REZERVATIA DE TINUTURI UMEDE - "DELTA DUNARII"

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

ANUL II ZI

REFERAT

REZERVATIA DE TINUTURI UMEDE :

"DELTA DUNARII"

1. Caracteristici generale : asezare, limite, vecini

De- a lungul istoriei Dunarea a cunoscut mai multe denumiri: "Danubius", "Istrus", "Histru", "Danare", "Donaris", "Phisos", "Rio Divino". Herodot din Halicarnas scria intr-una din lucrarile sale :"Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul" Prima stire despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513), Polibiu sec.III - sec.II i.Hr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa.

In sec XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul Otoman si astfel pana la jumatatea sec. XIX, Delta era o "terrra incognito". Studii detaliate despre Delta Dunarii au fost prezentate de catre geografii George Valsan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa.

Delta Dunarii (3446 km ) este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, printre rezervatiile biosferei.

Delta Dunarii este limitata la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaza granita cu Ucraina, iar in vest se varsa in Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela 45◦, latitudine N si de meridianul de 29◦, longitudine E. Delta ocupa, impreuna cu complexul lagunr Razim - Sinoe 5050 km , din care 732 km apartin Ucrainei, Deltei revenindu-i o suprafata de 2540 km . Dunarea ajunsa la Patlageanca se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte in Bratul Sulina si Bratul Sfantu Gheorghe. Bratul Chilia, formeaza granita cu Ucraina, si transporta pe cursul sau de o lungime de 104 km , 60% din apele si aluviunile Dunarii. Datorita celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunare, Delta dunarii creste anual cu aproximativ 40m . Bratul Sulina este situat in mijlocul Deltei, si spre deosebire de Chilia are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. Cursul Bratului Sfantul Gheorghe este orientat spre sud-est, si se desfasoara pe 112 km, transportand 22% din debitul Dunarii. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate de delta secundara.

Harta Delta Dunarii 1.

2. Caracterizare fizico-geografica

2.1.Geologia Deltei Dunarii

Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatiunea vurniana avand doua faze distincte: o faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma contintentala; o faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre curentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman.

Delta Dunarii este plasata, din punct de vedere geologic, intr-o regiune mobila a scoartei terestre numita Platforma Deltei Dunarii (regiunea predobrogeana). Platforma Deltei Dunarii vine in contact in parte de sud-vest cu Orogenul Nord Doborgean, prin falia Oancea - Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralela cu Bratul Sfantu Gheorghe. Structura geologica a acesteia este alcatuita dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertura sedimentara reprezentata printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene si cuaternare, determinate prin forajele de mare si mica adancime efectuate in zona. Depozitele de varsta Paleozoica, ce apartin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcatuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalatii de tufuri vitroclastice.

Depozitele de varsta Triasica (248-213 milioane ani) sunt alcatuite, la baza, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalatii de porfire feldspatice, diabaze si melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne s.a., ce contin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis s.a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. s.a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis s.a.).

Depozitele de varsta Jurasica (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcatuite in principal din calcare (la baza), argile calcaroase, gresii, precum si calcare cenusii si galbui (la partea superioara), cu fosile de foraminifere (Textura jurassica, Spirillina orbicula s.a.), dinofagelate (N. Pellucida). Depozitele de varsta Cretacica ce apartin etajelor Aptian-Senonian (121 - 65 milioane de ani) sunt alcatuite, in principal, din argile si siltite feruginoase, cu intercalatii de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce contin o fitocenoza saraca cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc.

Depozitele de varsta Neogena (etajele Sarmatian- Romanian - 13,5-1,8 milioane ani) sunt alcatuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumaselice, nisipuri, siltite si argile, cu Mactra sp., nisipuri, siltite si argile roscate, cu Dosinia maeotica, nisipuri fine cenusii (cu Dreissena rimestiensis, Limnocardium sp.), nisipuri cu Stylodacna orientalis si nisipuri cu intercalatii de argile, ce contin specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc.

Depozitele de varsta Cuaternara (depozite deltaice ce apartin etajelor Pleistocen - Holocen- 1,8 - 0,01 milioane de ani) sunt alcatuite, la baza, dintr-un strat de argile rosii- caramizii urmate de o succesiune de strate de pietrisuri, nisipuri, siltite, argile si strate de loess, iar la partea superioara se dispun aluviuni de origine fluviatila si fluvio-lacustra.

Harta Delta Dunarii 2 Imagine satelit.

2.2. Relieful Deltei Dunarii

Delta Dunarii, situata in partea de N-V a Marii Negre (intre 44° 46' 00' lat. N- platforma Bugeac, 45° 40' 00' lat. N si 28° 40' 24' long E- Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 29° 40' 50' long. E- platforma Marii Negre), reprezinta din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de varsare a Dunarii in Marea Neagra. Conform clasificarii FAO (SOTER-Procedure Manual, 1993), Delta Dunarii este inclusa la categoria formelor de relief regionale de tip campie umeda pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.

Delta Dunarii este caracterizata prin forme de relief pozitive numite grinduri si forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apa (lacuri). In prezent, delta se prezinta sub forma unei suprafete plane cu o panta de 0,006% strabatuta de un paienjenis de ape : brate de fluviu, canale si garle, punctata de lacuri si japse. Diferentele de altitudine, fata de nivelul marii, sunt de 8-10 m in zona grindurilor si -2 -4 m in zona depresiunilor lacustre. Teritoriul Deltei Dunarii se imparte in doua subregiuni geografice si anume : Delta propriu-zisa ce ocupa o suprafata de 4.250 km², aflata intre bratele fluviului, si zona complexului Razim, cu o suprafata de 990 km². Din punct de vedere fizico-geografic Delta se imparte transversal pe bratele fluviului in doua mari subregiuni naturale : delta fluviala si delta maritima.

Delta fluviala ocupa peste 65% din suprafata totala a deltei si se intinde de la ceatalul Izmail, spre aval, pana la grindurile Letea si Caraorman, pe linia Periprava (pe bratul Chilia) - Crisan (pe bratul Sulina) - Ivancea (pe bratul Sf. Gheorghe) - Crasnicol - Perisor. Aceasta subregiune a Deltei este impartita in mai multe unitati naturale cum ar fi : Depresiunea Sireasa, Depresiunea Sontea -Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matita-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tataru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Rosca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol si Depresiunea Dranov-Dunavat.

Delta maritima ocupa mai putin de 35% din suprafata Deltei Dunarii, la rasarit de linia Periprava-Crisan-Ivancea-Crasnicol-Perisor. In aceasta subregiune, ca si in cazul deltei fluviale, intalnim zone cu relief pozitiv si negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor ete sub nivelul marii in cele mai multe cazuri.

Harta Delta Dunarii 3

2.3. Clima rezervatiei

Delta Dunarii se incadreaza in spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte intinse, acoperite in diferite grade cu vegetatie, intrerupte de insulele nisipoase ale campurilor marine, alcatuie o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita a stepelor pontice.

Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultand un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza intre un minim de 3,5 Kcal/ cmp inregistrat in lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl/ cmp, in luna iulie. In functie de intensitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme: zile de iarna blande (cand activeaza centrul baric nord- est european), zile de iarna geroase, cu vanturi puternice (cand actioneaza anticiclonii nord- atlantici), zile de vara calde si uscate (cand actioneaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (cand interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). Umezeala aerului inregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriului Romaniei. Umezeala relativa a aerului variaza iarna intre 88-84% la Gorgova si 88 - 85% la Sulina si Sfantu Gheorghe, iar vara, intre 69-71% la Gorgova si 77-80%, la Sulina si Sfantu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efecutlui suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea in Delta Dunarii (Tulcea) se inregistreza o cantitate medie multianuala a precipitatiilor de 450mm, iar la Sulina, de 360 mm. In cea mai mare parte a Deltei cad intre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.

Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai in iernile mai aspre. Asemenea situatii s-au petrecut in anii 1928-1929, 1941-1942, 1953-1954, 1984-1985, cand apele marii langa tarm au inghetat timp de 45-60 zile. Vanturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vant inregistrandu-se iarna si in sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform in spatiul Deltei Dunarii. La intrarea in delta, la Tulcea , mediile pe 90 de ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) decat toamnele (83 zile).

Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 de ore, dar poate ajunge la 2600 de ore in anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul varfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, in delta fluviala (Gorgova) , de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar in largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza intre un maxim de 9 C (in iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina inte 2,8 C (in iulie) si in 1,4 (in noiembrie), iar la statia Gloria intre 2,3 C (in iulie) si 1 C (in decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaturilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C.

2.4. Apele

Apele sunt reprezentate de Dunare, bratele Dunarii, lacuri, balti, mlastini. Cele trei brate duc din volumul apelor fluviului astfel : Chilia 58%, Sulina 18,8% si Sfantu Gheorghe 23,2 %. Debitul solid este de 58,7 mil tone aluviuni pe an, dintre care o parte sunt depuse in Delta sialta parte sunt transportate in mare; la varsarea in mare se formeaza, datorita aluviunilor, delta secundara a Chiliei, bara de la Sulina si insulele Sacalin. Dunarea se desparte in cele trei brate principale astfel : prima bifurcatie se produce la vest de Tulcea, despartindu-se spre nord bratul Chilia. La est de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca pentru a doua oara in bratele Sulina si Sfantus Gheorghe.

Bratul Chilia, in nord, are lungime cea mai mare (120 km) si debitul cel mai ridicat (aproape de 60% din volumul fluviului). Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul grindurilor Stipoc, Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare (in mai mult cursuri secundare), intre grinduri; bratele secundare sunt: Tataru, Cernavoda. Bratul Sulina este cel mai scurt (64 km), aproape drept, regularizat si canalizat, in urma cu aproape un secol, fiind cel mai navigabil brat al Dunarii deoarece este rectiliniu si asigura cel mai scurt drum spre mare. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor (la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii), formandu-se o bara (bara de la Sulina), care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru a diminua acest efect a fost construit un dig in lungime de 10 km.

Bratul Sfantul Gheorghe (108 km), in ultimii ani meandrele au fost rectificate, lungimea traseului nou avand doar 70 km; la varsare formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule (insulele Sacalin). Din bratul Sfantul Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura Razim - Sinoe.

Harta Delta Dunarii 4

2.5. Vegetatia si fauna din Delta Dunarii

In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine. Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; zavoaiele care cresc pe grindurile mai inalte formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile cele mai inalte foarte rar inundate, formate din plop (Populas canescens) la care se adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvenia; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alns glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.

Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia. Padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman (hasmace) alcatuite din stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm si cu plante agatatoare Hedra Helix, Vitis silvestris.

Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6 m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei.Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa, cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, bizamul, nurca, vulpea. Din punct de vedere ecologic numai un sfert de specii (26%) sunt legate de mediul acvatic : hidrofile, higrofile si higromezofile, restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile.

Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare : nuferii, cormacii, cosorul.

Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare sum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra . Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au un rol important atat stiintific, cat si economic.

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Pasarile care doar "viziteaza" delta provin din 5 zone diferite : zona mediteraneana, cea europeana, cea siberiana, cea mongola si cea chineza.

Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibaresc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Aviauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale: specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani), specii de stufarii, specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii. Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, ciocarliile, pasarea ogorului. In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugstiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul, coloniile de cuibarit. In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca - Buhaiova este cea mai mare din Europa. Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale. Delta Dunarii reprezinta unul dintre ultimele refugii europene ale nurcii si a altor mici carnivore.

Imagine Pelicani Delta Dunarii

2.6. Solurile

Solurile predominante sunt solurile aluviale, solurile hidromorfe (lacovisti), nisipoase (pe grinduri) si pe mica portiune (grindul Chilia), cernoziom. Pe ansamblu, invelisul de soluri este relativ sarac, predominand solurile cu fertilitate redusa, partial inundabile. Rezervatiile principale sunt Padurea Hasmacu Mare-Letea (rezervatii de flora), Matita (fauna), insula Popina (fauna). In totalitate Delta Dunarii este considerata o rezervatie a biosferei.

Delta Dunarii Peisaj 1

2.7. Resursele naturale

Delta Dunarii , prin pozitia sa geografica, se deosebeste mult de alte regiuni ale tarii noastre .Specificul sau consta in peisajele cu care este inzestrata si in interesul turistic produs de ele .Aspectul peisajelor este completat de cel al bogatiilor sale naturale care prilejuiesc dezvoltarea anumitor industrii. Actiunile de valorificare a stufului, de crestere a pestelui, de cultivare cu cereale si de impadurire cu arborii cei mai indicati a terenurilor de pe grinduri , precum si actiunea de construire si de intretinere a cailor de navigatie , au ca scop punerea in valoare a "tezaurului "deltei , fara a cauza modificari daunatoare cadrului biologic.

Prin diversitatea impresionanta a habitatelor si a formelor de viata pe care le gazduieste intr-un spatiu relativ restrans, Delta Dunarii constituie un adevarat muzeu al biodiversitatii, o banca naturala de gene de o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal. Multe specii de plante si animale au constituit totodata si importante resurse naturale exploatabile , care au atras oamenii pe aceste locuri din cele mai vechi timpuri, dezvoltandu-se astfel activitati economice traditionale si relatii sociale caracteristice. Ulterior s-a conturat tendinta de supraexploatare a unora din aceste resurse naturale, tendinta care se manifesta, chiar si in prezent, printr-o presiune crescuta in special asupra pestelui si pasunilor, precum si prin dezvoltarea unor activitati economice nepotrivite sistemului deltaic. Acestea au avut drept consecinta dereglarea echilibrului natural existent, prin distrugerea unor importante zone de hranire si reproducere a multor specii de pesti si pasari, inclusiv a altor grupe de vietuitoare, prin colmatarea unor lacuri si canale, prin aparitia fenomenului de eutrofizare pe mari suprafete acvatice etc. In privinta amenajarii piscicole, se pot folosi 1260 de km 2 exclusiv doar pentru pescuit. Se pot infiinta parcuri de reproducere specializate pentru anumiti pesti.

Efectele negative generate de activitatea umana din interiorul deltei se cumuleaza cu cele generate de astfel de activitati, mult mai active, care se desfasoara in afara deltei, existand riscul ca aceste efecte conjugate sa afecteze in continuare echilibrul ecosistemelor naturale si sa se agraveze daca nu vor fi luate masuri de reducere a efectelor negative, de refacere a unor zone afectate, de protejare a celor existente - a caror valoare nu este inca afectata - si de cooperare locala sau regionala in toate aceste actiuni.

2.8. Ariile naturale protejate

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii detine triplu statut de protectie si anume: 1.Rezervatie a Biosferei desemnata international de Comitetul MAB UNESCO; 2.Zona Umeda de Importanta Internationala desemnata de Secretariatul Conventiei Ramsar; 3. Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de catre UNESCO. De asemenea, Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii i s-a atribuit si Diploma Europeana de catre Consiliul Europei.

Delta Dunarii este un complex de ecosisteme interconectate, dependente de regimul hidrologic al Dunarii. Delta Dunarii este una din cele 3 rezervatii ale biosferei din Romania, cu o suprafata de 580.000 ha, aflata in partea de est a Europei. Din cele 580.000 ha, mai mult de jumatate (338.100 ha) apartine "Deltei Dunarii", iar restul este impartit intre zona inundabila din susul Dunarii (sectorul Isaccea-Tulcea 9.100 ha), complexul lagunar Razim-Sinoe 15215p158p (101.500 ha), fasia invecinata de la Marea Neagra (130.000 ha) pana la izobata de 20m, si Dunarea maritima intre Cotul Pisicii si Isaccea (1300 ha)."Delta constituie un ansamblu complex de ecosisteme, cu functionalitate proprie, capabil de autoreglare si caracteristici de stabilitate importante prin functiile sale: filtru biologic, statiune temporara a unor pasari, loc de reproducere a numeroase specii de pesti, rol de conservare a biosferei".Delta Dunarii este cel mai nou si cel mai jos teritoriu al Romaniei, cu un relief in continua formare si remodelare. Este a doua delta ca marime din Europa. Altitudinea minima este de -36 m pe bratul Chilia si maxima de +13 m pe dunele de pe grindul Letea.

Principalele diviziuni ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt: Delta Dunarii, Complexul lagunar Razim-Sinoe 15215p158p ,Litoralul Marii Negre pana la izobata de 20m, Zona inundabila Isaccea-Tulcea, Sectorul Dunarii maritime intre Cotul Pisicii (Mm 74) si Tulcea Saraturi -Murighiol.

In zona Deltei se gasesc peste 1200 de specii de copaci si plante. Are o bogata fauna ornitilogica, mai mult de 300 de specii printre care colonii de pelicani, si o bogata fauna ihtiologica, reprezentata de aproximativ100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii. In Delta pot fi intalniti pelicanul, califari rosii, dumbraveanca, vulturul codalb, egreta alba mare, lopatarul, acvila, lisitele, ratele salbatice, gasca de vara, rata pestrita, potarnichea, prepelita. Dintre mamifere: mistretul, lupul, iepurele, pisica salbatica etc. se intalnesc multe animale iubitoare de apa: nurca, vidra, hermelina. In apele fluviului sau in lacuri sunt prezente

numeroase specii de pesti: cega, obletul, morun, nisetru, pastruga, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana. Atat in delta fluviala, cat si in cea fluvio-maritima se intalneste o vegetatie deosebit de bogata, delta fiind un adevarat paradis. Pe grinduri pot fi intalnite paduri amestecate (plop negru, plop tremurator, stejar, meri si peri padureti, salcie alba,ulm,etc.). in padurile Letea si Caraoman se intalnesc liane si vite salbatice. Alaturi de zavoaiele de salcie, poate fi intalnita vegetatia de dune si nisipuri ale plajelor (plajele de la sud de bratul Sulina, ca si cea de la nord de bratul Sf. Gheorghe, fiind deosebit de extinse). Vegetatia acvatica este dominata de nufarul alb si nufarul galben, precum si de stuf, papura, pipirig si rogoz care sunt specifice zonelor mlastinoase. Des intalnit este plaurul, o impletitura deasa de rizomi si radacini de plante acvatice si mal sau chiar sol in formare ce alcatuieste chiar unele insule plutitoare.

In Delta Dunarii apar doua tipuri importante de ecosisteme: ecosisteme naturale sau ecosisteme partial modificate de catre om si ecosisteme antropice. Primul tip de ecosistem cuprinde 23 de tipuri de ecosisteme, insiruindu-se de pe bratele Dunarii pana pe plaja. Cel de-al doilea tip de ecosistem include numai 7 tipuri: terenuri agricole, zone impadurite, plantatii de plopi pe malurile fluviului, ferme piscicole si asezari, sate si orase.

Rezervatii naturale din Delta Dunarii : prin HG nr. 953 din 27 august 1990, Guvernul Romaniei a declarat Delta Dunarii 'rezervatie a biosferei'. Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente, determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si a florei, au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de circa 50.000 ha. In mare, se remarca Rosca - Buhaiova - Letea si Sacalin - Zatoane, la care se adauga Raducu, Nebunu, Rotundu, Potcoava, Vatafu - Lunguletu, Caraorman, Saraturi Murighiol, Erenciuc, Belciug, Popina, Capul Dolojman, grindurile Lupilor, Chituc si Istria - Sinoe.

Delta Dunarii Peisaj 2

Delta Dunarii Peisaj 3

3.Caracterizare socio-economica

3.1.Populatia si asezarile

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii(7-8%). Mobilitatea teritoriala a cunoscut deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc. Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si 2 orase: Tulcea si Sulina. In primul rand, din cauza, intinderilor mari de ape, densitatea populatiei are valori reduse, fiind de 25-50 loc/kmp in jumatatea vestica si sub 25 loc/kmp in est. Populatia este concentrata in asezari rurale, situate in lungul bratelor fluviului; cu aspect liniar cum ar fi Crisan sau pe grinduri (Letea, Caraorman, Sfantu Ghorghe, Chilia Veche).Alte localitati sunt: Patlageanca, Maliuc, Mila23. Asezarile rurale au predominant activitati legate de pescuit si agricultura. Singurul oras din Delta este Sulina (5.500 loc): cel mai estic oras al tarii, situat la gura bratului Sulina si orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3,5 m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2600 de ani, mentionat cu actualul nume in 1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.

Delta Dunarii Peisaj 4

3.2. Economia

Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu 3/4 din productia interna de peste. Profesorul universitar, Ion Sarbu, in 'Geografia Fizica', precizeaza ca 'un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10 ha de molid'. Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor. Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.

Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume. Importanta biodiversitatii Deltei este recunoscuta pe plan international. Astfel a fost declarata rezervatie a biosferei in septembrie 1990, un teren Ramsar in mai 1991, si mai mult de 50% di suprafata ei a fost trecuta pe lista "mostenirilor" lumii in 1991.

Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16: Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400 ha in jurul lacului Matita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni; Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200 ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc. Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900 ha situata in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta; Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea; alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil, obiectivele urmarite si preocuparile grupului sau turistului. Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru excursii, Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale.

3.3. Turismul

Dunarea, al doilea rau ca lungime din Europa, izvoraste din Muntii Padurea Neagra in Germania si inainte de a ajunge la Tulcea (Romania) fluviul se desparte in trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe, care se varsa apoi toate in Marea Neagra. Cele trei brate formeaza cea mai importanta delta din Europa.

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acopera o suprafata de 2.681 km2, cu o zona salbatica rasfirata pe ape si care se intinde de la granita ucraineana pana la mai multe lacuri aflate in partea de nord a statiunilor de pe litoralul Marii Negre. Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an i se adauga prin aluviuni mai mult de 43,7 m². Pe masura ce se apropie de zona Deltei, Dunarea se divide in trei brate. Bratul cel mai nordic formeaza granita cu Ucraina, bratul mijlociu duce in febrilul port Sulina, iar bratul cel mai sudic isi croieste drum lin catre Portul Sfantu Gheorghe. Nenumarate canale pornesc din aceste brate, ramificandu-se in lacuri marginite de pomi, insule de rachita, bazine acoperite cu nuferi de apa; totodata aici poti intalni dune de nisip si ochiuri de vegetatie abundenta.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar). Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In acest tinut poposesc peste 300 de specii de pasari, unele dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv din China si India. Delta este un loc de popas natural pentru pasarile migratoare. Pelicanul obisnuit este pasarea cea mai reprezentativa pentru aceasta zona, el fiind rasfatatul acestui paradis al pasarilor. Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre.

Dunarea, al doilea fluviu ca marime in Europa, are 2840km lungime, 817000 km² suprafata hidrologica. Bazinul Dunarii ocupa 8% din suprafata Europei;

la varsare in Marea Neagra se desparte in 3 brate ce formeaza Delta Dunarii: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe.

Istoria Deltei Dunarii incepe acum 10.000 de ani, prin depunerea mai multor straturi de aluviuni succesive, ce vor colmata golful maritim existent la varsarea Dunarii in Marea Neagra, aceasta fiind obligata sa se retraga in matca sa. Din nisipul marin si din aluviuni se fomeaza marile grinduri, insulele Deltei, Letea, Caraorman, Saraturile Sf. Gheorghe. Singura delta din lume declarata rezervatie a biosferei. Delta Dunarii este un adevarat muzeu natural pentru biodiversitate, incluzand 30 tipuri de ecosisteme, o banca naturala de gene de o inestimabila valoare pentru patrimoniul natural mondial. Bogatia si valoarea actuala a diversitatii de specii, ca parte integranta a patrimoniului natural al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, a reiesit si din ultimile inventare intreprinse dupa anul 1991 de un insemnat numar de cercetatori din intreaga tara, sub directa coordonare a Institutului National de Cercetare Delta Dunarii Tulcea, ocazie cu care s-au inregistrat cca. 6000 de specii plante si animale, multe la prima semnalare pentru zona, Romania si stiinta, si de asemenea multe specii cu valoare ridicata, prin gradul de raritate sau chiar unicitate.

In Delta vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara.

Rezervatii : Rosca - Buhaiova - Hrecisca, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari; Sf. Gheorghe - Palade -Perisor - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari; Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei este un punct turistic deosebit de atragator conferit de legatura care se face intre apele marii si cele ale

complexului Razim - Sinoe ;cei peste 200 m ale deschiderii naturale ale Portitei au fost astupati cu zeci de tone de calcare aduse de la Capul Dolosman. Aici este o cherhana si un popas turistic unde bineinteles se servesc numeroase preparate din peste incluzand si celebrul bors de peste lipovenesc. Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei este rezervatie ornitologica, intinzandu-se pe aprox. 4000 ha un potrivit pentru existenta pasarilor obisnuite cu o salinitate mare a mediului si este un popas pentru pasarile calatoare si, bineinteles, un motiv in plus pentru turisti sa vina sa viziteze acest loc deosebit.

Rezervatiile forestiere: Lacul Saraturi se afla in rezervatia naturala Saraturi, aflata in vecinatatea comunei Murighiol, o localitate situata la 28 de km de Tulcea, la sud de bratul Sf. Gheorghe, pe tarmul de sud-vest al lacului cu acelasi nume. Lacul Murighiol inseamna 'Lacul violet' in limba turca, denumire ce provine de la culoarea apelor bogate in saruri si cu namol mineralizat. Comuna Murighiol este vizitata si de turisti in scopuri terapeutice nu numai pentru frumusetea peisajului, linistea zonei si pasiunea pentru pescuit ; Insula Popina este situata pe Lacul Razim, avand o natura calcaroasa si o suprafata de cca 102,5 ha si o inalttime maxima de 47 m, a fost declarata rezervatie naturala; Insula Sacalin este o insula aparuta in anul 1897, la sud de varsarea Bratului Sf.Gheorghe avand o suprafata de aproximativ 500 ha. Teritoriul insulei, candva fragmentat in mai multe insulite, loc de refugiu al pasarilor, este inglobat in Rezervatia naturala ornitologica Sf.Gheorghe-Palade-Perisor-Zatoane.

Grinduri, dune: Grindul Letea. Teren de nisip de origine marina aflat intre bratul Chilia si bratul Sulina. Se presupune ca aceste dune de nisip, asemenea celor din Caraorman, fac parte din bariera de nisip care separa golful Tulcea (aflat pe actuala suprafata a Deltei) de Marea Neagra. Aceasta bariera de nisip, orientata nord-sud, a facut ca golful Tulcea sa se transforme in prima faza intr-o laguna si apoi in Delta Dunarii, prin colmatarea gradata a lagunei. Pe grindul Letea s-a dezvoltat o padure unica in aceasta zona a Europei. In padurea Letea, pe sol nisipos, cresc in mod neobisnuit specii de arbori care in mod normal nu apartin acestui ecosistem: frasinul pufos (raritate botanica), stejarul brumariu( care atinge 25 m), ulmul, arinul, girnita. Desi clima nu e mediteraneeana, in Padurea Letea gasim plante cataratoare, sub forma lianelor. Padurea este, de asemenea un ecosistem in care traiesc multe reptile (soparle, serpi) dar si pasari rapitoare care se hranesc cu acestea; Grindul Caraorman: In partea de vest a satului Caraorman, la aproximativ 500

de m de acesta, se afla dune de nisip foarte fin, care pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa.

Herodot si Polybiu amintesc in scrieriile lor de mari acumulari de nisip la gurile Dunarii ('un banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare de uscat cale de o zi.' - Polybiu). Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezate transversal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu cele din Letea reprezinta portiuni din cordonul initial ce a blocat golful Tulcea, transformandu-l intr-o laguna, care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii.

Plaja de la Sulina este renumita pentru nisipul ei fin si pentru faptul ca e situata intr-o zona in care vantul e prezent continuu, ceea ce face mai suportabila caldura soarelui. Plaja este la aproximativ 5 km de oras. Se poate ajunge cu maxi-taxiu-ul sau pe jos. Drumul trece pe langa, celebrul de-acum, Cimitir din Sulina. Plaja Sfantu Gheorghe este preferata de turisti pentru nisipul ei fin, cadrul linistit si oarecum salbatic.

Tulcea, 277 km distanta de Bucuresti, este principalul oras al Deltei Dunarii si poarta de acces catre minunatiile acesteia. Ridicat pe sapte coline si purtand amprenta stilului oriental turcesc, acest fost oras comercial a devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai important centru al industriei de pescuit din Romania. Muzeul Deltei Dunarii din Tulcea ofera sansa initierii in flora si fauna acestei zone, precum si in modul de viata a locuitorilor acesteia. Este cea mai intinsa arie de stufarisuri compacte din lume si una din cele mai intinse zone umede din lume ca habitat pentru pasari.

Delta DunariPeisaj 5 

Harta Delta Dunarii Trasee 5

Delta Dunarii Peisaj 6

Delta Dunarii Peisaj 7

Delta Dunarii Peisaj 8

Delta Dunarii Peisaj 9