1. STRUCTURA TERITORIULUI

1.1. CADRUL NATURAL

1.1.1. Reteaua hidrografica

Clima

1.1.7. Calitatea factorilor de mediu

1.2. PATRIMONIUL NATURAL sI CULTURAL

1.2.1. Zone naturale protejate

1.2.2. Zone protejate construite (culturale)

1.3. RETEAUA DE LOCALITATI

1.3.1. NUMAR, STRUCTURA, CATEGORII DE MARIME, REPARTITIE ?N TERITORIU

1.3.2. INFRASTRUCTURA SOCIO - CULTURALA

1.3.3. LOCUIREA

1.4. INFRASTRUCTURI TEHNICE

1.4.1. Gospodarirea apelor

1.4.2. Lucrari de imbunatatiri funciare

Retele de cai de comunicatie

Retele de telecom unicatii

Retele de distribute a apei potabile

Retele de canalizare a apelor uzate

Retele energetice teritoriale

1.4.8. Gestiunea deseurilor

1.5. ZONIFICAREA TERITORIULUI

1.5.1. Utilizarea terenurilor

2. STRUCTURA SOCIO - DEMOGRAFICA

2.1. Disfunctionalitati din punct de vedere socio - demografic

2.1.1. Structura populatiei pe grupe de varsta

Structura populatiei pe sexe

Evolutia si repartitia numarului de locuitori

2.2. Disfunctionalitati in repartitia teritoriala a populatiei

2.3. Disfunctionalitati din punct de vedere al resurselor de munca

3. STRUCTURA ACTIVITATILOR

3.1. Disfunctionalitati din punct de vedere al structurii activitatilor economice

3.1.1. Agricultura

3.1.2. Turismul

4. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

4.1. Contextul intrajudetean

4.2. Context suprateritorial (cu judetele vecine)

4.3. Poli de atractie externi si interni

Relieful judetului, constituit din 3 unitati morfologice distincte: subcarpatic, podis, si campie colinara ce coboara de la vest la est, a influentat cu puternice disponibilitati caracteristice si remarcabile dezvoltarea socio - economica a acestor zone.

In zona montana si podis, (zonele subcarpatice) spatiul specific individualizeaza vai si depresiuni bine conturate cu bogatii naturale ce au oferit in timp, conditii favorabile de viata pentru locuitorii din 2/3 din suprafata judetului, in localitati ce s-au dezvoltat cu precadere in aceasta zona.

Restul de 1/3 din suprafata judetului, estul judetului Bacau, apartine zonei campiei colinare, in partea de est a judetului, acest relief fiind format din platouri si dealuri prelungi pe directia NV-SE si cu pamanturi de slaba calitate, cu exces de umiditate, erodate si degradate 85%, determinate de lipsa vegetatiei forestiere, torentialitate si curgeri noroioase.

Aceasta forma de relief existenta in zona de est a judetului genereaza importante probleme si disfunctionalitati in aceasta zona a judetului privind:

saracia

dizarmonie peisagistica

resurse si potential redus

accesibilitate dificila in interiorul zonei si a locuitorilor acesteia la servicii

fenomene de alunecari de teren si inundatii

Cea mai joasa forma de relief - campia, este reprezentata pe culuarul vaii Siretului si Bistritei, considerata cea mai fertila zona a judetului, in proportie de cca. 30%.

Formele de relief existente in judetul Bacau, prin structura arealului caracteristic rezultat, influenteaza continuu conditiile existentei umane in aceste locuri.

Identificarea si luarea in considerare a acestor probleme specifice de relief trebuie sa conduca nemijlocit la strategii speciale si adaptate la conditiile naturale, in care se desfasoara viata unor comunitati umane.

Pe teritoriul studiat, reteaua hidrografica are o densitate medie mare, 2,22%, cu valori mai ridicate in zona montana si scazute in zona de podis, comparativ cu procentul de 3,57% de ocupare din teritoriul Romaniei cu ape si balti.

Studiul retelei hidrografice si a lacurilor antropice existente conduce, implicit, la stabilirea importantei acestora in existenta comunitatii. Se identifica urmatoarele probleme si disfunctionalitati cu importanta deosebita:

scurgerea necontrolata si neasigurata a torentilor - fenomene de torentialitate;

nestabilizarea malurilor apelor;

neregularizarea malurilor in mare proportie;

nu sunt intocmite cadastrele privind bazinele hidrografice;

nu sunt delimitate zonele de protectie a cursurilor de apa importante din judetul Bacau;

surse, in mare parte, insuficiente ca potential de apa potabila;

lacurile nu constituie acolo unde este posibil surse pentru organizarea unui turism specific;

lacurile antropice construite de-a lungul vailor sunt putine, lipsa lor pe toate raurile si paraurile judetului reduc posibilitatile de atenuare a viiturilor, de irigatii sau alte scopuri: hidroenergetice, piscicole, agrement;

resurse de apa cu grad ridicat de vulnerabilitate;

Interferenta particularitatilor climatului temperat continental, mai racoroasa in zona montana datorita altitudinii reliefului si continental spre est cu amplitudini termice mari, determina in teritoriu urmatoarele probleme si disfunctionalitati:

circulatia generala caracteristica a atmosferei determina in teritoriul judetului in mod frecvent seceta de vara datorita advectiei aerului uscat pe directia nord - sud, dar si advectia aerului artic cu toate consecintele de rigoare in activitatea economica si sociala;

regimul precipitatiilor atmosferice, caracterizate prin variatii cantitative si zonale, are valori din ce in ce mai mari ce produc deseori inundatii si alunecari;

in teritoriul judetului Bacau frecventa medie a vanturilor predomina, energia lor nu este folosita insa pentru binele oamenilor, pentru producerea de energii neconventionale ca sursa a vietii. De asemenea nu exista preocupare pentru protectie Tmpotriva vanturilor;

in peisajul fizico - geografic - relief, in conditiile de clima si vegetatie, solul prezinta o mare varietate tipologica, dar nu este cultivat si exploatat corespunzator pentru evitarea saracirii sale.

Starea factorilor de mediu, aer, apa, sol, este relevata prin indicatori specifici monitorizati in laboratorul Inspectoratului Judetean de Protectie a Mediului si Apele Romane pentru perioada iunie 2003.

Calitatea aerului - in judetul Bacau nu se inregistreaza depasjri ale concentratiilor maxim admise a principalilor poluanti ca: acid clorhidric, clor, acid sulfuric, amoniac 0,3%, hidrogen sulfurat 0,3% si bioxid de sulf.

Problema ce creeaza disfunctionalitati vietii locuitorilor judetului Bacau este insa, frecventa mare a scurgerilor de poluanti. Disconfort prin poluarea aerului, se produce si datorita activitatilor de transport rutier si eolian. Afectata este populatia din municipiul Bacau, Onesti si localitatile situate la cai principale de acces.

Calitatea apei Calitatea apei de suprafata - in judetul Bacau coeficientul general de poluare fluctueaza; de remarcat este problema depasjrii sporadice a valorii admise de 1 pe raurile Bistrita, Siret si Trotus, si lacuri: Uz si Lilieci (fenoli, regim de oxigen, cloruri, fosfor).

Calitatea apei uzate - analiza apelor uzate prelevate in punctele de evacuare finala de la societatile poluante, cat si de la statiile de epurare ale oraselor, evidentiaza depasjri la toti indicatorii analizati: ph, NH4, uree, Ptot, NO2, NO3, sulfuri, sulfati, cloruri, detergenti, etc.

Calitatea apei subterane este afectata de poluarea cu substante reziduale rezultate din activitatile platformelor industriale, cu substante utilizate pentru fertilizare in agricultura si de depozite de deseuri urbane.

Calitatea solului - rezultatul analizelor probelor prelevate concluzioneaza -sol poluat de categoria III, cu incadrare in categoria "degradat" (metale grele, pesticide, chimice si bacteriologice).

Probleme:

Sursele de poluare a apei - apele reziduale orasenesti si comunale insuficient epurate sau neepurate evacuate in ape de suprafata sau infiltrari in panza freatica;

Statiile de epurare existente au capacitati insuficiente si functioneaza necorespunzator (orase);

Sursa de poluare - zgomotul si emisiile de gaze rezultate din activitatile de transport rutier; Traversarea marilor localitati, in special pe DN2 a traficului rutier dinspre Muntenia catre Moldova, in absenta unor centuri de ocolire creste riscurile pentru populatia acestor concentrari umane datorate poluarii.

Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere, gestionarea acestora defectuoasa;

Platformele industriale existente (Onesti) deverseaza in apa emisii de metale grele;

Spatii verzi de protectie inexistente;

Lipsa unor platforme de colectare si depozitare ecologice si tehnologizate;

Surse de poluare: poluare chimica si bacteriologica - gropile de gunoi;

Apele sunt poluate prin fenomene de alunecari.

Starea habitatelor naturale Probleme:

Disparitia de specii din fauna si flora datorita presiunii antropice asupra naturii care altereaza mediul natural;

Interventia brutala a omului a determinat scaderea dramatica a procentului de impadurire (13% existent - procent optim 40%).

In primavara 2004 Romsilva a preluat de la Agentia Domeniilor Statului 17 hectare de teren degradat, din care 10 ha au fost deja impadurite, urmand ca restul de 7 ha sa fie impadurite in anul 2005.

O problema importanta ce creeaza disfunctionalitati existentei locuitorilor municipiului Bacau este nivelul mare a zgomotului produs de activitatea Aeroportului International Bacau, cat si a SC Aerostar SA Bacau (reparatii si probe motoare de avion).

Cele mai valoroase bunuri de patrimoniu natural conform L462/2001 identificate in partea a II a PATJ necesita un regim special de ocrotire si conservare pentru utilizarea durabila a patrimoniului natural si reglementarea regimului acestora prin programe specifice si speciale.

Lipsa delimitarii zonelor de protectie si a cadastrelor suprafetelor
ocupate de zonele naturale.

Valorile de patrimoniu construit si cultural aprobate conform legii 5/2000 nu sunt puse in mod corespunzator in circuitul economic pentru valorificare prin turism, mica industrie si imagine (crearea unei imagini favorabile si cunoscute).

Lipsa delimitarii zonelor de protectie si a cadastrelor suprafetelor
ocupate de patrimoniul cultural.

Dominatia ca numar (485 localitati) si pondere a populatiei rurale (53,82% ca grad de urbanizare) a retelei de localitati rurale, fata de cele urbane, prezinta o dispersie eterogena in teritoriu prin configurarea lor in conditiile istorice, geografice si socio - economice (traditia de ruralitate).

Localitatile rurale ce au evoluat structural in timp si in teritoriu pe formula majoritara de forma:

o                   tentaculara datorita particularitatilor cadrului natural;

o                   grupare (ca pozitie in teritoriu) in aliniamente si ciorchine in jurul centrelor urbane prezinta o configurare in teritoriu mostenita, fara interventii sau incercari novatoare de amenajare a teritoriului printr-o zonificare functionala adaptata mileniului III.

Indicatorii infrastructura nu sunt corespunzatori, nu sunt indepliniti si genereaza zone profund rurale, de o "saracie istorica' conform PATZR si datorita indicatorilor macroeconomici si sociali a zonei studiate;

Mediul urban este insuficient reprezentat si echilibrat in teritoriu (in zona de est a judetului Bacau nu exista nici un oras).

Din cele 88 de unitati administrative ale judetului Bacau, 80 unitati administrative au caracter rural in proportie de 90,90%.

Zona de est a judetului are caracter rural in totalitate, cu multe localitati mici cu o populatie medie de 438 locuitori (mult sub media judetului de 784 locuitori/localitate, cu o densitate a localitatilor/100km² in teritoriu de 12,27, mult peste media judetului de 8,16 localitati/100km², cat si a zonei de vest de 6,28 localitati/100km²) si ocupand dispersat un teritoriu mare in care densitatea locuitorilor este mica sub media pe judet.

in zona de est a judetului caile de comunicatie sunt putine, in stare proasta si incadrate de relief. Lipsesc legaturile directe cu principalele cai de comunicatie principale: DN, DJ, E. Nu exista nici un traseu de cale ferata. Sub impartirea judetului Bacau datorata diferentelor de valoare a indicatorilor studiati in cele 2 zone distincte, de est si vest, conduce la concluzia ca fortele endogene ale dezvoltarii, cu toate ca s-au facut si se fac eforturi financiare majore, nu au reusjt sa asigure o dezvoltare omogena a intregului teritoriu, fapt ce rezulta si prin prezentul studiu.

Natalitate mica in mediul urban.

Exista migratie din urban catre rural sau migratie din ambele medii in strainatate.

Numarul localitatilor rurale la 100 km² (7,32) este mult peste media pe tara de 5,49, genereaza problema existentei in teritoriu a unui numar mare de sate ce exercita presiuni antropice asupra peisajului prin extinderi nejustificate si periculoase de-a lungul drumurilor importante.

Legea nr. 2/1968 privind impartirea administrativa a Romaniei mentine in nomenclatorul localitatilor 6 sate fara populatie, 19 sate cu pana la 50 de locuitori si limite administrative de comune ce, desj, se cer urgent rezolvate, nu sunt permise pana la modificarea legii 2/1968.

invatamant

La nivelul judetului Bacau au fost luate in calcul unitatile de invatamant reprezentate in cartograma cuprinsa in baza de date, et. II PATJ. (sursa -Inspectoratul Judetean de invatamant Bacau 2004[M1] 

In judetul Bacau, populatia scolara - 148.503 copii, reprezinta 21,02% din populatia totala a judetului Bacau peste media pe tara de 20,63%.

Numarul de elevi din judetul Bacau reprezinta 16,53% din total, peste media de 15% a Romaniei. 3,50% din copiii de varsta prescolara a judetului Bacau frecventeaza 88 de gradinite, fata de 2,89% populatie prescolara la nivelul tarii.

Populatia cu pregatire superioara este concentrata in zona de polarizare a localitatilor urbane si dispersat in spatiul rural (personal din invatamant). Se

constata ca zona de est are cel mai mic procent de persoane cu studii liceale absolvite.

Problema principala a sectorului invatamant este starea constructiilor scolare in care se desfasoara activitatea specifica:

in mediul rural starea constructiilor scolare este in proportie de 20% nesatisfacatoare, fie ca aceste scoli sunt vechi, fie ca functioneaza in localuri improprii sau necesita reparatii capitale;

numarul scazut de cadre didactice in mediul urban; nr. elevi/cadru didactic in mediul urban este de 13,90, in mediul rural 12,70, pe total judet 13,40;

lipsa amenajarilor speciale in mediul rural privind practicarea sportului si jocului in zone special amenajate.

SANATATE

Cele mai mari dotari de sanatate se concentreaza in municipii si orase, dar si in comuna Podu Turcului.

Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele probleme:

Numarul redus de cabinete medicale privatizate;

Numarul redus de stomatologi ce deservesc populatia judetului;

Nu exista parteneriate public - privat in acest sector al sanatatii;

Numarul mic al personalului tehnico - sanitar nu asigura deservirea populatiei;

Numarul mic de paturi in spitale, mult sub media Romaniei;

Numarul de medici la 1.000 locuitori in judetul Bacau de 1,3 este superior indicatorului pe Romania;

Majoritatea constructiilor sanitare ale judetului in proprietate publica sunt in stare proasta de functionare, necesita reparatii capitale si modernizarea fluxurilor functional;

Dezechilibrul major dintre mediul urban si rural in ceea ce priveste asigurarea cu personal medical. Astfel in mediul urban numarul medicilor este de 5 ori mai mare decat in mediul rural. Deservirea sanitara a populatiei in mediul urban evidentiaza asigurarea serviciilor de 1 medic la 416 locuitori, iarin mediul rural de 1 medic la 2.486 locuitori.

CULTURA SI SPORT

Numarul de cititori este foarte mic si reprezinta in judetul Bacau 26,5% din total populatie, dar raportat la mia de locuitori se incadreaza in indicatorul Romaniei;

Numarul de carti citite/locuitor, insa, este foarte mic fata de indicatorul similar din zona de NE si Romania;

Lipsesc constructiile cu program functional specializat ce sa ofere
conditii corespunzatoare si comparabile acestei functiuni atat in unele centre
urbane cat si rurale. (biblioteca judeteana nu are un sediu modern,
functional si la capacitatea corespunzatoare).

Cinematografe

Activitatea cinematografelor este in scadere prin reducerea numarului de spectacole, cat si desfiintarea functiunii specifice a unor cladiri de cinematografe ce s-au transformat in alte functiuni.

Muzee, case memoriale

intretinerea unora din aceste objective, in special in mediul rural, nu este sustinuta financiar, majoritatea obiectivelor nu au o activitate profitabila si in consecinta sunt necesare programe pentru atragerea de fonduri precum si intocmirea de strategii pentru viabilitatea veniturilor proprii.

DOTARI SPORTIVE

o           Datele evidentiate in baza de date etapa II PATJ, arata o activitate redusa, principalele cluburi si baze sportive fiind in municipii si orase;

o           Dezechilibru major intre mediul urban si rural in ceea ce priveste calitatea si dotarea obiectivelor cu caracter sportiv;

o           Capacitati insuficiente pentru desfasurarea activitatilor sportive, dar si pentru spectatorii sportivi.

Analiza situatiei existente conduce la evidentierea urmatoarelor probleme:

Ritm de constructie scazut. in perioada 1990 - 2002 fondul de locuinte a crescut doar cu 5%;

Cresterea suprafetei locuibile disproportional cu numarul de locuinte , demonstreaza o Tmbunatatire considerabila a conditiilor de locuit, ceea ce nu rezolva criza de locuinte;

Suprafata medie locuibila/locuitor de 13,16 mp se gaseste sub media pe tara de 14,05 mp si este mica fata de 16,0 mp/locuitor, indicator care ar trebui asigurat cat de curand;

Majoritatea constructiilor locuintelor riveranilor realizate in special in mediul rural sunt mici si cu camere putine, datorita puterii economice mici a populatiei, dar si mentalitatii de constructor de ocazie fara ambitii estetice si functional;

Aparitia in peisajul rural in special si chiar si in mediul urban a constructiilor locuintelor de vacanta cat si a discrepantelor de integrare in teritoriu datorate nivelului posibilitatilor financiare;

Ocuparea cu obstinenta a terenurilor situate de-a lungul cailor importante de circulatie, imixtiuni in zone naturale protejate sau in zona de protectie a cursurilor de ape si lacuri;

Locuintele nou realizate nu asigura inca conditii de locuire inscrise la nivel european de asigurare 1 camera/ 1 persoana. in judetul Bacau indicatorul mediu - 1,1 locuitori/camera se afla peste media Romaniei de 1,07 locuitori/camera;

Zonele nou construite, dar fara studii de specialitate, raman mult timp nedeservite de institutii publice pentru servicii, retele tehnico-edilitare centralizate, energie electrica, accese ce fortat cad in sarcina administratiei locale;

Din analiza si coroborarea indicatorilor prezentati se estimeaza in judetul Bacau un deficit de locuinte de cca. 61.590 locuinte. Amplasarea acestor locuinte poate constitui baza unui studiu pentru repartitia lor pe unitati administrative si in acest scop pregatirea zonelor destinate acestora, pentru asigurarea conditiilor legale si tehnice de construibilitate, precum si posibilitatea exercitarii controlului factorilor de specialitate.

Principalele lucrari hidrotehnice specifice existente respecta gradul de aparare pentru care au fost realizate.

In judetul Bacau suprafata retelei hidrografice reprezinta 2,22% din suprafata totala a judetului mult inferioara fata de indicatorul specific din Romania de 3,57%.

Lucrarile specifice hidrotehnice existente sunt foarte putine fata de necesarul real din teren: exista insa, inca numeroase cursuri de apa, in special Siretul si Bistrita, ce necesita realizarea de lucrari pentru aparare Tmpotriva inundatiilor, consolidarii de maluri, regularizari si indiguiri:

Pe intreg cursul raului Siret - in special in zona comunei Traian;

Pe intreg cursul raului Trotus, - in special in zona comunei Sanduleni pana la Tg. Ocna si amonte;

Pe intreg cursul paraului Slanic - in special in orasul Slanic Moldova;

Pe intreg cursul paraului Tazlau Sarat - in special in municipiul Moinesti;

Pe cursurile paraurilor afluenti ai Siretului din zona de est a judetului: Tutova, Berheci, Racatau, Soci.

Lucrarile existente de aparare Tmpotriva inundatiilor necesita in mare masura studii pentru reconsiderarea clasei de importanta.

Pe raul Trotus, si afluentii sai (care au creat mari probleme), pe tronsonul Ghimes - Comanesti este in curs de executie o lucrare de mare amploare care cuprinde 100 km amenajari de albii si refacerea infrastructurii afectate la inundatii (inclusiv poduri, podete, drumuri comunale si forestiere), fondurile fiind atrase de la Banca Mondiala.

Se semnaleaza probleme privind prevenirea si inlaturarea actiunii factorilor de rise si a valorificarii capacitatilor de productie a terenurilor agricole.

Fata de suprafata existenta cu lucrari de Tmbunatatiri funciare de irigatii -20.920 m², de desecari - 3.623 m², de combaterea eroziunii solului - 111.881 m² se constata:

reducerea drastica a utilizarii irigatiilor in zonele in care existau deja sisteme, fiind distruse;

lipsa acuta a instalatiilor moderne de irigat, sau distruse sau descompletate;

desecarile sunt in majoritate colmatate;

amenajarile pentru desecari sunt insuficiente;

lucrarile de baza pentru combaterea eroziunii solului sunt in mare parte distruse de proprietarii terenurilor orientate din deal in vale, pe suprafete reduse; acestea nu sunt intretinute de catre proprietarii ce diminueaza astfel efectul lor asupra calitatii solului;

lipsa preocuparilor de infiintare de noi plantatii si de Tmpadurire a terenurilor cu alunecari active.

in acest sens, sunt necesare programe pentru atragerea de fonduri necesare executarii de lucrari specifice in intreg teritoriul judetului.

9

Retelele de cai de comunicatie in judetul Bacau reprezinta 1,49% din suprafata judetului sub media pe tara de 1,63%.

Reteaua de cai de comunicatii si transport nu deserveste in judetul Bacau directiile Est - Vest prin trasee directe si facile de legatura cu traseele importante: DN, DJ, drumuri europene;

Drumurile locale, judetene si comunale sunt modernizate intr-un procent foarte mic;

Densitatea drumurilor publice in judet este de 37,07 fata de 32,9 km/100 km² densitatea pe tara;

Pe reteaua de drumuri, lucrarile de arta (poduri, podete, pasaje) nu sunt la clasa de importanta existenta si la cerintele traficului actual.

Reteaua de cai ferate

Densitatea cailor ferate in judetul Bacau aste slaba 37,66 km/1000km², fata de 46,2 km/1000 km² in Romania;

Zona de est a judetului nu dispune de cale ferata si legaturi cu judetele invecinate pe aceasta cale;

Municipiul resedinta de judet Bacau, nu dispune de legaturi solide prin cale ferata cu judetele invecinate din vest si est;

Traseele secundare existente de cai ferate nu sunt duble si electrificate;

Profilele transversale ale cailor de circulate importante (2 fire cu supralargiri) nu sunt gabaritice si propice, prin respectarea zonelor de siguranta si protectie ale traficului modern si european.

Transport aerian

Aeroportul International Bacau deserveste zona judetului Bacau. Pozitia in teritoriu creaza disfunctionalitati datorita amplasamentului acestuia in zona de locuit a municipiului Bacau.

In judetul Bacau retelele de telecomunicatii sunt in continua modernizare si extindere atat ca telefonie fixa cat si mobila; probleme in acest sens ridica doar aceeasi zona de est a judetului Bacau care este necesar a fi deservita corespunzator.

in ultimii 5 ani s-au finalizat lucrarile de modernizare a retelei prin extinderea retelei de fibra optica si automatizarea tuturor localitatilor din judet;

S-au extins capacitatile in centralele telefonice astfel meat in mediul urban nu mai exista cereri in asteptare din cauza lipsei de capacitati in centrale;

Nu mai exista centrale manuale;

Retelele de acces ale localitatilor Filipesti, Beresti-Bistrita si Saucesti sunt realizate in solutia clasica, cu cabluri de cupru (solutia instalarii sistemului Fixed Radio Acces nu a fost fezabila, fiind prea scumpa);

in judetul Bacau mai exista localitati netelefonizate (catune) care nu au putut fi atinse cu reteaua de cupru datorita limitarilor tehnice. Din informatiile pe care le detinem in aceste zone exista acoperire a operatorilor mobili.

Desi in judetul Bacau au fost realizate lucrari de alimentare cu apa potabila cu prioritate in mediul rural, doar 42,58% din gospodariile din judet sunt considerate dotate in acest scop. Concret numeric: din 256.889 locuinte sunt dotate cu instalatie de apa doar 109.382 locuinte.

Probleme:

in mediul rural doar 5,86% din locuinte sunt dotate cu instalatie de apa potabila, cu toate ca retelele de alimentare cu apa sunt realizate noi in proportie de 75% (754km) din localitatile rurale. Restul sunt uzate fizic si moral;

nu exista structuri institutional care sa gestioneze, exploateze si intretina aceste retele la nivel local (comuna) si la nivel judetean pentru asigurarea coordonarii, conseierii si realizarii la zi a bazei de date;

consumul de apa potabila foarte scazut in comparatie cu Romania, reprezinta 2,92% din consumul Romaniei.

in judetul Bacau exista conform PATZR intocmit de "Urban Project" Bucuresti 48 unitati administrative (din care 8 unitati urbane) cu retea de canalizare, totalizand 489 km (2,94% din total pe tara).

in localitatile rurale, in special in resedintele de comune, reteaua existenta de canalizare exista partial si alimenteaza blocurile construite anterior;

Retelele de alimentare cu apa potabila executate pana acum nu sunt dublate de retele de canalizare.

Nu sunt delimitate cadastral limitele zonelor de protectie a CET-
urilor, a liniilor de transport a energiei electrice.

Probleme:

In judetul Bacau nu exista un sistem integrat de gestionare a deseurilor:

deseurile nu sunt colectate selectiv;

depozitarea deseurilor in mediul rural se realizeaza neorganizat, pe platforme sau gropi de gunoi ce nu respecta exigentele de mediu;

depozitarea amestecata a deseurilor menajere cu cele tehnologice si cele toxice si periculoase;

cantitatea de deseuri prezinta o crestere semnificativa;

depozitarea intamplatoare pe sol a deseurilor fara a fi supuse unei forme de tratare;

evacuarea in cursuri de apa, arderea necontrolata a deseurilor in mediul urban;

lipsesc serviciile specializate de colectare si transport in mediul rural.

Deseurile industriale produse in intreprinderi prin continutul lor de substante toxice si metale grele, constituie surse de rise deosebit de grav pentru vegetatie, fauna, afectand productivitatea agricola.

Referitor la deseurile industriale s-au constatat urmatoarele:

stocarea acestora nu se face pe criteriul utilitatii, depozitarea facandu-se necorespunzator;

exista zone de depozitare a fierului vechi, dar nu sunt amenajate corespunzator;

zgura si cenusa rezultate in urma arderii carbunelui se depoziteaza langa centralele termice;

deseurile lemnoase rezultate din atelierele de tamplarie se depoziteaza langa acestea.

Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatarile petroliere (Zemes, - Bacau). Un caz particular Tl constituie numeroasele depozite de rumegus, caracteristice zonelor forestiere. Ca o caracteristica regionala se evidentiaza capacitatile haldelor de depozitare deseuri care sunt insuficiente fata de cerinte.

Deseurile asimilabile celor menajere generate de catre agentii economici, sunt depozitate Tmpreuna cu deseurile colectate de la populatie pe depozitele de deseuri menajere. Datorita lipsei unui sistem de precolectare selectiva, deseurile asimilabile contin si deseuri tehnologice care ar putea fi valorificate. Astfel pe depozitele de deseuri municipale/ orasenesti/ comunale sunt intalnite cantitati semnificative de deseuri textile, deseuri lemnoase, rumegus, plastic, etc.

Deseurile spitalicesti nu sunt supuse unui sistem de gospodarire adecvat, deficientele sistemului de colectare reprezinta un factor important de rise pentru populatie.

in regiunea Nord Est nu se efectueaza colectare selectiva si procesare a deseurilor menajere, in scopul obtinerii de energie, compost si biogaz. Practicile

actuale de colectare, transport, tratare si depozitare a deseurilor, fara aplicarea principiilor sistemului de gestiune integrate a acestora, genereaza un impact negativ asupra factorilor de mediu si asupra sanatatii populatiei.

Disfunctionalitati:

deseurile necolectate organizat produc noxe si se considera sursa de poluare a zonei respective precum si pericol de infiltrare in apele de suprafata si subterane;

neasigurarea separarii depozitarii tipurilor de deseuri;

ocuparea necontrolata a terenurilor utilizabile in alte scopuri si a malurilor de ape, care provoaca deteriorarea calitatii mediului;

gestionarea defectuoasa a deseurilor care reprezinta un rise major pentru mediul ambiant.

Practicile actuale de colectare, transport, tratare si depozitare a deseurilor, fara aplicarea principiilor sistemului de gestiune integrata a acestora, genereaza un impact negativ asupra factorilor de mediu si asupra sanatatii populatiei.

Probleme rezultate din analiza zonificarii teritoriale a judetului:

Se observa preponderenta terenului neagricol - 51,15%, cu ponderea mare a padurilor de 42,15% mult peste media pe tara de 21%.

Ponderea foarte mica este reprezentata de zona ocupata de ape - 2,22% fata de media pe tara de 3,57%, de zona cailor de comunicatie - 1,55%.

Terenul arabil reprezinta 27,91% din suprafata judetului si se situeaza in zona centrala a sa, de-a lungul cursului raului Siret.

Suprafata curti-constructii reprezinta 3,03% din totalul suprafetei judetului, procent superior fata de 2,67% cat reprezinta suprafata curti-constructii in Romania. Acest fapt poate fi o consecinta a ocuparii necontrolate a terenului agricol si scoaterea sa din circuitul agricol.

Macrozonarea functionala pe profile dominante se afla in structura existenta prezentata comparativ cu Romania.

Se evidentiaza arii cu folosire redusa, putin modificate de activitati antropice in zona de est a judetului, unde productiile agricole/ha sunt slabe, au o slaba activitate ce poate aduce venituri financiare care sa asigure un trai bun populatiei din zona, precum si in zona de vest a judetului in comunele cu suprafete mari forestiere;

Existenta ariilor cu folosire intensa constituie deasemeni o problema necesar a fi evidentiata si diagnosticata ca o problema de rezolvat, cu toate ca acestea genereaza venituri financiare semnificative, sunt puternic antropizate, au densitati mari de locuitori/ha.

in cadrul acestor arii calitatea mediului este puternic influentata in special de degradarea rapida a solului afectat de constructii si amenajari;

reconstructia ecologica este un proces dificil foarte necesar pentru redarea si refacerea calitatii mediului (numeroase ferme foste CAP ce nu sunt exploatate pot intra intr-un ciclu de refacere a mediului si revenirea la functiunea initiala a terenului, avand in vedere terminarea ciclului de utilizare);

in judetul Bacau se poate identifica existenta unei presiuni asupra
spatiului rural identificata prin:

dezvoltare de tip extensiv a localitatilor;

ocuparea spatiului deschis;

extinderea oraselor in zonele inconjuratoare aleator fara constituirea centurii verzi;

dezvoltarea localitatilor rurale si urbane cu precadere de-a lungul principalelor trasee rutiere (tentacular) cu implicatii asupra traficului si oamenilor;

dezvoltarea necontrolata a zonelor rezidentiale secundare, in zone valoroase natural si fragile ecologic (case de vacanta in paduri, maluri de lacuri);

expansiunea oraselor asupra zonei rurale pentru rezolvarea unor probleme tehnico-edilitare, de depozite deseuri, etc.

in urma scaderii suprafetei forestiere, creste riscul aparitiei fenomenelor de eroziune si alunecari ce sunt mai numeroase din aceasta cauza.

Din prezentarea elementelor ce conditioneaza dezvoltarea judetului Bacau, rezulta existenta unor disfunctionalitati sub aspect socio - demografic si al structurii activitatilor, ale caror consecinte reprezinta objective esentiale, chiar prioritati necesar a fi rezolvate in strategiile pe termen lung sau mediu privind evolutia judetului.

2.1.1. Structura populatiei pe grupe de varsta

La nivel de judet, structura populatiei pe grupe de varsta, este caracterizata printr-o baza de pornire foarte mica. Grupele de varsta 0 - 4 ani sj 5 - 9 ani reprezinta cca. 6% din numarul total al locuitorilor. Aceasta inseamna o rezerva demografica scazuta pentru urmatorii 10 - 20 ani.

Concomitent, grupele de varsta a lll-a (60 - 64 ani, 65 - 69 ani, 70 - 74 ani, 75 ani sj peste) reprezinta in medie cca. 5% din numarul total al locuitorilor. Anomalia este cu atat mai pertinenta cu cat grupa de varsta 35 - 39 ani are acelasj procent vis - a - vis de numarul total de persoane. Tabelul prezentat in continuare, ofera in sinteza ponderile grupelor de varsta enuntate mai sus, comparativ, la recensamintele din anii 1992 si 2002.

Practic, la 1.000 locuitori ai judetului, 55 persoane sunt in grupa de varsta 35 - 39 ani si 184 persoane in intervalul format din grupele de varsta dela 60 -64 ani la 75 ani si peste.

In concluzie, piramida populatiei in faza ei actuala semnalizeaza tendinte accentuate de imbatranire a numarului de locuitori, cu efecte semnificative in urmatorii 10 - 15 ani.

in mediul urban, structura populatiei pe grupe de varsta oglindeste aceleasj disfunctionalitati, grupele de varsta 0 - 4 ani sj 5 - 9 ani reprezentand cca. 4,5 - 5% din numarul total de persoane. Din cele 8 unitati teritorial - administrative, municipiul Bacau are structura cea mai defavorabila, grupele de varsta enuntate avand ponderi cuprinse intre 4 -4,6% fata de populatia totala.

In mediul rural, numarul celor peste 60 ani a crescut, ponderea acestor grupe fiind in medie de cca. 5,6% fata de total populatie. Procesul de Tmbatranire demografica este prezent in special in sud - estul judetului (comunele Glavanesti, Motoseni, Dealu Morii, Vultureni, Rachitoasa, Stanisesti).

Repartitia populatiei pe sexe prezinta urmatoarele disfunctionalitati:

La nivel de judet, populatia feminina este preponderenta, procentul de reprezentativitate fiind de 50,6% fata de eel al populatiei masculine care este de 49,4%.

in mediul urban, de asemenea predomina femeile (51,6%), singura exceptie fiind orasul Slanic Moldova (50,7% masculin).

in mediul rural, intr-un numar de 28 comune, numarul femeilor este mai mare decat al barbatilor (ex: Faraoani, Agas, Blagesti, Bogdanesti, Cotofanesti, Filipeni, Filipesti, Letea Veche, Luizi Calugara, Magiresti, Parava, Podu Turcului), iar in 52 de comune situatia este inversa (ex: Colonesti, Ghimes, Zemes, Vultureni, Valea Seaca, Urechesti, Ungureni, Stanisesti, Sanduleni, Racaciuni, Plopana, Parjol, Parincea, Pancesti, Palanca). Aceste dezechilibre au efecte negative prezente si de perspective asupra relatiilor sociale: constituirea familiilor si reproducerea populatiei.

Evolutia si repartitia numarului de locuitori

Disfunctionalitati in evolutia numarului de locuitori

Diminuarea populatiei judetului in perioada 1992 - 2002;

Diminuarea populatiei in perioada 1977 - 1992 si cresterea acesteia in perioada 1992 - 2002, in mediul rural;

Cresterea populatiei in perioada 1977 - 1992 si diminuarea acesteia in perioada 1992 - 2002, in mediul urban. Cele mai mari scaderi  s-au inregistrat in municipiile Bacau si Onesti si in orasele Buhusj, Tg. Ocna. Primele fac parte din categoria localitatilor cu industrie prelucratoare puternic dezvoltata pana in anul 1989. Scaderea populatiei municipiului Bacau depaseste valoric scaderea populatiei intregului judet.

Factori determinant] pentru aceste tendinte:

Factori naturali:

Fertilitate ridicata, spor natural semnificativ datorat populatiei tinere si modelului reproductiv pronatalist pana in anul 1990.

Spor natural mic, chiar negativ, nuptialitate in scadere, incepand cu perioada 1990 - 1991.

Factori migrationali:

Migratia rural - urban, cu influenta majora pana in anii 1990 - 1992.

Migratia urban - rural, datorata deprecierii calitatii vietii in municipii si orase (costuri ridicate, reduceri de locuri de munca).

Migratia ascunsa, respectiv plecarile periodice peste granita ale populatiei pentru a cauta si a realiza activitati mai bine platite.

Factori administrativi:

Legislatia in vigoare pana in anul 1990, favorabila modelului reproductiv pronatalist.

Declarea comunei Darmanesti ca oras, in 1989.

Legislatia in vigoare dupa anul 1990 privind retrocedarea terenurilor fostilor proprietari.

Redeschiderea dupa anul 1990 a unor mari centre urbane din tara, ceea ce a determinat accentuarea migratiei intrajudetene.

Prin analiza cumulativa a disfunctionalitatilor singulare prezentate anterior, rezulta zone cu probleme din punct de vedere al potentialului demografic (spor natural negativ, dezechilibre in repartitia pe grupe de varsta si sexe):

Zone cu potential demografic foarte scazut: estul judetului incluzand comunele Vultureni, Motoseni, Glavanesti, Podu Turcului si in partea de nord incluzand comunele Beresti - Bistrita si Filipesti.

Zone cu potential demografic scazut:

sud: oras Tg. Ocna si comune: Tg. Trotus, Casin, M. Casin, stefan eel Mare, Caiuti, Cotofanesti, Urechesti, Sascut, Tatarasti, Huruiesti, Dealu Morii, Orbeni, Parava.

est: comunele: Gaiceana, Stanisesti, Rachitoasa, Oncesti, Iz. Berheciului, Plopana.

nord: comunele: Traian, HemeiusJ, Racova, Saucesti, Damienesti. vest: comuna Brusturoasa.

centru: comunele: Helegiu, Faraoani, Strugari, Luizi Calugara, Magura. in consecinta, se identifica in judet, un numar de 25 localitati al caror numar de locuitori este mai mic de 50 persoane sau chiar zero.

Disfunctionalitatile semnalate in piramida populatiei genereaza probleme din punct de vedere al resurselor de munca atat in mediul urban cat si in mediul rural.

Mediul urban

Scaderea numarului de locuitori si tendinta de Tmbatranire a populatiei determina diminuarea resurselor de munca. in municipiul Moinesti si orasele Comanesti, Tg. Ocna si Slanic - Moldova, participarea la activitati economice este redusa, respectiv 45-49%. in orasul Darmanesti este cea mai scazuta participare din judet, ceea ce inseamna 32,2%.

Mediul rural

In mediul rural, agricultura fiind activitatea preponderenta in majoritatea comunelor, ea antreneaza un numar mare de persoane care depasesc varsta apta de munca (16-57 ani pentru femei si 16-62 ani pentru barbati). Rezulta astfel o discrepanta foarte mare intre numarul locurilor de munca existente si populatia ocupata efectiv.

Caracteristicile resurselor de munca sunt diferite, dupa cum urmeaza:

- Localitati cu resurse de munca disponibile calitativ si cantitativ in raport cu obiectivele de dezvoltare. in aceasta categorie sunt incluse comunele din jurul municipiilor si oraselor, la care se adauga unele comune din vestul judetului, unde calificarea, receptivitatea si disponibilitatea pentru practicarea diferitelor meserii este ridicata. (Hemeius, Magura, Margineni, Luizi-Calugara, N. Balcescu, Cleja, Racova, Filipesti, Poduri, Zemes, Solont, Asau, Tg. Trotus, Oituz, Bogdanesti, Casjn, Poduri, Magiresti, Dofteana).

Localitati cu o calitate slaba a resurselor de munca. Acestea sunt cu precadere comunele din estul judetului (Damienesti, Rosiori, Lipova, Plopana, Secuieni, Iz. Berheciului, Rachitoasa, Colonesti, Oncesti, Stanisesti, Gaiceana, Huruiesti, Corbasca, Dealu Morii), la care se adauga partial unele comune din sudul si centrul judetului (Parava, Orbeni, Valea Seaca, Caiuti, Cotofanesti, Urechesti, Livezi, Sanduleni, Strugari, Scorteni, PTrjol, Balcani).

Localitati cu resurse de munca greu accesibile. Aceasta categorie este formata din comunele estice ale caror posibilitati de legatura cu restul judetului sunt limitate, inexistenta caii ferate constituind factorul principal al izolarii acestora.

Activitatile economice realizate in teritoriul judetean se concentreaza in mare masura in municipii sj orase, ceea ce implica:

poluare sonora sj atmosferica. Cel mai elocvent exemplu este insasj resedinta judetului, municipiul Bacau, in al carui teritoriu administrativ sunt amplasate Aeroportul Bacau sj SC Sofert SA;

accentuarea gradului de izolare al unor localitati rurale. Se identifica astfel in judet zone dependente de o singura activitate economica. Se includ in aceasta categorie comunele din estul sj partial centrul judetului, in care activitatea de baza este agricultura, la care se adauga comunele Zemes, sj Solont, al caror specific ocupational este extractia titeiului.

Presiunea industriei judetene are consecinte negative in primul rand din punct de vedere al ocuparii fortei de munca. in prezent, in mediul urban, la 1.000 persoane revin doar 148 persoane ocupate in industrie, iar in mediul rural doar 55 persoane (inclusiv patroni sj lucratori pe cont propriu). Se identifies! in judet zone cu constructii si amenajari pentru productie, inclusiv agrozootehnica, abandonate: comunele Lipova, Plopana, Oncesti, Stanisesti, Rachitoasa, Orbeni, Sascut, Sanduleni, Livezi, Helegiu, Traian.

Desi sfera serviciilor ocupa primul loc in judet din punct de vedere al numarului de unitati active si locul doi din punct de vedere al ocuparii fortei de munca, dezvoltarea acestui sector este neechilibrata. Serviciile comerciale insumeaza cca. 17.500 unitati active sj 43.600 persoane populatie curent ocupata, in timp ce serviciile sociale insumeaza doar 2.860 unitati active sj 39.860 persoane populatie curent ocupata.

Evolutia spectaculoasa a serviciilor comerciale se datoreaza in primul rand cresterii numarului de unitati comerciale cu cele trei departajari (alimentar, nealimentar sj alimentatie publica) care reprezinta 76% din numarul total al acestora.

Turismul, segment deosebit de important in cadrul serviciilor oferite populatiei este inca o activitate modesta la nivelul judetului, dotarile din acest sector reprezentand doar 5% din totalul dotarilor aferente serviciilor comerciale.

Din acest punct de vedere se identifica in judet zone sj localitati cu potential turistic, dar lipsite de dotari: zona de vest incluzand comunele Palanca, Brusturoasa, Agas, Asau, Dofteana, Oituz, M. Casjn si teritoriul administrativ al orasului Darmanesti. De asemenea, in sudul municipiului Bacau se identifica comuna Sarata, iar la est, comuna Traian cu localitatea Prajesti a carei gradina botanica define specii de plante rare.

Aspectele manifestate in sfera serviciilor genereaza consecinte negative in ceea ce priveste nivelul educational si de instruire al populatiei, a posibilitatilor de odihna, refacere, recuperare a capacitatilor fizice si psihice a locuitorilor.

in ansamblu, disfunctionalitatile semnalate din punct de vedere al structurii activitatilor economice se sintetizeaza in:

concentrarea activitatilor economice productive in municipii si orase;

recesiunea activitatilor productive concomitent cu cresterea in volum absolut si ca pondere a activitatilor comerciale, ceea ce creeaza dependents economica, accentuand gradul de saracie.

in conformitate cu studiul "De la saracie rurala la dezvoltare rurala', pregatit de Banca Mondiala Tmpreuna cu Comisia Nationala de Statistical rezulta urmatoarea zonificare pentru judetul Bacau:

B. Zone sarace:

oras, Slanic Moldova

oras Tg. Ocna

comune: Corbasca, Cotofanesti, Horgesti, Huruiesti, Lipova, Plopana, Strugari, Ungureni, Urechesti, Valea - Seaca, PTrjol, Podu - Turcului, Tatarasti, Saucesti, Negri, Rosiori, Parincea, Balcani, Pancesti, Glavanesti, N. Balcescu, Cleja, Luizi -Calugara, Racova, Filipesti, Sascut, Parava, Hemeius, Blagesti, GTrleni, Margineni, Traian, Tg. Trotus, Sanduleni, Magiresti, Barsanesti, Oituz, Solont, Helegiu, Beresti - Tazlau, Ardeoani, Bogdanesti;

C. Zone foarte sarace:

oras Buhusi

comune: Secuieni, Filipeni, Iz. Berheciului, Oncesti, Colonesti, Rachitoasa, Motoseni, Stanisesti, Vultureni, Dealu - Morii, Gaiceana, Ghimes - Faget, Palanca, Brusturoasa, Asau, Berzunti.

Disfunctionalitatile existente in judet, atat din punct de vedere demografic cat si al structurarii activitatilor economice, impun cu impetuozitate prioritati in strategiile de perspective ale judetului:

Programe concrete de refacere a tendintelor demografice cu efecte imediate in stoparea scaderii natalitatii;

Programe concrete de revigorare a sectorului productiv, cu efecte imediate in crearea de locuri de munca, stoparea migratiei, stoparea declinului demografic.

Programe concrete de echilibrare economica si reducere a decalajului existent in judet intre zona de vest si cea de est, cu efecte viabile in cresterea nivelului de trai al locuitorilor si stabilitate demografica.

In scopul sustinerii efortului general de a Tmbunatati conditiile de mediu in conformitate cu cerintele Uniunii Europene si redresa agricultura, este necesara rezolvarea urmatoarelor probleme:

in sectorul agricultura constatam un dezinteres general cu privire la relansarea sectorului agricol si modul de protejare al pamantului, structura culturilor, relansarea zootehniei si a altor activitati, cumulat cu cresterea performantelor prin folosirea ingrasamintelor si metodelor stiintifice de fertilizare. in judet si chiar in Romania media pe hectar a ingrasamintelor nu depaseste 30 kg/ha in comparatie cu cea mondiala de 91 kg/ha, iar in Uniunea Europeana se ajunge in multe cazuri la 700 kg/ha;

in Romania subventia constituie doar 10% in comparatie cu Uniunea Europeana care ajunge pana la 70%;

Un aspect care a fost aproape total neglijat la nivelul judetului Bacau Tl constituie protejarea terenurilor. La nivel de judet din cele aproximativ 330.000 de hectare de teren agricol, doar 8.000 hectare (2,4%) nu sunt degradate si nu pot fi recomandate pentru practicarea agriculturii. Restul solurilor se Tmpart in soluri de calitate buna 40.956 ha, calitate medie 99.000 ha, calitate slaba 137.000 ha, calitate foarte slaba 46.000 ha;

Din aceste motive objective cumulat cu organizarea si programarea culturilor agricole, are de suferit sectorul zootehnic, sector care poate aduce o protectie deosebita la capitolul ocupare forta de munca in sectorul productiv;

in scopul rezolvarii cat mai urgente a problemelor enuntate care asigura existenta si sanatatea noastra, la nivelul judetului trebuie sa functioneze grupe de specialist care pe situatii concrete sa propuna proiecte prin care sa fie atrase fonduri pentru rezolvarea problemelor de mediu si agricultura. Fondurile SAPARD exista, dar lipsesc proiectele;

Practic cu o agricultura faramitata in care doar 0,3% din gospodariile taranesti pot practica o agricultura performanta, redresarea generala la care speram nu va putea fi realizata fara finantare, subventie, programe, specialifti;

Sustinerea celor doua componente poate rezolva aspectele sociale si de sanatate la nivelul judetului si cu pondere deosebita la nivelul comunelor din judet.

Judetul Bacau dispune de un potential turistic prezentat in Baza de date et. II PATJ (sursa date Statistice). Probleme:

Turismul reprezinta un sector cu potential insuficient pus in valoare;

Spatiul geografic permite practicarea oricarei forme de turism specific, dar nu functioneaza sistemul de organizare, control si destinatii (turism montan, bisezonal, balnear, cultural, rural si agroturism);

Capacitatea de cazare existenta de 3.382 locuri are la sfarsjtul anului 2002 (de raportare) un indice de utilizare de 40,2%, peste media pe tara de 35,2% si peste media regiunii de dezvoltare de 31,7%;

Turismul, in calitatea sa de consumator de bunuri si servicii, utilizeaza forta de munca si stimuleaza alte ramuri ale economiei: constructii, agricultural;

Neatragerea in circuitul de valori pentru valorificarea resurselor, a disponibilizarilor din alte sectoare;

Neexploatarea in profil teritorial a potentialului turistic rural, agroturism, care ar putea constitui surse de venituri pentru zone ca cele din centrul si estul judetului;

Lipsa investitiilor pentru:

reamenajarea unor spatii valoroase ca: pavilioanele balneare in statiunea Slanic - Moldova;

amenajarea bailor din comuna Sarata;

reamenajarea izvoarelor de apa minerale din orasul Tg. Ocna.

Lipsa unor servicii medicale diversificate sau extinderea celor existente cu caracter balneo - fizioterapic;

Capacitatile de cazare balneara si turistica sunt mici, in conditiile in care nu exista extrasezon;

Potentialul existent de dezvoltare turistica este insuficient dezvoltat ca unitati de cazare, cu posibilitati de agrement reduse, ceea ce fac ca gradul de utilizare si ocupare a capacitatilor de cazare in functiune sa fie redus;

Este necesara extinderea programului "Refacere in statiuni balneare" pentru refacerea punctelor de agrement ce vor contribui la cresterea incasarilor pe zi turist;

Lipsesc amenajarile pentru turism montan (trasee marcate) din zona de vest a judetului; aplicarea programului "Superski in Carpati" va impulsiona activitatea in domeniu si incasarile;

Antrenarea in foarte mica masura a tinerilor, dar si varstnicilor in practicarea turismului sportiv de week-end in zona periurbana sau turism ecologic, cultural - educativ, memorial si etno - folcloric;

Exista manifertari timide de organizare a zonei de turism pentru reuniuni, deoarece lipsesc spatiile adecvate si dotarile aferente;

Turismul intern este mult diminuat de lipsa timpului liber al populatiei, nivelul modest a veniturilor si costul ridicat al serviciului turistic. in acest scop, nu exista servicii turistice adaptate tuturor categoriilor sociale stratificate deja in Romania, dar in conditii decente si igienico-sanitare;

Absenta infrastructurii de comunicatii;

Patrimoniul cultural construit in majoritatea cazurilor este in stadii de degradare vizibile.

Eficienta economica in turism poate creste pe cale intensiva prin diversificarea ofertei, prin crearea unor produse competitive, prin utilizarea superioara a bazei tehnico-materiale, prin privatizare si modernizare, prin cresterea ponderii serviciilor suplimentare si pe aceasta cale a incasarilor medii pe zi turist, prin atragerea de specialist cu pregatire in domeniu (de la facultatile de profil din regiune), prin reducerea cheltuielilor de exploatare si nu in ultimul rand prin extinderea si diversificarea actiunilor publicitare.

Extinderea si diversificarea tratamentelor, utilizarea de noi proceduri, folosirea pe scara larga a tratamentelor originale romanesti poate avea un rol important in cresterea eficientei economice.

Programele de finantare sprijinite de U.E., in special in mediul rural, vor avea ca efect cresterea capacitatii de cazare, Tmbunatatirea calitatii serviciilor si atragerea de noi resurse naturale sj/sau antropice in circuitul turistic.

Principiul cooperarii dintre unitatile administrative presupune un interes comun, resurse si mijloace pentru fiecare pe baza unui acord incheiat intre acestea. Acest principiu se aplica in scopul dezvoltarii, fie intre autoritati ale administratiei publice (primarii, CJ Bacau), fie intre acestea si agenti economici privati sau de stat.

Pentru perioada 1990 - 2004 se constata:

putine proiecte abordate in judet fata de necesarul etapei;

incapacitatea de schimbare a mentalitatii autoritatilor locale in sensul de a rezolva problemele locale ce depasesc rezervele de teren si capacitatea bugetelor proprii asteptand bani din partea autoritatilor de la nivelele superioare;

necesitatea adoptarii noii viziuni, de a rezolva problemele comunitatii pe principiul cooperarii public - public sau public - privat, printr-un proces care se anunta a fi foarte lent si greu pentru o dezvoltare de jos in sus;

exista primarii care nu au accesate pana acum nici un project pentru dezvoltarea comunei, ci doar gospodaresc resursele proprii si apeleaza la autoritatile judetului si centrale pentru resurse suplimentare;

rulajul periodic al personalului ales din administratia publica comporta riscul lipsei responsabilitatii persoanelor care nu au semnat initial contractul proiectului, rezultand in acest caz necesitatea clarificarii legale a acestui aspect, (acolo unde este cazul);

in Romania nu exista instrumentele de incurajare a sistemului cooperarii si chiar forma de dezvoltare prin proiecte de dezvoltare nu este foarte cunoscuta si uzitata pentru a putea fi usor abordata.

In prezent, in judetul Bacau, sunt putine cazuri de cooperare intrajudeteana de parteneriat public - public ca:

zona periurbana a municipiului Bacau;

parcul industrial "HIT" HemeiusJ. sau perteneriat public - privat.

in judet nu exista o structura institutionala care sa gestioneze, informeze si coordoneze proiecte si programe si in legatura directa cu Agentia Regionala de Dezvoltare.

Probleme si disfunctionalitati:

in prezent nu se cunosc cazuri de cooperare intraregionala (intre judetele regiunii NE);

in problema continuarii pe teritoriul judetului a coridoarelor europene existente de transport rutier si feroviar, judetul Bacau este traversat de un traseu al coridorului european nr.9, eel feroviar (Helsinki - St. Petersburg -Kiev/Moscova - Odessa - Chisjnau - lasj - Pascani - Bacau - Focsani -Buzau - Bucuresti - Giurgiu/Ruse - Dimitrovgrad - Alexandropolis).

In prezent acest traseu este sustinut doar de magistrala feroviara 600 si o serie de drumuri nationale (DN2 E85). Prin PATN este prevazuta modernizarea si aducerea la standarde international a cailor ferate magistrale, precum si construirea unor autostrazi, inclusiv pe un traseu deja stabilit in zona de est a judetului Bacau.

Coridoarele de transport de importanta supraregionala (internationala) ce tree prin judet, reprezinta pe de o parte oportunitati pentru regiune, dar sunt in acelasj timp si o amenintare.

Acestea pot aduce capital in regiune prin investitia in infrastructurile aferente (investitii care pot fi sustinute atat de bugetul statului, cat si prin finantari externe), in special prin cresterea accesibilitatii si conectivitatii diferitelor zone ale judetului intre ele si mai ales cu restul teritoriului tarii si complementar prin eventuale dotari comerciale amplasate de-a lungul rutelor (moteluri, puncte de prim ajutor, parcari, statii de alimentare cu benzina), cu conditia ca acestea sa fie proprietatea unor investitori locali. in acelasi timp, ele pot fi o cale de "drenare" a resurselor judetului sau pot fragmenta teritorii ale unor activitati economice sau habitate naturale (in mod special autostazile), daca nu sunt prevazute suficiente intersectii de conectare la infrastructurile rutiere sau puncte de subtraversare pentru retelele de importanta locala.

Prevenirea efectelor nedorite ale construirii retelelor majore de circulate este o sarcina a autoritatilor administrative judetene si locale, care vor trebui sa sustina realizarea investitiilor complementare infrastructurii majore cu investitii in puncte comerciale, de conectare si traversare, localizate conform intereselor unitatilor administrative vizate si executate, pe cat posibil, cu forta de munca si materiale locale, de catre firme locale.

Oportunitatile si amenintarile rezultate din situarea judetului Bacau in cadrul Regiunii de NE, precum si din legislatia si reglementarile in vigoare, in acest context sunt determinate de:

Accese majore

DN2 - E583 (zona Onesti, dinspre jud. Vrancea);

DN11 - E574 (zona Slanic Moldova, dinspre jud. Covasna);

DN12A (zona Ghimes, dinspre jud. Harghita);

DN2 E85 spre jud. Neamt;

Magistrala feroviara 500 - Vadu Siretului - Bucuresti;

Linia ferata Bacau - Comanesti - Ciceu spre jud. Harghita. Problema unei gestiuni comune a zonelor protejate din vestul judetului, dar

si a elaborarii in viitor a unei strategii comune de protectie si valorificare cu judetele Covasna si Harghita va reprezenta una dintre prioritatile majore.

Prevenirea de tensiuni existente intre judetele Covasna, Harghita la granita judetului Bacau, se poate face in primul rand prin cooperarea la nivel local, judetean si regional intre autoritatile aflate de-o parte si cealalta a granitei.

Cu toate acestea, se impune ca prin strategia de dezvoltare a prezentului studiu sa se ia in considerare posibile masuri de ameliorare a eventualelor probleme sociale iscate de dezechilibrele inter-regionale existente.

Poli de atractie pentru populatie pot fi considerate centrele urbane care, comparativ cu alte potentiale localizari, prezinta o calitate a locuirii si a mediului superioara, o diversitate mai mare a locurilor de munca disponibile si o oferta mai extinsa de servicii de educatie, sanatate, comert, cultura, recreere, siguranta si religie.

Pentru firme, factorii de localizare (deci de atractie), sunt: calitatea locului (terenuri disponibile, pretul acestora, nivelul de impozitare, calitatea infrastructurii, mediului si serviciilor), oferta de input (materii prime, bunuri si servicii intermediare, informatii, centre de cercetare si inovare), piata fortei de munca (forta de munca disponibila, calificarea si pretul acesteia, existenta programelor de calificare si reconversie profesionala) si piata de desfacere (consumatori directi, intreprinderi ce folosesc produsul intermediar). (conform studiului Integrarea institutionala pentru dezvoltarea regionala, subproiectare IHS Romania pentru Ghidul pentru elaborarea studiilor de tip PATZR, INCD Urbanproiect).

in consecinta, polii de atractie vor reprezenta tinte preferate de migratia inter si intrajudeteana a populatiei si vor concentra o mare parte din dotarile majore de interes in toate domeniile.

Pol de atractie poate fi considerat in prezent numai municipiul Bacau, celelalte municipii din judet (Onesti, Moinesti) situandu-se in prezent intr-un proces de stagnare. Celelalte orase situate pe caile majore de comunicatii (Tg. Ocna, Slanic - Moldova) vor reprezenta in continuare poli de atractie de interes local. Toate aceste centre urbane pot fi considerati poli de atractie mai degraba prin dotarea lor sociala, culturala, comerciala. Principalii poli de atractie exteriori pot fi considerate marile centre urbane, principale si periferice judetului ca: lasj, Suceava, Piatra Neamt, Targu Mures, Miercurea Ciuc, Brasov, Galati, Braila, precum si capitala.