arhitect sau proiect, dar printr-un plan (design) somun societații locale și folosindu-se materiale de construcții și unelte disponibile pe plan local. Cultura folk nu se reduce la folclor. Acesta este de regula definit ca literatura tradiționala. El cuprinde viziuni asupra lumii, povești, basme, credințe, legende, cantece, mituri, etc. pastrate in cursul timpului relativ neschimbate și necritic de catre membrii unui grup sau comunitați. Cultura folk are un conținut mai larg. Ea cuprinde atat elemente tangibile (sau materiale), adica lucruri fizice, vizibile(instrumente muzicale, mobila, unelte cladiri), cat și elemente intangibile sau non-materiare(cantece folk, povestiri, moduri de vorbire, modele de rugaciuni, viziuni despre lume, etc.).

Cultura populara

Cultura populara este opusa culturii folk ce sugereaza individualitatea, specificitatea unui grup relativ restrans de oameni și, mai presus de orice, tradiția. Cultura populara, in contrast, implica o masa de oameni, in principal situata in mediul urban și care adopta in mod constant și abandoneaza rapid modurile de comportare aflate intr-o schimbare neintrerupta, modelele și capriciile culturii materiale și non-materiale. Cultura populara se substituie și inlocuiește diferențele folk și etnice. Astfel, ea devine atat o forța nivelatoare, cat și o forța eliberatoare. Ea servește pentru a inlatura acele stiluri de viața distinctive și elementele culturilor materiale și non-materiale ce se nasc, dezvolta și exista cand grupurile raman izolate și egocentrice. Uniformitatea se substituie diferențierii și identitatea grupurilor este erodata. In același timp individul devine mai liber prin expunerea lui la o arie mult mai larga de oportunitați- in imbracaminte, alimente, unelte, recreație, medicina și stiluri de viața- decat au fost vreodata disponibile intr-un mediu cultural controlat de alegerile restrictive și limitele impuse de obicei și izolare.(Achim Mihu,Antropologia culturala 2002, p.86)

MUNICIPIUL SIBIU

CAPITALA CULTURALA EUROPEANA 2007

Municipiul Sibiu,a primit in anul 2007 un statut de talie internationala : cel de Capitala Culturala Europeana alaturi de orasul Luxemburg.Motivatiile au fost multiple , in special de ordin istoric ,cultural,socio-economic fiecare dominat de o multitudine de alti factori pasivi si activi . Programul Capitala culturala europeana a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana in anul 1985, la initiativa Melinei Mercouri, ministrul grec al culturii la vremea respectiva, cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a promova dezvoltarea culturii.

Din anul 1985 si pana in prezent 32 de orase au detinut acest titlu, prima capitala culturala europeana fiind Atena. In 2006, titlul a fost detinut de orasul grec Patras. Luxembourg si Sibiu au fost desemnate capitale culturale europene ale anului 2007 iar Stavanger si Liverpool sunt desemnate pentru anul 2008.

In cadrul programului au fost prezentate 337 de proiecte, insumand 2062 de evenimente - un caleidoscop de genuri si directii artistice pentru cele mai diferite gusturi: de la teatru si pictura, muzica, film, dans, literatura si arhitectura la arta contemporana si gastronomie. Evenimentele incluse in Programul Sibiu 2007 au oglindit caracterul multicultural si multilingvistic al orasului si au confirmat sloganul: 'Un oras al culturii - un oras al culturilor'. Parteneriatul cultural cu Marele Ducat al Luxemburgului s-a concretizat prin 40 de proiecte comune Sibiu - Luxemburg, redand caracterul european al Programului.

Pastrarea identitatii medievale prin turnurile de aparare si bastioane,prin edificiile valoroase in stil gotic si baroc ,prin numeroasele muzee,biblioteci,centre culturale,prin traditii si obiceiuri ale populatiei romane si de origine germana si maghiara,ce alcatuiesc bogatul patrimoniu cultural al Sibiului,s-a hotarat de catre Comisia Europeana a Culturii sa i se ofere realizarea proiectului :Sibiu-Capitala Culturala Europeana.La toate aceste criterii se adauga si marea extensiune a parcurilor si gradinilor publice: Padurea Dumbrava.Parcul Sub-Arini,Muzeul Civilizatiei Populare Romanesti,Gradina Zoologica.Apoi amplificarea functiei comerciale prin construirea unor magazine de tip supermarket la periferia orasului: Real,Kaufland,Penny,Carrefour,s.a.

Numarul total al celor care au propus proiecte in acest an a fost de 301 operatori culturali, institutii publice de cultura si culte, institutii publice de spectacole si concerte, institutii publice de invatamant, centre culturale, institute culturale ale Ambasadelor straine din Romania si Ambasade, ONG-uri (culturale, tineret etc) nationale si internationale, edituri, persoane fizice, consulate onorifice romane in strainatate si societati comerciale.

Valoarea finantarilor alocate pentru proiectele culturale din acest an a fost de aproximativ 13.400.000 de euro, suportate de Primaria Municipiului Sibiu ( aprox. 8.200.000 de euro pentru 215 proiecte), Consiliul Judetean Sibiu (aprox. 450.000 de euro pentru 21 de proiecte), Asociatia Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 (7500 de euro pentru 2 proiecte), Ministerul Culturii (aprox. 3.400.000 de euro pentru 99 de proiecte) si de la Comisia Europeana ( 1.400.000 de euro pentru evenimentele de inchidere in baza finantarii acordate oraselor ce au dobandit acest titlu). BUGET TOTAL AL PROGRAMULUI CULTURAL aprox. 62,000,000 RON 17,222,000 Euro

Programul Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 s-a aflat sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei, a fost realizat de Asociatia Sibiu CCE 2007 in colaborare cu Primaria Municipiului Sibiu, Ministerul Culturii si Consiliul Judetean Sibiu, cu sprijinul Primului Ministru al Romaniei si al Comisiei Europene.

Candidatura trebuie sa specifice cum intentioneaza orasul:

. sa scoata in evidenta curentele artistice si stilistice europene pe care le-a inspirat sau carora le-a adus o contributie semnificativa,

. sa promoveze evenimente implicand operatori culturali din alte orase ale Statelor Membre care sa conduca la o cooperare durabila si o

intensificare a efectului lor in cadrul Uniunii Europene,

. sa sprijine si sa dezvolte creatia, care este un element esential in orice politica culturala,

. sa asigure mobilizarea si participarea unor largi sectiuni ale populatiei si ca o consecinta cresterea impactului social si continuitatea actiunilor

si dincolo de anul capitalei culturale,

. sa asigure primirea cetatenilor Uniunii Europene si cea mai larga diseminare posibila a evenimentelor prin mijloace multimedia,

. sa promoveze dialogul dintre culturile europene si cele ale celorlalte parti ale lumii (),

. sa puna in valoare patrimoniul arhitectural, arhitectura si urbanismul precum si calitatea vietii in oras.

Fiecare oras trebuie sa organizeze un program cultural subliniindu-si cultura si patrimoniul cultural cat si locul sau in cadrul larg al patrimoniului

cultural si sa implice operatori culturali din alte Ńari europene in vederea stabilirii unor parteneriate durabile. () In principiu acest program trebuie sa

dureze un an dar, cu titlu de excepŃie el poate fi redus. Orasele pot alege ca regiunea lor inconjuratoare sa fie cuprinsa in program. O legatura intre programele oraselor care sunt nominalizate in acelasi an trebuie sa fie realizata

Marele castig al Sibiului dupa acest an este cu certitudine vizibilitatea sporita de care beneficiaza. Orasul a ajuns intr-un timp foarte scurt 'celebru', poate cel mai cunoscut oras din Romania dupa capitala tarii. Desi la prima vedere acest statut este doar un titlu onorific, investitiile in infrastructura orasului realizate pentru anul 2007, sunt investitii ce vor fi continuate si in perioada urmatoare.

Un alt aspect pozitiv care rezulta in urma Programului Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 este cresterea vizibilitatii municipiului Sibiu atat pe plan national cat si international prin intermediul unor evenimente culturale de cea mai inalta clasa, care implica actori romani si europeni deopotriva. Sibiul a demonstrat prin acest program faptul ca actul cultural in Romania si in Sibiu in special se ridica la valoarea actului cultural european.

Programul cultural din acest a reprezentat pentru Sibiu un prilej de relansare a industriei turismului din Sibiu si judetul Sibiu. Inca de la inceputul anului s-a inregistrat o dezvoltare considerabila. Daca ar fi sa luam in considerare ultimele statistici, numarul turistilor pana la inceputul lunii decembrie, a atins cifra de 1mil turisti, o dublare fata de anul 2006 si triplu fata de anul 2005. Am fost vizitati de turisti din toate colturile lumii. Din numarul total al turistilor, un procent de 40% a fost reprezentat de turisti straini.

Un alt beneficiu ar fi experienta care s-a dobandit in urma organizarii unui program de o asemenea anvergura, care va fi cu siguranta luata in considerare de operatorii culturalicare vor allege cu siguranta si pe viitor Sibiul ca partener in derularea proiectelor lor. Prin intermediul acestui Program, operatorii culturali din Sibiu vor avea experienta unui program de talie internationala, vor castiga o experienta mai vasta in ceea ce priveste managementul cultural. Astfel in anii urmatori Sibiul va folosi aceasta experienta pentru a genera evenimente culturale de o inalta clasa si de o vizibilitate mare pe plan european si international.

Programul Sibiu, capitala europeana a culturii 2007 s-a compus din acŃiuni concertate ale autoritaŃilor publice centrale si locale pe 4 domenii ce

concura la dezvoltarea durabila a municipiului Sibiu si a zonei inconjuratoare, astfel:

1. reabilitarea infrastructurii edilitare si imbunataŃirea accesului turistic,

2. dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii culturale a orasului si a judeŃului,

3. restaurarea patrimoniului arhitectural-urbanistic al centrului istoric,

4. stabilirea si finanŃarea unui program cultural

Programul cultural al Capitalei Europene a Culturii 2007 a trebuit sa raspunda criteriilor stabilite prin art.3 din Decizia 1419-199-EC a Parlamentului

si Consiliului European din 25 Mai 1999:

" Articolul 3

Nominalizarea orasului drept Capitala Europeana a Culturii trebuie sa includa un proiect cultural de dimensiune europeana, bazat in principal pe

cooperare culturala, in concordanta cu obiectivele si actiunea prevazuta prin Art. 151 a Tratatului.

Candidatura trebuia sa specifice cum intentioneaza orasul

. sa scoata in evidenta curentele artistice si stilistice europene pe care le-a inspirat sau carora le-a adus o contributie semnificativa

. sa promoveze evenimente implicand operatori culturali din alte orase ale Statelor Membre care sa conduca la o cooperare durabila si o

intensificare a efectului lor in cadrul Uniunii Europene,

. sa sprijine si sa dezvolte creatia, care este un element esential in orice politica culturala,

. sa asigure mobilizarea si participarea unor largi sectiuni ale populatiei si ca o consecinta cresterea impactului social si continuitatea actiunilor

si dincolo de anul capitalei culturale,

. sa asigure primirea cetatenilor Uniunii Europene si cea mai larga diseminare posibila a evenimentelor prin mijloace multimedia,

. sa promoveze dialogul dintre culturile europene si cele ale celorlalte parti ale lumii (),

. sa puna in valoare patrimoniul arhitectural, arhitectura si urbanismul precum si calitatea vietii in oras.

Fiecare oras trebuie sa organizeze un program cultural subliniindu-si cultura si patrimoniul cultural cat si locul sau in cadrul larg al patrimoniului

cultural si sa implice operatori culturali din alte tari europene in vederea stabilirii unor parteneriate durabile. () In principiu acest program trebuie sa

dureze un an dar, cu titlu de exceptie el poate fi redus. Orasele pot alege ca regiunea lor inconjuratoare sa fie cuprinsa in program. O legatura intre

programele oraselor care sunt nominalizate in acelasi an trebuie sa fie realizata."

In baza acestor prevederi, scopul, obiectivele si temele generale ale programului cultural au fost detaliate in documentul de candidatura depus de

Sibiu si sustinut in 5 Aprilie 2004 in fata juriului european.

Evaluarea proiectelor a plecat de la temele din documentul de candidatura cu care Sibiul se prezentase in 5 Aprilie 2004 in fata juriului european, si

anume: I. Oras multicultural, multietnic si multiconfesional

II. Orasul

III. Locuitorii Sibiului - cetateni ai Europei

IV. HeritArts

V. Identitatea Europei - o Europa a identitatilor

VI. O sarbatoare a ochilor si a mintii

Relativ la provenienta operatorilor culturali situatia proiectelor se prezinta astfel :

. 158 proiecte provenite din Sibiu

. 22 proiecte provenite din judetul Sibiu

. 11 proiecte provenite din Transilvania

. 58 proiecte provenite din Bucuresti

. 4 proiecte provenite din restul tarii

. 73 proiecte provenite din tari ale UE (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Marea Britanie,

Olanda, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia, Ungaria)

. 6 proiecte provenite din alte tari (Israel, Cuba, Croatia, Serbia).

. Proiecte expozitionale (arte plastice, fotografie, etnografie, arhitectura): 43

. Proiecte teatrale si cinematografice (inclusiv street-art, unde este cazul): 44

Proiecte muzicale si coregrafice (inclusiv street-art, unde este cazul): 98

Proiecte multimedia: 19

Proiecte patrimoniu traditional material si imaterial (meserii traditionale, folclor, patrimoniu mobil, animatie monumente istorice): 24

Dialog, cooperare si mobilitate culturala internationala (conferinte, stagii de creatie, ateliere de dezbateri): 50

TOTAL: 332 proiecte culturale

Locurile de desfasurare a proiectelor

Manifestarile culturale s-au desfasurat in 222 de amplasamente, din care 34 in afara Sibiului, in localitatile: Agnita, Apold, Avrig, Cisnadie,

Cisnadioara, Cristian, Dealu Frumos, Gura Raului, Hosman, Nocrich, Orlat, Paltinis, Rasinari, Rasnov, Rupea, Rusciori, Saliste, Sibiel, Sighisoara,

Slimnic, Talmaciu, Tilisca, Turnisor

Programul Sibiu, capitala culturala europeana - 2007 a fost cel mai important proiect cultural organizat si derulat in Romania, prin

dimensiune, perioada de desfasurare si impact de comunicare publica. Luand in considerare si faptul ca anul 2007 a fost anul aderarii Romaniei la

Uniunea Europeana, efectul cumulat al evenimentelor a capatat o relevanŃa deosebita pentru opinia publica interna si internaŃionala, iar buna

desfasurare a Programului Sibiu, CCE - 2007 a avut si scopul de a pune o amprenta pozitiva asupra imaginii noastre de tara.

Strategia de comunicare si promovare, axata pe sloganul "Sibiu/Hermannstadt - oras al culturii, oras al culturilor", a avut drept scop:

. atragerea publicului din Ńara si din strainatate pentru a participa la manifestarile incluse in programul cultural;

. promovarea culturii romanesti ca element component al diversitaŃii culturale europene;

. promovarea imaginii Romaniei.

si a urmarit atingerea urmatoarelor obiective:

. cresterea notorietaŃii interne si internaŃionale a Programului Sibiu, CCE - 2007;

informarea publicului cu privire la conŃinutul calendarului si manifestarile culturale incorporate in Programul Sibiu, CCE - 2007;

cresterea notorietaŃii valorilor culturale romanesti, prin promovarea culturii romanesti ca element al diversitaŃii culturale europene.