MINISTERUL DE INTERNE

COMANDAMENTUL PROTECTIEI CIVILE

Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Bihor

S T U D I U

de evaluare a hazardelor, riscurilor si vulnerabilitatilor la nivelul judetului Bihor

CAPITOLUL I

Caracteristicile de relief, pedologice, hidrologice, climatice si utilizarea solului

1.1. Situarea geografica a judetului in Romania

	BIHOR

Pozitia geografica:

Judetul Bihor, situat in partea de vest a Romaniei, ocupa locul al saptelea ca marime intre judetele tarii, avand o suprafata de 7.535 kmp, limita vestica a judetului este data de frontiera de stat dintre tara noastra si Republica Ungaria. Aproximativ din dreptul localitatii Boianu Mare si pana in varful Piatra Aradului (1428 m), din Muntii Bihorului se desfasoara limita estica, care il separa de judetele Salaj, Cluj si Alba. De la Piatra Aradului pana in apropiere de localitatea Ant se intinde limita sudica prin care se desparte de judetul Arad.

Intre aceste limite, teritoriul judetului se situeaza in cadrul a trei mari unitati geografice majore: Campia de Vest, Dealurile Vestice si Muntii Apuseni.

1.2. Principalele unitati de relief

Cu toata alcatuirea complexa, in infatisarea de ansamblu se desprinde cu usurinta o trasatura esentiala, evidentiata prin distributia relativ uniforma a celor trei trepte de relief: munti, dealuri si campie, trepte care se desfasoara de la 1849 m - in varful Cucurbata pana la 90 m in Campia Crisurilor.

Zona montana

Ea este reprezentata pe teritoriul judetului prin Muntii Bihorului si o serie de muncei cu altitudine mai redusa, in jur de 1000 m, cum ar fi Codru-Moma, Padurea Craiului si Muntele Ses.

Principalele altitudini muntoase:

Muntii Bihorului au altitudini cuprinse intre 1200 si 1800 m, culminand cu Varful Cucurbata Mare, la 1.849 m.

Muntii Codru Moma sunt alcatuiti din doua masive, despartite de saua formata prin eroziune regresiva, de paraiele Bihorului si Moneasa. In desfasurarea sa, Masivul Codru rar depaseste altitudinea de 1000m (Plesu 1112m, Dealul Varfului 1095m, Vf. Dierii 1044m), iar Masivul Moma 900m(Vf. Momuta).

Muntii Padurea Craiului , situati intre Depresiunea Vadului si a Tarii Beiusului, au altitudinea cuprinsa intre 600-800m.

Muntele Ses reprezinta o culme larga, alcatuita din formatiuni cristaline si este situata intre valea Crisului Repede si Bazinul Barcaului, avand o inclinare de 900m in sud-est si pana la 500m in nord-vest.

Dealurile Crisurilor

In functie de unitatile muntoase la periferia carora s-au format, in cadrul Dealurilor Crisurilor putem sa deosebim urmatoarele unitati: Dealurile Muntelui Ses in care mai caracteristice sunt Dealurile Dumbravitei, Dealurile Brusturi si Dealurile Oradiei; Dealurile Padurii Craiului cu subunitatile sale: Dealurile Varciorogului, Dealurile Tasadului, Dealurile Dobrestilor, Dealurile Valanilor si Dealurile Meziadului ; Dealurile Bihorului cu subunitatile sale: Dealurile Buduresei, Dealurile Goruni si Dealurile Lazurilor; Dealurile Momei si Dealurile Codrului. In ansamblul sau, relieful deluros a favorizat dezvoltarea numeroaselor asezari si utilizarea sa pentru agricultura.

Campia Crisurilor

Aspectele reliefurilor si particularitatile de geneza permit distingerea in cadrul Campiei Crisurilor a doua unitati districte, Campia Inalta si Campia Joasa.

Campia Inalta - suprafata reliefului constituie, in ansamblu, un plan usor inclinat, de la 200m, cit are in vecinatatea dealurilor, pana la 110m spre Campia Joasa.

Campia Joasa - constituie rezultatul procesului de acumulare si eroziune prin divagare a retelelor hidrografice care coboara din regiunea mai inalta a judetului, cu precadere a Barcaului, a Crisului Repede si a Crisului Negru.

In cadrul ei apare un nivel mai inalt alcatuit dintr-o serie de campuri netede, neinundabile, cum ar fi partea sudica a Campiei Valea lui Mihai, Campia Barcaului intre Crisul Repede si Barcau si Campia Salontei, la sud de Crisul Negru. Nivelul mai coborat reprezinta sesurile actuale de inundatie ale vailor Barcaului, Crisului Repede si Crisului Negru, umede si local mlastinoase.

Bogatiile naturale ale subsolului

In zona muntoasa sunt puse in evidenta numeroase resurse metalifere si nemetalifere. In acest sens, un rol deosebit il are bauxita din Muntii Padurea Craiului si skarnul cu galena, blenda, pirita, molibden, bismutina care sunt exploatate pe versantii vestici ai Muntilor Bihor. Dolinele vechiului relief carstic al Vascaului cunosc unele zacaminte reziduale de fier si mangan.

O bogatie deosebit de importanta a judetului o formeaza variatele roci utile, cum ar fi argilele refractare (Suncuius si Balnaca), marmura (Chiscau, Baita, Vascau), calcarele compacte cuartoase (in zona defileului Borz - Soimi, Carpinet, Chistag).

In zona de deal si campie, formatiunile neogene si cuaternare, contin o serie de bogatii naturale cum ar fi lignitul, petrolul si nisipurile bituminoase.

Tuturor acestora se adauga pipele termale (Oradea, Baile 1 Mai, Baile Felix, Rabagani, Tamaseu, Chislaz, Sacueni, Balc, Margita) si apele minerale (Tinca).

1.4. Clima

In cursul anului, pe teritoriul judetului este frecventa advectia maselor de aer cu caracter maritim, precum si o intensa activitate frontala ceea ce determina cresterea cantitatilor de precipitatii, a nebulozitatii si, in acelasi timp, o atenuare a amplitudinilor termice anuale.

Temperatura aerului prezinta mari variatii atat in spatiu cat si in timp. Repartitia in spatiu a valorilor termice depinde de altitudinea reliefului cu care se gaseste in raport de inversa reciprocitate.

In campie temperatura anuala se mentine in jur de 10,5⁰, pentru ca in zona deluroasa sa scada la 8-10⁰, apoi in zona muntilor josi Ses, Padurea Craiului si Codru Moma la 6-8⁰C si chiar la 2-4⁰C pe culmile inalte ale Bihorului.

Privind valorile extreme ale temperaturii, constatam ca maximele absolute au atins la Oradea 39,5⁰ (29.VII.1936), la Beius 40⁰ (16.VIII.1952) iar la Stina de Vale 31,4⁰C (20.VIII.1946).

Minimele termice au oscilat atingand valoarea de -29⁰C la Oradea in 24.I.1942; -30,5⁰C la Beius in ianuarie 1942 si -30,4⁰C la Stina de Vale in 1042.

Precipitatiile atmosferice respecta aceeasi etajare pe verticala ca si celelalte elemente climatice. In campie si pe vaile depresionare ale Crisurilor cad in medie 500-700mm, in zona dealurilor 700-800mm, iar in zona montana inalta ajung pana la 1400mm pe an.

Luna cea mai ploioasa este iunie, cu valori de 82mm la Oradea, 100mm la Beius si 140mm la Stana de Vale.

1.5. Reteaua Hidrografica

Raurile din cuprinsul judetului apartin bazinului hidrografic al Crisurilor, fiind reprezentate prin Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru si afluentii acestora.

Principalele cursuri de apa:

Barcaul - (suprafata bazinului 1977 kmp; lungimea este 118 km) patrunde in interiorul judetului dupa ce a strabatut defileul sau la Marca. In cuprinsul judetului are o panta redusa de scurgere, intre 2 si 0,4m/km si primeste urmatorii afluenti: in nord Inotul, Valea Rece, Sinicolaul si Ierul iar din sud Bistra, Gepisul, Almasul, Biharia s.a. Dintre afluenti cel mai insemnat este Ierul (suprafata bazinului: 1437kmp; lungimea este 107km).

Crisul Repede - (suprafata bazinului este 2425kmp; lungimea este 148km), patrunde in judet in aval de Bucea, cu un aspect de rau de munte (panta de scurgere:7m/km), datorita defileului salbatic, dupa panta albiei se atenueaza din ce in ce mai mult catre vest (Alesd 3,5m/km; Oradea sub 1m/km). Afluentii mai importanti sunt Iadul, Bratcuta, Chijicul, Sarandul, Tasadul, Peta, Gepisul si Pestisul.

Crisul Negru reprezinta raul cel mai insemnat atat datorita marimii bazinului sau de receptie (suprafata: 4476kmp; lungimea este 144km) cat si faptului ca acesta este cuprins, aproape in intregime in limitele judetului. Afluentii mai importanti sunt Crisul Baitei, Crisul Pietros, Nimaiesti, Rosia, Holod, Crisul Varatecului, Tarcaita, Finis, Soimi.

In amonte de Carpinet Crisul Negru are panta mare (30-40m/km), ea scade spre vest fiind in jur de 5m/km la Beius si 0,2m/km in aval de Tinca.

Lacurile

Principalele lacuri din judet sunt:

Lacurile naturale sunt intr-un numar foarte redus, fiind un element nesemnificativ in peisajul judetului. Mai importante sunt lacul nival Taul Mare din masivul Biharia, Lacul Serpilor si Lacul cu Stuf din vecinatatea municipiului Salonta.

Mai importante sunt lacurile artificiale realizate pentru satisfacerea unor cerinte economice. In acest sens exemplificam amenajarile piscicole din vecinatatea localitatii Cefa (cca. 700 ha), Homorog (cca. 105 ha), Madaras( cca. 30 ha). Acestora li se adauga acumularile cu scop complex: Lesu de pe Valea Iadului (28,3 mil.m³), Tileagd, de pe raul Crisul Repede, acumularile nepermanente Simian(4,6 mil. m³), Galos Petreu(46 mil. m³) de pe Valea Ierului, precum si o serie de acumulari locale pentru satisfacerea necesarului de apa in irigatii, alimentare cu apa sau pentru atenuarea viiturilor (Vasad, Valea lui Mihai, Diosig, Salacea, Gepiu, Calacea).

1.6. Solurile

Pe teritoriul judetului se intalnesc ca soluri zonale: solurile etajului de pajisti subalpine, solurile domeniului forestier, solurile silvostepei si o gama variata de soluri intrazonale si azonale.

Solurile de pajisti alpine - apar in masivele Biharea - Cucurbata si Cirligatele. In general profilul solului este subtire, nediferentiat cu un continut ridicat de materie humica, formata din acizi fulvici si humici ceea ce le confera un grad destul de ridicat de aciditate.

Solurile domeniului forestier - In functie de conditiile climatice si de vegetatie apare o etajare pe verticala a solurilor. Astfel in zona inalta cu paduri de molid apare solul montan brun acid. In zonele acoperite cu paduri de gorun apar solurile montane brune de padure. Solurile brune de padure apar intre altidunile de 150 - 700 m.

Solurile silvostepei - apar pe suprafetele mai inalte din Campia Joasa a Crisurilor ferite de exces de apa. Caracteristic acestei zone este cernoziomul levigat. Pe relieful slab drenat si cu apa freatica aproape de suprafata apar solurile - cernoziomurile levigat umede.

Reudzinele ocupa suprafete destul de extinse in muntii Padurea Craiului si Codro-Moma.

Mai apar si alte tipuri de soluri ca: lacovistile, solurile halomorfe, psamougosolurile si solurile aluvionare

1.7. Flora si fauna spontana.

1.7.1. Flora

Etajul subalpin il intalnim pe suprafete restranse in masivele Cirligatele, Buteasa si Biharia. In conditiile aspre ale acestei zone se dezvolta pajistile dominante de taposica (Nardus stricta), in amestec cu firuta (Poa alpina), paiusul pestrit (Fastuca violacea).

Dintre dicotiledonate apar mararul ursului (Ligusticum mutellina), clopotelul (Campanula napuligera).

Versantul nordic al varfului Cucurbata Mare si Buteasa sunt ocupate de un brau de arini de munte (Alnus viridis). Pe langa acestea mai apar si jneapanul (Pirus mugo), afinul (Vaccinium myrtillus) si merisorul (Vaccinium vitis-idaca).

Etajul coniferelor este cuprins intre 1.000 si 1.650 m altitudine avand ca element dominant molidul (Picea excelsa), bradul (Abies alba), mai frecvent paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), scorusul (Sorbus aucuparia) si cu totul rar tisa (Taxus baccata).

Etajul fagului se desfasoara intre 600 - 1.000 m altitudine. Elementul dominant este fagul (Fagus silvatica) precum si gorunul (Quercus campestris), frasinul (Fraxinus excelsior), alunul (Corylus avellana). Pe vaile reci intalnim liliacul carpatin (Syringa josikaca) element glaciar, specie endemica, si bulbucii de munte (Trollius europaeus), planta ocrotita s.a.

Etajul stejarului se intinde din zona de campie pana la altitudinea de cca 500 m. In campia inalta apar paduri pure sau in amestec de stejar peduncular (Quercur robur), garnita (Q. Farineta) impreuna cu artarul tataresc (Acer tataricum), teiul (Tilia parvifolia) s.a. In campia joasa intalnim lemnul cainesc (Ligustrum vulgaris), lemnul raios (Eronymus verrucosa).

Fauna.

Fauna alpina este slab reprezentata, prin rozatoare, unele pasari si reptile.

Fauna padurilor este insemnata mai ales prin cerb (Cervus elaphus carpathicus), cerbul lopatar (Doma doma), ursul (Ursus arctos), mistretul (Sus scrofa), capriorul (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rasul (Lynx lynx), jderul de padure (Martes martes), numeroase pasari cum ar fi cocosul de padure, corbul, si mai ales fazanul.

Fauna silvostepei este alcatuita mai ales din mamifere rozatoare ca popandaul, harciogul, orbetele, iepurele, bizamul.

Reteaua de rauri precum si lacurile cuprind o bogata fauna ihtiologica. Astfel in paraiele de munte apar pastravul indigen (Salmo trutla fario), pastravul cutcubeu, iar in raurile mai mari de munte lipanul (Thymollus thymollus), mreana de munte, in raurile care strabat dealurile domina scobarul, cleanul, mreana, iar in raurile de campie crapul, stiuca.

Istoria.

Cele mai vechi marturii arheologice despre trecutul indepartat al judetului Bihor se concretizeaza in unelte de piatra gasite in dunele de nisip din zona Sacueni si valea lui Mihai, fiind datate din paleolitic.

Epoca bronzului este reprezentata prin prezenta mai multor culturi, cum ar fi cultura Cris, cultura Tisa si cultura Otomani.

Din epoca traco - dacica sunt cunoscute asezarile din prima epoca a fierului, la Sintion, Ripa, Valea lui Mihai, Cociuba Mare si Tasad.

CAPITOLUL II

Habitatul uman, cultura, invatamant

2.1. Organizare administrativa

Municipiul Oradea este resedinta judetului Bihor si se prezinta ca unul din cele mai semnificative centre economice, sociale si culturale din nord-vestul Romaniei.

Statutul de cel mai important centru este conferit de Universitate cu 15 facultati si 5 colegii , cetatea Oradiei ridicata intre anii 1114-1131distrusa de tatari in 1241 si in jurul careia, incepand din 1589 s-a recladit orasul; Palatul Baroc care adaposteste Muzeul "Tarii Crisurilor" - ridicat intre anii 1762-1777; Catedrala romano-catolica - cel mai mare monument baroc din Romania; Sinagoga neologa - construita in anul 1878; Teatrul de Stat - construit in anii 1899-1900; Biblioteca judeteana - construita in 1903; Biserica cu Luna - 1784; Biserica Baptisa Emanuel construita in 1995, a doua ca marime in Europa.

Orasul Oradea se afla in partea de nord-vest a tarii, fiind situat pe Valea Crisului Repede, la contactul dealurilor Oradiei cu Campia de Vest, la o distanta de 650 km de Bucuresti.

A fost atestat pentru prima data in anul 1113.

Dezvoltarea municipiului a fost favorizata de existenta unui nod de circulatie cu cinci directii de trafic: Cluj-Napoca, Satu Mare, Deva, Arad si Bors, cel mai mare punct de frontiera rutiera de la granita vestica a Romaniei care se afla la doar 10 km de Oradea.,

Principalele ramuri ale industriei ce sunt concentrate in municipiu sunt: alimentara, constructii de masini si prelucrare a metalelor, chimica, energie electrica, confectii, pielarie, blanuri, incaltaminte, mobila.

O alta functie importanta a municipiului Oradea este cea de deservire social-culturala si comerciala, cu caracter local si teritorial, caracterizata prin unitatile sale de invatamant si cultura de toate gradele, unitatile sanitare si printr-o retea comerciala aflata intr-un mare proces de dezvoltare si modernizare.

Primar: Filip Petru

Municipiul Salonta - atestat pentru prima data in anul 1332 al doilea ca marime din judet, este situat in partea de sud-vest a judetului - cu o populatie de 20.262 locuitori si o suprafata de 17.004 ha.

In trecut orasul avea caracter agricol-comercial, astazi fiind principalul centru industrial din partea de sud-vest a judetului.

Dintre monumentele istorice cele mai importante sunt: "Dealul Trupului" asezare din epoca bronzului; "Pusta Pata" cimitir din secolul XI- XII si "Movila" cimitir din secolul X.

Orasul Alesd

Locuitori: 11.142

Suprafata: 7.195 ha

Localitati componente :

Orasul Beius are o populatie de 12.025 locuitori cu o suprafata de 2.446 ha; atestat pentru prima data in anul 1270, situat in partea de sud-est a judetului fiind unul dintre cele mai vechi orase ale judetului.

Principalele monumente de arhitectura sunt: Casa Forgach (!753), Biserica Ortodoxa "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (1738) si Biserica Ortodoxa "Sf. Dimitrie" (1927).

Orasul Marghita are o populatie de 18.673 de locuitori si o suprafata de 8.373 ha. Este atestat pentru prima data in anul 1216 si se situeaza in partea de nord a judetului.Localitati apartinatoare: Chet si Ghenetea.

Monumente de arhitectura: Biserica romano-catolica "Sf. Maria" (1772), Biserica reformata (sec. XVI-XVII) si Castelul Csaky din secolul XVII.

Orasul Nucet

Locuitori: 2.771

Suprafata: 4.11 ha

Localitati componente: - Nucet

Baita

Baita Plai

Monumente istorice: Biserica romano-catolica "Sf. Maria Mica" (1780)

Primar: Sirghie Costel Nelu

Viceprimar: Lungar Toma

Nr. consilieri: 11

Orasul Stei

Locuitori 9.351

Suprafata 657 ha

Primar: Onea Dorin Dumitru

Viceprimar: Popa Marius Petru

Nr. consilieri: 17

ORASUL VALEA LUI MIHAI

Locuitori 10.688

Suprafata 7345ha

Primar: Torda Emeric

Viceprimar: Lunczer Ioan

Nr.consilieri 19

ORASUL VASCAU

Locuitori 3120

Suprafata 6.504 ha

Localitati componente: - Vascau

Cimp

Cimp Moti

Colesti

Varzarii de Jos

Varzarii de Sus

Primar: Iacob Vasile.

Viceprimar: Gabor Ionel.

Nr. consilieri: 13.

COMUNE

1.ABRAM

Locuitori: 3.392

Suprafata: 6.767 ha

Sate componente: - Abram

- Cohani

Dijir

Iteu

Iteu Nou

Margine

Satu Barba

Suiug

Primar: Silaghi Nicolae

Viceprimar: Bocsan Emanoil

Nr. consilieri: 13

2. ABRAMUT

Locuitori: 2.804

Suprafata: 4.567 ha

Sate componente: - Abramut

Cresur

Fancica

Petreu

Primar: Barcui Barna

Viceprimar:

Nr. consilieri: 11

3. ASTILEU

Locuitori: 4.100

Suprafata: 5.880 ha

Sate componente: - Astileu

Calatea

Chistag

Pestere

Primar: Cocos Ioan

Viceprimar: Haita Teodor

Nr. consilieri: 13

4. AUSEU

Locuitori: 3.125

Suprafata: 7.259 ha

Sate componente: - Auseu

Cacuciu Vechi

Codrisoru

Gheghi

Grosi

Luncsoara

Primar: Teusdea Nicolae

Viceprimar: Lelea Gavril

Nr. consilieri: 11

5. AVRAM IANCU

Locuitori: 3.369

Suprafata: 8.216 ha

Sate componente: - Avram Iancu

Ant

Tamasda

Primar: Matica Teodor Liviu

Viceprimar: Chirila Dan

Nr. consilieri: 13

6. BALC

Locuitori: 3.812

Suprafata: 7.908ha

Sate componente: - Balc

Almasu Mare

Almasu Mic

Ghida

Saldabagiu de Barcau

Primar: Marosan Arsenie

Viceprimar: Daroczi Mihai

Nr. consilieri: 13

7. BATAR

Locuitori: 5.282

Suprafata: 12.694 ha

Sate componente: - Batar

Arpasel

Talpos

Taut

Primar: Boros Gheorghe

Viceprimar: Bondar Gheorghe

Nr. consilieri: 15

8. BIHARIA

Locuitori: 5.430

Suprafata: 10.926

Sate componente: - Biharia

Cauaceu

Niuved

Parhida

Satu Nou

Tamaseu

Primar: Nagy Gizela

Viceprimar: Szucs Ferenc

Nr. consilieri: 15

9. BOIANU MARE

Locuitori: 1.490

Suprafata: 4.133 ha

Sate componente: - Boianu Mare

Corboaia

Huta

Pagaia

Reghea

Rugea

Primar: Ghiulai Vasile

Viceprimar: Bandula Teodor

Nr. consilieri: 11

10. BOROD

Locuitori: 4.466

Suprafata: 10.562 ha

Sate componente: - Borod

Borozel

Cetea

Cornitel

Serani

Valea Mare de Cris

Primar: Braic Dorina

Viceprimar: Sarca Dorin Petru

Nr. consilieri: 13

11. BORS

Locuitori: 3.242

Suprafata: 4.368 ha

Sate componente: - Bors

Santaul Mare

Santaul Mic

Santion

Primar: Batori Geza

Viceprimar: Lorincz Lajos

Nr. consilieri: 13

12. BRATCA

Locuitori: 6.106

Suprafata: 13.648 ha

Sate componente: - Bratca

Delureni(Beznea)

Damis

Lorau

Ponoara

Valea Crisului

Primar: Cacuci Ioan

Viceprimar: Oltean Viorel

Nr. consilieri: 15

13. BRUSRURI

Locuitori: 4.809

Suprafata: 10.337 ha

Sate componente: - Brusturi

Cuiesd

Loranta

Orvisele

Paulesti

Picleu

Tiganestii de Cris

Varasau

Primar: Cuc Florian

Viceprimar: Petrut Ioan

Nr. consilieri: 13

14. BUDUREASA

Locuitori: 2.802

Suprafata: 34.537 ha

Sate componente: - Budureasa

Burda

Saca

Saliste de Beius

Teleac

Primar: Laza Vasile

Viceprimar: Goina Radu

Nr. consilieri: 11

15. BUDUSLAU

Locuitori: 2.093

Suprafata: 4.382 ha

Sate componente: - Buduslau

- Albis

Primar: Vekony Mohaly

Viceprimar: Bako Lajos Barna

Nr. consilieri: 11

16. BULZ

Locuitori: 2.762

Suprafata: 9.939 ha

Sate componente: - Bulz

Munteni

Remeti

Primar: Gabrian Nelu

Viceprimar: Saracut Augustin

Nr. consilieri: 11

17. BUNTESTI

Locuitori: 5.092

Suprafata: 7.386 ha

Sate componente: - Buntesti

Bradet

Dumbravani

Ferice

Lelesti

Poieni de Jos

Poieni de Jos

Saud

Primar: Degau Sorin Mihai

Viceprimar: Ureche Cosmin

Nr. consilieri: 13

18. CABESTI

Locuitori: 2. 260

Suprafata: 7.118 ha

Sate componente: - Cabesti

Goila

Gurbesti

Josani

Sohodol

Primar: Lazau Ioan Vasile

Viceprimar: Blaj Ioan

Nr. consilieri: 11

19. CAPILNA

Locuitori: 2.694

Suprafata: 5.489 ha

Sate componente: - Capilna

Ginta

Ronani

Saldabagiu Mic

Suplacu de Tinca

Primar: Vid Gheorghe

Viceprimar: Birau Nicolae

Nr. consilieri: 11

20. CARPINET

Locuitori: 2.694

Suprafata: 6.919 ha

Sate componente: - Carpinet

Ponoare (Calugari)

Izbuc

Leheceni

Primar: Tigan Gligor

Viceprimar: Lenciu Vasile

Nr. consilieri: 11

21. CEFA

Locuitori: 5.979

Suprafata: 19.536 ha

Sate componente: - Cefa

Ateas

Berechiu

Bicaci

Gepiu

Inand

Roit

Sinicolau Roman

Primar: Roman Ioan Sorin

Viceprimar: Hotea Mihai

Nr. consilieri: 15

22. CEICA

Locuitori: 4.314

Suprafata: 8.183 ha

Sate componente: - Ceica

Bucium

Ceisoara

Corbesti

Cotiglet

Dusesti

incesti

Primar: Corb Florin

Viceprimar: Buhas Mihai

Nr. consilieri: 13

23. CETARIU

Locuitori: 3.745

Suprafata: 11.360 ha

Sate componente: - Cetariu

Paleu

Saldabagiu

Sisterea

Susturogi

Tautelec

Uileacu de Munte

Primar: Papp Gyorgy

Viceprimar: Vitalyos Barna

Nr. consilieri: 13

24. CHERECHIU

Locuitori: 2.462

Suprafata: 5.385 ha

Sate componente: - Cherechiu

Chesereu

Tirgusor

Primar: Dienes Istvan

Viceprimar: Szabo Zoltan

Nr. consilieri: 11

25. CHISLAZ

Locuitori: 2.263

Suprafata: 7.205 ha

Sate componente: - Chislaz

Chiraleu

Haucesti

Misca

Poclusa de Barcau

Sarsig

Sinlazar

Primar: Lazar Traian

Viceprimar: Tripo Stefan

Nr. consilieri: 13

26. CIUHOI

Locuitori: 2.263

Suprafata: 5.831 ha

Sate componente: - Ciuhoi

Cenalos

Saniob

Sfirnas

Primar: Zatiko Stefan

Viceprimar: Lakatos Balint

Nr. consilieri: 11

27. CIUMEGHIU

Locuitori: 4.490

Suprafata: 11.028 ha

Sate componente: - Ciumeghiu

Boiu

Ghiorac

Primar: Sala Gheorghe

Viceprimar: Costea Mariana

Nr. consilieri: 13

28. COCIUBA MARE

Locuitori: 3.322

Suprafata: 7.438 ha

Sate componente: - Cociuba Mare

Carasau

Chesa

Petid

Primar: Iancu Ioan

Viceprimar: Toma Ioan

Nr. consilieri: 13

29. COPACEL

Locuitori: 2.474

Suprafata: 7.476 ha

Sate componente: - Copacel

Bucuroaia

Chijic

Poiana Tasad

Sarand

Surduc

Primar: Dacin Dumitru

Viceprimar: Cioara Aurel

Nr. consilieri: 11

30. CRISTIORU DE JOS

Locuitori: 1.884

Suprafata: 10.596 ha

Sate componente: - Cristioru de Jos

Balc

Cristioru de Sus

Poiana

Salistea de Vascau

Primar: Boia Mircea Gheorghe

Viceprimar: Onoca Nicolae

Nr. consilieri: 11

31. CIMPANI

Locuitori: 2.963

Suprafata: 4.449 ha

Sate componente: - Cimpani

Finate

Hirsesti

Sighistel

Valea de Sus

Primar: Pasa Aurel

Viceprimar: Baicu Ioan

Nr. consilieri: 11

32. CURATELE

Locuitori: 2.901

Suprafata: 9.110 ha

Sate componente: - Curatele

Beiusele

Cresuia

Nimaiesti

Pocioveliste

Primar: Mocioran Teodor

Viceprimar: Ciocan Teodor

Nr. consilieri: 11

33. CURTUISENI

Locuitori: 3.925

Suprafata: 6.937 ha

Sate componente: - Curtuiseni

- Vasad

Primar: Holczli Sandor

Viceprimar: Kecskes Istvan

Nr. consilieri: 13

34. DERNA

Locuitori: 3.465

Suprafata: 4.921 ha

Sate componente: - Derna

Dernisoara

Sacalasau

Sacalasau Nou

Tria

Primar: Filip Victor

Viceprimar: Tivadar Ioan

Nr. consilieri: 13

35. DIOSIG

Locuitori: 9.472

Suprafata: 13.975 ha

Sate componente: - Diosig

Ianca

Mihai Bravu

Rosiori

Vaida

Primar: Varga Sandor

Viceprimar: Costa Dionisie

Nr. consilieri: 17

36. DOBRESTI

Locuitori: 6.125

Suprafata: 13.439 ha

Sate componente: - Dobresti

Cornisesti

Crincesti

Hidisel

Luncasprie

Racas

Topa de Jos

Topa de Sus

Primar: Neag Nicolae

Viceprimar: Dume Viorel

Nr. consilieri: 15

37. DRAGANESTI

Locuitori: 3.103

Suprafata: 3.667 ha

Sate componente: - Draganesti

Belijeni

Gradinari

Livada Beiusului

Mizies

Pantasesti

Sebis

Talpe

Primar: Bogdan Gheorghe

Viceprimar: Banda Adrian

Nr. consilieri: 11

38 DRAGESTI

Locuitori: 2.561

Suprafata: 5.268 ha

Sate componente: - Dragesti

Dicanesti

Stratos

Tasad

Topesti

Primar: Judea Moise

Viceprimar: Ambra Teodor

Nr. consilieri: 11

39. FINIS

Locuitori: 3.671

Suprafata: 10.463 ha

Sate componente: - Finis

Brusturi

Fizis

Ioanis

Suncuius

Primar: Budau Ionel

Viceprimar: Vaida Mariana

Nr. consilieri: 13

40. GIRISU DE CRIS

Locuitori: 5.029

Suprafata: 8.795 ha

Sate componente: Girisu de Cris

- Cheresig

- Tarian

- Toboliu

Primar: Tifor Andrei

Viceprimar: Lipai Traian

Nr. consilieri: 13

41. HIDISELU DE SUS

Locuitori: 3.352

Suprafata: 8.997 ha

Sate componente: - Hidiselu de Sus

Hideselu de Jos

Mierlau

Sintelec

Sumungi

Primar: Bucurean Petru

Viceprimar: Cuc Ioan

Nr. consilieri: 13

42. HOLOD

Locuitori: 3.716

Suprafata: 6.607 ha

Sate componente: - Holod

Dumbrava

Dumbravita

Forsig

Lupoaia

Valea Mare de Codru

Vintere

Primar: Ciolos Daniel

Viceprimar: Les Danut

Nr. consilieri: 13

43. HUSASAU DE TINCA

Locuitori: 2.272

Suprafata: 11.599 ha

Sate componente: - Husasau de Tinca

Fonau

Miersig

Osand

Sititelec

Primar: Faur Mihai

Viceprimar: Belea Aurel

Nr. consilieri: 11

44. INEU

Locuitori: 3.502

Suprafata: 4.951 ha

Sate componente: - Ineu

Botean

Husasau de Cris

Primar: Matei Radu Mircea

Viceprimar: Opris Liviu

Nr. consilieri: 13

45. LAZURI DE BEIUS

Locuitori: 2.109

Suprafata: 5.892 ha

Sate componente: - Lazuri de Beius

Baleni

Cusuius

Hinchiris

Primar: Bradea Brinzas Teofil

Viceprimar: Lupas Martian

Nr. consilieri: 11

46. LAZARENI

Locuitori: 3.138

Suprafata: 8.005 ha

Sate componente: - Lazareni

Bicacel

Calea Mare

Carandeni

Carazel

Gepis

Gruilung

Miheleu

Primar: Codrean Valentina

Viceprimar: Buciuman Maria

Nr. consilieri: 13

47. LUGASU DE JOS

Locuitori: 3.235

Suprafata: 5.420 ha

Sate componente: - Lugasu de Jos

Lugasu de Sus

Urvind

Primar: Tanc Gavril

Viceprimar: Sorban Mihai

Nr. consilieri: 13

48. LUNCA

Locuitori: 3.559

Suprafata: 6.961 ha

Sate componente: - Lunca

Briheni

Hotarel

Sirbesti

Seghiste

Sustiu

Primar: Popa Ioan

Viceprimar: Boca Traian

Nr. consilieri: 13

49. MADARAS

Locuitori: 2.933

Suprafata: 9.275 ha

Sate componente: - Madaras

Homorog

Ianosda

Martihaz

Primar: Turbe Dan Alexandru

Viceprimar: Rus Nicolae

Nr. consilieri: 11

50 MAGESTI

Locuitori: 2.998

Suprafata: 5.130 ha

Sate componente: - Magesti

Butani

Cacuciu Nou

Dobricionesti

Gabaseni

Josani

Ortiteag

Primar: Costa Gavril

Viceprimar: Coste Florian

Nr. consilieri: 11

51. NOJORID

Locuitori: 4.451

Suprafata: 12.557 ha

Sate componente: - Nojorid

Apateu

Chisirid

Les

Livada de Bihor

Pausa

Sauaieu

Primar: Crainic Mircea

Viceprimar: Ghete Petru

Nr. consilieri: 13

52. OLCEA

Locuitori: 3.065

Suprafata: 8.609 ha

Sate componente: - Olcea

Calacea

Hodisel

Ucuris

Primar: Sarb Gheorghe

Viceprimar: Mic Teodor

Nr. consilieri: 11

53. OSORHEI

Locuitori: 5.337

Suprafata: 6.492 ha

Sate componente: - Osorhei

Alparea

Cheriu

Felcheriu

Fughiu

Primar: Codau Ioan

Viceprimar: Simoc Ioan

Nr. consilieri: 15

54. PIETROASA

Locuitori: 3.720

Suprafata: 20.549 ha

Sate componente: - Pietroasa

Chiscau

Cociuba Mica

Giulesti

Gurau

Magura

Motesti

Primar: Osvat Saveta

Viceprimar: Matisel Ioan

Nr. consilieri: 13

55. POCOLA

Locuitori: 1.778

Suprafata: 2.435 ha

Sate componente: - Pocola

Feneris

Petrani

Poienari

Sinmartin de Beius

Primar: Mascas Ioan

Viceprimar: Ciolac Cornel

Nr. consilieri: 11.

56. POMEZEU

Locuitori: 3.886

Suprafata: 5.510 ha

Sate componente: - Pomezeu

Cimpani de Pomezeu

Cosdeni

Hidis

Lacu Sarat

Sitani

Spinus de Pomezeu

Valani de Pomezeu

Primar: Fericel Viorel

Viceprimar: Jurj Ioan

Nr. consilieri: 13

57. POPESTI

Locuitori: 9.433

Suprafata: 10.874 ha

Sate componente: - Popesti

Bistra

Budoi

Cuzap

Varviz

Varzari

Voivozi

Primar: Iuhaneac Iosif

Viceprimar: Cheregi Gavril

Nr. consilieri: 17

58. RABAGANI

Locuitori: 2.581

Suprafata: 3.540 ha

Sate componente: - Rabagani

Albesti

Bratesti

Saliste de Pomezeu

Saucani

Varaseni

Primar: Viliga Aurel

Viceprimar: Daraban Alexandru

Nr. consilieri: 11

59. REMETEA

Locuitori: 3.299

Suprafata: 6.670 ha

Sate componente: - Remetea

Dragoteni

Meziad

Petreasa

Soimus

Primar: Rif Ionel

Viceprimar: Antal Stefan

Nr. consilieri:

60. RIENI

Locuitori: 3.332

Suprafata: 6.711 ha

Sate componente: - Rieni

Cucuceni

Ghighiseni

Petrileni

Sudrigiu

Valea de Jos

Primar: Chindea Andrei

Viceprimar: Blaj Marius

Nr. consilieri: 13

61. ROSIA

Locuitori: 2.843

Suprafata: 7.251 ha

Sate componente: - Rosia

- Lazuri

Primar: Ciuhandru Vasile

Viceprimar: Pup Ioan

Nr. consilieri: 11.

62. SACADAT

Locuitori: 1.878

Suprafata: 4.598 ha

Sate componente: - Sacadat

Borsa

Sabolciu

Primar: Negrut Pavel

Viceprimar: Malaies Cornel

Nr. consilieri: 11.

63. SACUENI

Locuitori: 11.754

Suprafata: 15.142 ha

Sate componente: - Sacueni

Cadea

Ciocaia

Cubulcut

Olosig

Sinicolau de Munte

Primar: Gyurcsik Zoltan

Viceprimar: Rhedey Emilia

Nr. consilieri: 19

64. SALACEA

Locuitori: 3.166

Suprafata: 6.424 ha

Sate componente: - Salacea

- Otomani

Primar: David Carol Alexadru

Viceprimar: Papp Iosif

Nr. consilieri: 13

65.SALARD

Locuitori: 4.609

Suprafata: 7146 ha

Sate componente: - Salard

Hodos

Sintimreu

Primar: Berenyi Andrei

Viceprimar: Nagy Miklos

Nr. consilieri: 13

66. SIMBATA

Locuitori: 1.769

Suprafata: 2.995 ha

Sate componente: - Simbata

Copaceni

Ogesti

Rogoz

Rotaresti

Zavoiu

Primar: Ierina Dumitru

Viceprimar: Gaga Lucia

Nr. consilieri: 11

67. SINMARTIN

Locuitori: 7.633

Suprafata: 6.175 ha

Sate componente: - Sinmartin (+Baile Felix)

Betfia

Cihei

Cordau

Haieu (+Baile 1 Mai)

Rontau

Primar: Craciun Dorel

Viceprimar: Lazar Victoria

Nr. consilieri: 17

68. SINTANDREI

Locuitori: 3.705

Suprafata: 2.824 ha

Sate componente: - Sintandrei

- Palota

Primar: Marcus Ioan

Viceprimar: Bitea Ioan

Nr. consilieri: 13

69. SIRBI

Locuitori: 3.399

Suprafata: 6.266 ha

Sate componente: - Sirbi

Almasu Mic

Burzuc

Chioag

Fegernic

Sarcau

Primar: Tica Aurel

Viceprimar: Praja Ovidiu

Nr. consilieri: 13

70. SPINUS

Locuitori: 1.582

Suprafata: 3.062 ha

Sate componente: - Spinus

Ciulesti

Gurbesti

Nadar

Saliste

Primar: Ruscas Gheorghe

Viceprimar: Hulban Gheoghe

Nr. consilieri: 11

71. SUPLACU DE BARCAU

Locuitori:4.882

Suprafata: 4.448 ha

Sate componente: - Suplacu de Barcau

Borumblaca

Dolea

Foglas

Valea Cerului

Vilcele

Primar: Moldovan Eugen

Viceprimar: Horvath Gheza

Nr. consilieri: 13.

72. SIMIAN

Locuitori: 4.080

Suprafata: 9.174 ha

Sate componente: - Simian

Silindru

Voivozi

Primar: Balazsi Iosif

Viceprimar: Nanyai Iozef

Nr. consilieri: 12

73. SINTEU

Locuitori: 1.544

Suprafata: 4.933 ha

Sate componente: - Sinteu

Huta Voivozi

Socet

Valea Tirnei

Primar: Albert Augustin

Viceprimar: Blahuta Ioan

Nr. consilieri: 11

74. SOIMI

Locuitori: 3.332

Suprafata: 10.265 ha

Sate componente: - Soimi

Borz

Codru

Dumbravita de Codru

Poclusa de Beius

Sinicolau de Beius

Urvis de Beius

Primar: Barle Ioan

Viceprimar: Agud Ioan

Nr. consilieri: 13

75. SUNCUIUS

Locuitori: 3.991

Suprafata: 7.204 ha

Sate componente: - Suncuius

Balnaca

Balnaca - Grosi

Zece Hotare

Primar: Bodea Ioan

Viceprimar: Teusdea Nicolae

Nr. consilieri: 13

76. TARCEA

Locuitori: 2.826

Suprafata: 6.440 ha

Sate componente: - Tarcea

Adoni

Galospetreu

Primar: Lucacs Alexandru

Viceprimar: Kurucz Zoltan

Nr. consilieri: 11

77. TARCAIA

Locuitori: 2.325

Suprafata: 7.680 ha

Sate componente: - Tarcaia

Mierag

Tarcaita

Totoreni

Primar: Ille Aurel Dan

Viceprimar:

Nr. consilieri: 11

78. TAUTEU

Locuitori: 4.349

Suprafata: 6972 ha

Sate componente: - Tauteu

Bogei

Chiribis

Ciutelec

Poiana

Primar: Negrut Ioan

Viceprimar: Nincze Nandor Stefan

Nr. consilieri: 13

79. TILEAGD

Locuitori: 7.181

Suprafata: 6.496

Sate componente: - Tileagd

Balaia

Calatani

Posoloaca

Tilecus

Uileacu de Cris

Primar: Groza Gheorghe

Viceprimar: Indries Nicolae

Nr. consilieri: 17

80. TINCA

Locuitori: 8.048

Suprafata: 14.199 ha

Sate componente: - Tinca

Belfir

Girisu Negru

Gurbediu

Ripa

Primar: Mercea Lenuta

Viceprimar: Dan Vasile

Nr. consilieri: 17

81. TULCA

Locuitori: 3.090

Suprafata: 5.862 ha

Sate componente: - Tulca

- Cauasd

Primar: Buda Aurica

Viceprimar: Bulzan Ioan

Nr. consilieri: 11

82. TETCHEA

Locuitori: 3.137

Suprafata: 5.114 ha

Sate componente: - Tetchea

Hotar

Subpiatra

Telechiu

Primar: Chirila Florin Bujor

Viceprimar: Leho Aurel

Nr. consilieri: 13

83. UILEACU DE BEIUS

Locuitori: 2.777

Suprafata: 4.382 ha

Sate componente: - Uileacu de Beius

Forau

Prisaca

Valenii de Beius

Primar: Balint Ioan

Viceprimar: Balog Mihai

Nr. consilieri: 11

84. VADU CRISULUI

Locuitori: 4.698

Suprafata: 7.470 ha

Sate componente: - Vadu Crisului

Birtin

Tomnatic

Topa de Cris

Primar: Cosma Dorel

Viceprimar: Nojea Alexandru

Nr. consilieri: 13

85. VIRCIOROG

Locuitori: 2.629

Suprafata: 8.081 ha

Sate componente: - Varciorog

Fisca

Surducel

Serghis

Primar: Malita Nicolae

Viceprimar: Dat Vasile

Nr. consilieri: 11

86. VIISOARA

Locuitori: 1.393

Suprafata: 4.307 ha

Sate componente: - Viisoara

Izvoarele

Padureni

Reghea

Primar: Szabo Ludovic

Viceprimar: Sipos Ionel

Nr. consilieri: 11.

4.POPULATIA

4.1.Populatia totala stabila a judetului la 1 iulie 2001 era de 619.529 persoane, din care 301.828 (48,7%) barbati si 317.701 (51,3%) femei.

Din totalul populatiei, 307.777 persoane (49,7%) traiesc in mediul urban si 311.752 persoane (50,3%) in mediul rural. Populatia municipiilor si a oraselor la 1 iulie 2001 era:

Municipiul Oradea - 221.487

Municipiul Salonta - 19.738

Orasul Alesd - 10.792

Orasul Beius - 11.586

Orasul Marghita - 18.645

Orasul Nucet - 2.847

Orasul Stei - 9.060

Orasul Valea lui Mihai - 10.641

Orasul Vascau - 2.981

Gruparea celor 86 de comune din judet dupa numarul populatiei existente la 1 iulie 2001 este urmatoarea:

4.2. Structura populatiei in functie de nationalitate:

romani - 66,5%

maghiari - 28,4%

alte nationalitati - 5,1%

4.3. Structura populatiei in functie de religie:

ortodoxi - 60,25%

reformati - 19,5%

romano-catolici - 10,11%

penticostali - 3,82%

baptisti - 3,04%

greco-catolici - 2,27%

Populatia activa civila la 1 ianuarie 2001 se estimeaza la 275,2 mii persoane, din care 266,3 mii persoane reprezinta populatia ocupata, iar 8,9 mii sunt someri. Din totalul populatiei active civile 137,0 mii(49,8%) sunt barbati si 138,2 mii (50,2%) femei.

Rata de activitate a populatiei - reprezentand raportul populatiei active civile fata de populatia totala - a fost de 44,4%.

Rata de ocupare - reprezentand raportul dintre populatia ocupata si resursele totale de munca - a fost la inceputul anului 2002 de 75,8%.

Numarul mediu al salariatilor din judet pe anul 2001 se estimeaza la 154,7 mii persoane din care 70,6 mii in industrie, 7.6 mii in constructii, 22,8 mii in comert, 12,7 mii in invatamant si 11,7 mii in domeniul sanatatii.

Numarul pensionarilor la 31. 12.2001:

Total pensionari - 215.974

Pensionari de asigurari sociale

in plata total -205.317

Din care: - limita de varsta:88.017

-invaliditate:42.729

-urmasi:20.540

-anticipata:594

-limita de varsta

agricultori inclusiv de invaliditate si urmasi:53.437

Beneficiari de ajutor social - 203

Pensionari IOVR - 605

Veterani de razboi - 9.849

5. ECONOMIA

5.1. Industria

Situatia favorabila pe granita de vest, dezvoltarea industriala a zonei, o infrastructura bine dezvoltata precum si forta de munca disponibila si calificata in ramuri diverse sunt atribute determinante pentru alegerea Bihorului ca baza de afaceri in Romania.

Principalele ramuri industriale ale judetului Bihor sunt: industria extractiva si prelucrarea titeiului, industria pielariei si incaltamintei, industria mobilei, industria chimica, industria confectiilor, industria materialelor de constructii, industria constructiilor, industria alimentara etc.

Industria extractiva si prelucrarea titeiului - in zona Marghita, Suplacu de Barcau.

Industria pielariei si incaltamintei - este mai dezvoltata in localitatile Oradea, Beius, Salonta, Marghita.

Industria mobilei - are o dezvoltare mai insemnata la Oradea, Beius, Stei, Salonta, Marghita, Sacueni, Tileagd si Alesd.

Industria chimica - este dezvoltata in Oradea, unde se produc pigmenti organici si anorganici, lacuri si vopsele.

Industria confectiilor - este mai dezvoltata la Oradea, Beius, Salonta, Marghita, Stei.

Industria materialelor de constructii - ponderea acesteia se afla in zonele Oradea, Vascau, Stei si Alesd.

Industria alimentara - cu societati reprezentative in Oradea, Rieni, Stei, Salonta.

Situatia agentilor economici reprezentativi se prezinta astfel:

Filialele regiilor si companiilor nationale din judet - 13

Regiile locale inregistrate la registrul comertului - 9

Societatile comerciale cu capital integral de stat - 32

Numarul societatilor mixte cu capital majoritar de stat - 6

Numarul societatilor mixte cu capital majoritar privat - 1169

Numarul societatilor cu capital privat - 22.037

Numarul asociatiilor familiale si persoane fizice - 16.055

Numarul societatilor cu capital strain - 901.

Principalele unitati din industria judetului Bihor sunt:

industria alimentara: - TONICAL TRADING SRL Rieni

-ZAHARUL SA ORADEA, Str. Borsului 264/B

-extractia petrolului si gazelor naturale: - PETROVEST ORADEA Str. Borsului

-prelucrarea titeiului - PETROLSUB SA Suplacu de Barcau, Str. Crinului nr.76

-pielarie si incaltaminte - LEONARDO SA Oradea Str. G. Enescu nr. 5

EGGIMAS 2000 SRL Oradea, Str. Mircea Eliade nr. 40

-industria mobilei - MOBIMOB SRL Oradea str. Grivitei nr. 18

-EXMOB SA Oradea, Str. T. Vladimirescu nr. 87

-confectii - ORADINUM SA Oradea, str. Independentei nr. 7/9

-MAXIM SA Oradea, str. Ogorului nr. 3

-masini si echipamente - UAMT SA Oradea, str. Uzinelor nr. 8

-AUTOGAMA PROD SRL Alesd

-industria materialelor de cosntructii - BETON BALASTIERA MAT CONS Oradea, Calea Clujului nr.202

-SIMCOR SA Oradea, str. Uzinelor 12

-produse chimice - CHIMPROD SA Oradea, str. Chimiei nr.3-5

-SINTEZA SA Oradea, str. Borsului nr.35

-industria textila - CRIORTEX SA Oradea, B-dul Stefan cel Mare, nr.82

-FASHION INDUSTRIES Sacueni, str. Iriny Ianos nr.4

-metalurgie neferoasa - CEMTRADE SA Oradea, Sos. Borsului nr.31

-exploatari miniere - SAMOS PRODIMPEX SRL Oradea, str. Matei Corvin,km3

-NEESU COMPREST SRL Vadu Crisului nr.233 A

-producerea energiei termice si electrice - S. C. DE DISTRIBUTIE SI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE "ELECTRICA" SA Oradea, str. Grivitei nr. 32

-SUCURSALA ELECTROCENTRALE ORADEA

-comert - TRANSILVANIA GENERAL IMPORT EXPORT SRL, Oradea, str. Teatrului nr.1-2

-FEDERAL COOP Oradea, str. M-sal Ion Antonescu nr.2

-transporturi - FRIGOEXPRES SA Oradea, str. Borsului nr.3

-GALASSINI ROMANIA SRL Oradea, Sos. Borsului nr.278

-prelucrarea maselor plastice - SC PLASTOR SA Oradea

5.2. AGRICULTURA

5.2.1. Fondul funciar

Mii hectare

- Suprafata totala 754,4

- Suprafata agricola 499,6

din care: - arabil 302,5

- pasuni 138,8

- fanete 42,6

- vii si pepiniere viticole 5,5

- livezi si pepiniere 10,2

- Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera  195,5

- Ape curgatoare, lacuri, balti 12,9

- Drumuri si cai ferate 14,1

- Curti si cladiri 22,3

- Alte terenuri neproductive 10,0

- Suprafata totala amenajata pentru irigat d.c. agricola   9,9

Ponderea sectorului privat din suprafata agricola:

- in proprietate 69,5

- in folosinta 95,1

5.2.2. Efectivele de animale la 31.12.2001

5.2.3. Societati agricole reprezentative:

6.TRANSPORTURI.

6.1.Drumuri nationale

Judetul Bihor este strabatut de 412 km de drumuri nationale impartite intre E60, DN 19, DN 76 si DN 79. In Municipiul Oradea se afla 20 km de drumuri nationale si anume: 10 km E 60; 6 km DN 19; 4 km DN 76; 3 km DN 79. Administrarea acestor drumuri este asigurata de filiala Bihor a R.A. Drumuri Nationale.

6.2.Drumuri judetene si comunale

In judet sunt 806,5 km de drumuri de interes judetean in administrarea S.C. Drumuri Judetene, in subordonarea Consiliului Judetean Bihor.

Reteua de drumuri comunale este de 1.421,2 km repartizate in administrarea celor 95 de unitati administrativ teritoriale.

6.3. Cai ferate.

In judetul Bihor exista urmatoarele linii principale CFR:

Piatra Craiului - Oradea - 76 km;

Oradea - Valea lui Mihai - 66 km;

Oradea - Ciuneghiu -  49 km.

Ca linii secundare putem nominaliza :

Cimeghiu - Vascau -  101 km;

Sacueni - Suplacu de Barcau - 47 km.

Pe aceste linii se afla:

18 statii de cale ferata;

27 halti de cale ferata

15 puncte de oprire.

Sectiile de deservire:

la linii Sectia L 4 si L 5.

la material rulant: marfa - Revizia Vagoane Oradea Est si Depoul Oradea;

calatori - Revizia vagoane Oradea si SELC Oradea cu remiza Holod

Pe raza judetului Bihor isi desfasoara activitatea 5 companii: CNCFR; SNTFC Calatori SA; SNTF Marfa; SNTFM; SAAF.

6.4. Societati comerciale cu obiect de activitate transporturile.

Total agenti economici activi 929, din care situati in mediul urban 777, iar in mediul rural 152.

Principalele societati comerciale din domeniul transporturilor sunt:

7. COMUNICATII

Numarul liniilor in reteaua de telefonie fixa este in judetul Bihor de 96.500 de posturi, din care 90.000 in centrale automate.

8. COMERTUL

La nivelul judetului Bihor, comertul dispune de cele mai favorabile conditii din punct de vedere economic. In aceasta ramura economica a demarat cel mai devreme transformarea unitatilor existente si adaptarea lor la conditiile economiei de piata si au fost infiintate cele mai multe societati comerciale cu capital privat.

In momentul de fata exista in domeniul comertului un numar de 5.953 unitati economice active, cu profil preponderent alimentar, nealimentar, universal, mixt si de alimentatie publica.

Anual se organizeaza 3 targuri nationale: de mobilier, de bunuri de larg consum si un targ al produselor mesterilor populari, precum si diferite targuri ocazionale de interes local.

In domeniul prestarilor de servicii, numarul total al societatilor comerciale active este de 2.202, din care predomina alimentatia publica (22,2%).

9.TURISMUL

9.1. Patrimoniul turistic

Judetul Bihor, situat in nord-vestul tarii, este una din cele mai frecvente porti de acces spre interiorul tarii datorita retelei de circulatie nationala si internationala prin cai rutiere E60, E79, E671, cai ferate si aeroport. Bihorul se situeaza in cadrul a trei unitati geografice majore, Campia de Vest, Dealurile Vestice si Muntii Apuseni. Raurile din cuprinsul judetului apartin bazinului hidrologic al Crisurilor, fiind reprezentate prin Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru si afluentii acestora.

Teritoriul judetului prezinta o mare varietate de peisaje, dispuse in amfiteatru, de la altitudinea de 100m, in vest, pana la 1.848m in partea de est. Astfel, in jurul salbelor de lacuri ale campiei, turistul dornic de drumetie poate sa ajunga la frumusetile carpatine fie urcand munceii ce se desprind tentacular din Masivul Bihorului, fie, mai ales pe vaile largi, prin sate cu bogata traditie populara.

Bihorul, prin frumusetile peisajului natural, prin monumentele istorice, prin elementele folclorice si etnografice ofera turistilor posibilitati de recreere, studiu si cercetare, precum si posibilitati de refacere a sanatatii pe tot parcursul anului.

9.2. Zone turistice

Datorita peisajului multicolor, se pot distinge zone turistice distincte, cu caracter specific. O prima zona o reprezinta Oradea, oras resedinta de judet, impreuna cu cele 2 renumite statiuni balneo - climaterice: Baile Felix - ce dateaza din secolul XIII - si Baile 1 Mai.

Obiectivele cultural - istorice ce confera zonei o deosebita importanta turistica sunt: Palatul Baroc si Basilica baroca (sec. XVIII), Muzeul Tarii Crisurilor, Catedrala Episcopala Ortodoxa "Biserica cu Luna", Muzeul Memorial "Iosif Vulcan", Muzeul Memorial "Ady Endre", Palatul si Pasajul "Vulturul Negru", construite in stil secesionist, Teatrul de Stat - in stil neoclasic, Cetatea medievala, etc.

Principalele hoteluri, moteluri si pensiuni din municipiul Oradea sunt:

Baile Felix - centru turistic de renume european - este cel mai insemnat punct turistic al judetului. Efectele curative ale apelor geotermale sunt cunoscute si recunoscute inca din evul mediu. O serie de hoteluri cu baze proprii de tratament din Baile Felix, cum ar fi: International, Crisana, Mures, Somes, sunt adevarate "citadele ale industriei curative" ce au intrat demult in circuitul turistic international.

O alta zona turistica de mare importanta o constituie partea de sud-est a judetului. Aici se afla cele mai interesante masive muntoase ale judetului: Muntii Bihorului - nucleul Carpatilor Occidentali - cu varful Curcubata Mare - 1848m. In partea de nord a Muntilor Bihorului se situeaza platoul Padis (rezervatie geologica) cu un relief carstic cu diferite forme: lapiezurile, dolinele, marmitele, gurile de pestera.

Rezervatiile speologice din aceasta zona sunt: pestera si ghetarul "Focul Viu" de 165m lungime, avenul "Bortig" de 54 m adancime, pestera "Micula".

Rezervatiile mixte sunt: "Cetatile Ponorului", "Cetatea Radesii", "Valea Galbenei", Masivul Vladeasa si Muntii Codru Moma, care cuprind numeroase obiective naturale, in special forme carstice, multe de interes european. Poate fi mentionat celebrul izbuc intermitent de la Calugareni, Pestera Campeneasca, care prezinta sub monumentalul portal cea mai mare cascada subterana a tarii(40m).

Acestor masive li se adauga Tara Beiusului, privita ca o entitate etnografica perfect individualizata, care pastreaza imaginea unor sate specializate pe anumite mestesuguri. Se pot vizita satele de olari, arta prelucrarii lemnului fiind reprezentata prin celebra lada de zestre de la Budureasa sau tesaturile populare sunt caracteristice satelor Pietroasa si Valea de Jos.

Depresiunea Vad - Borod si Muntii Ses si Padurea Craiului din centrul judetului Bihor constituie o alta zona turistica ce cuprinde fenomene naturale carstice: pestera Vantului, Pestera Vadu Crisului, "Pestera batranului".

O alta zona turistica o reprezinta zona Campiei de Vest cu obiectivele turistice usor accesibile. Un element demn de interes este complexul lacurilor amenajate de la Cefa. Tot in zona de campie se afla statiunea balneo - climaterica Tinca, asezata pe pitorescul mal al crisului Negru.

Tot situat in zona de campie se afla municipiul Salonta, al doilea oras ca marime al judetului Bihor, cu Turnul Ciunt in centrul urbei.

In Campia Ierului, in localitatile Otomani si Salacea se executa interesante impletituri din stuf si nuiele. Tot in acest teritoriu, la Diosig, Salacea si Sacueni pot fi admirate vechile pivnite de vinificatie.

Conditiile naturale amintite favorizeaza turismul montan. Statiunea Stana de Vale, situata la altitudinea de 1100m in inima Muntilor Bihor, este o adevarata perla a Muntilor Apuseni, dispunand de un climat cu efecte terapeutice.

In ultimii ani, complexul de la barajul Lesu, situat in vecinatatea lacului de acumulare de pe Valea Iadului a dobandit un loc de seama in turismul montan. Alte puncte de atractie pentru turisti sunt: Pestera Ursilor de la Chiscau, pestera de la Meziad, Valea Draganului, Izvorul Somesului, lacul termal cu nuferi din statiunea 1 Mai, Poiana Florilor.

In prezent in judetul Bihor functioneaza urmatoarele societati de turism:

Reteaua de unitati turistice se compune din 60 de unitati de cazare din care: hoteluri 27, hanuri si moteluri 5, cabane 5, campinguri 7, vile turistice 15, tabere de elevi 5.

Capacitatea de cazare turistica este de 4.199 de camere cu 8.654 paturi. Din totalul spatiilor de cazare 4.155 camere functioneaza in regim permanent iar 44 functioneaza in regim sezonier.

Capacitatea de cazare turistica mai cuprinde 265 de casute cu 952 de locuri si 209 parcele de campare cu 836 de locuri.

10. PRESTARI SERVICII.

10.1. Posta.

Lista oficiilor si ghiseelor postale dun judet.

10.2. Activitati bancare si de asigurari.

Banci

Societati de asigurare

10.3. Agentii imobiliare.

11. GOSPODARIE COMUNALA

11.1. Reteaua de apa potabila.

In judet reteaua de apa potabila se intinde pe 1.369 km deservind populatia din 2 municipii (Oradea, Salonta), 7 orase (Alesd, Beius, Marghita, Nucet, Stei, Valea lui Mihai, Vascau) si 52 de comune (Abram, Abramut, Astileu, Avram Iancu, Balc, Biharia, Boianu Mare, Bors, Bratca, Buntesti Cefa, Ceica, Cetariu, Cherechiu, Chislaz, Ciuhoi, Ciumeghiu, Cimpani, Cociuba Mare, Copacel, Curatele, Curtuiseni, Derna, Diosig, Dobresti, Husasau de Tinca, Lazareni, Lunca, Madaras, Magesti, Nojorid, Olcea, Osorhei, Pocola, Popesti, Remetea, Rieni, Sacueni, Salacea, Sinmartin, Sirbi, Suplacu de Barcau, Simian, Suncuius, Tarcea, Tauteu, Tinca, Tetchea, Vadu Crisului, Viisoara.

11.2.Reteaua de canalizare.

Orasele din judetul nostru care au retea de canalizare sunt: Oradea, Salonta, Alesd, Beius, Marghita, Nucet, Stei si Vascau; lungimea retelei este de 589,8 km, aceste orase fiind deservite de statii de epurare in curs de reabilitare si modernizare.

11.3. Distributia de gaze.

Reteaua de gaze din judet este de 91,33 km in mediul urban (Salonta, Marghita si Valea lui Mihai) si de 88,35 km in mediul rural (Avram Iancu, Balc, Biharia, Bors, Salard, Sintandrei, Suplacu de Barcau si Tauteu).

11.4. Societati de gospodarie comunala.

In judet sunt 15 societati de gospodarie comunala, din care 10 in mediu urban:

Oradea - R.A. Apaterm, RER RW Ecologic Service, Urbana S.A.

Salonta - S.C.G.C.L.

Alesd - Salubri S.A., Prestcom.

Beius - S.C. Edilul S.A.

Marghita - S.C. Salubram S.A.

Stei - S.C. Solceta S.A.

Valea lui Mihai - S.C. Valea Ierului S.A; S.C. Beker Transilvania S.R.L.

Serviciu de gospodarie comunala in comunele: Diosig, Popesti, Tinca, Tileagd si Sacueni.

11.5. Situatia spatiului locativ.

Fond de locuite la 31.12.2001

12. OCROTIREA SANATATII

12.1. Reteaua sanitara.

Ocrotirea sanatatii populatiei din judetul Bihor se realizeaza in cadrul unei retele de unitati sanitare, dupa cum urmeaza:

Spitale in numar de 15:

Spitalul Clinic Judetean Oradea

Spitalul Clinic de Copii Oradea

Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie Oradea

Spitalul Clinic de Boli Infectioase Oradea

Spitalul Clinic de Neurologie si Psihiatrie Oradea

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea

Spitalul Clinic de Recuperare Medicala Baile Felix

Spitalul Orasenesc Alesd

Spitalul Orasenesc "Dr. Mircea Pop"Marghita

Spitalul Orasenesc Stei

Spitalul Orasenesc Beius

Spitalul Municipal Salonta

Spitalul de Psihiatrie Stei

Spitalul de Psihiatrie Nucet

Spitalul TBC Alesd

Cabinete medici de familie in numar de 387

Cabinete stomatologice in numar de 238

Policlinici in sector public(ambulatorii de specialitate) in numar de 8

Policlinici in sector privat in numar de 4

Laboratoare medicale in sector public in numar de 42

Laboratoare in regim privat in numar de 11

Laboratoare de tehnica dentara in numar de 23

Numarul de medici care functioneaza in judetul Bihor este de 1.348, repartizati in felul urmator functie de sectorul in care isi desfasoara activitatea:

• 682 medici in sector public, din care: 298 medici in spitale

130 medici in ambulator

86 medici rezidenti

168 medici stagiari

• 664 medici in sector privat, inclusiv medici pensionari care continua activitatea in regim privat.

In ceea ce priveste numarul farmaciilor din judet, acestea sunt 180, din care 15 farmacii de spital si 165 de farmacii in regim privat.

13. PROTECTIA SOCIALA

13.1. Reteaua de protectie sociala.

In judetul Bihor copii aflati in ocrotirea statului sau a diferitelor organizatii autorizate, sunt ingrijiti in urmatoarele unitati:

Centrele de plasament din subordinea Directiei Generale Judetene pentru Protectia drepturilor Copilului

Situatia copiilor aflati in centre de plasament gestionate de organisme private autorizate.

Numarul somerilor din judet la sfarsitul lunii martie 2002 era de 18.757 persoane, din care 5.741 beneficiari de ajutor de somaj, 826 de ajutor de integrare profesionala, 2.507 de alocatie de sprijin si 9.683 someri neindemnizati, in conformitate cu prevederile Legii 416/2001 privind acordarea venitului minim garantat.

Rata somajului de 6,4% - raportata la populatia activa civila - este sub media pe tara, fiind una dintre cele mai scazute dintre judetele tarii.

La finele lunii martie 2002, agentii economici din judet dispuneau de 488 locuri de munca vacante, din care 441 locuri pentru muncitori, 36 pentru studii medii si 11 locuri pentru persoane cu studii superioare.

In cursul anului 2002 au absolvit cursuri de calificare organizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca un numar de 238 cursanti(159 femei), fiind in derulare 12 cursuri cu 262 de participanti (104 femei).

Numarul total al pensionarilor din judet este de 215.314 persoane. Din totalul pensionarilor, 204.726 erau pensionari de asigurari sociale in plata (87.960 pensionari cu limita de varsta, 43.268 de invaliditate, 20.256 de urmasi, 806 persoane cu pensionare anticipata si 52.436 pensionari din agricultura), 194 persoane beneficiare de ajutor social, 670 pensionari IOVR si 9.724 veterani de raboi.

14. CULTURA, ARTA, CULTE

14.1. Cultura, arta.

In judetul Bihor functioneaza urmatoarele institutii de cultura si arta:

• Teatrul de Stat Oradea, cu sectii in limba romana si limba maghiara.
• Teatrul pentru Copii si Tineret "Arcadia" din Oradea, cu sectii in limba romana si limba maghiara.
• Filarmonica de Stat Oradea, in cadrul careia isi desfasoara activitatea si orchestra si ansamblul de muzica populara "Crisana".
• Casa de Cultura a Municipiului Oradea, 14 case de cultura orasenesti si 86 de camine culturale.

• 
  
  Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea, cu sectiile de istorie, arta, stiinte naturale si etnografie. Muzeul are in Municipiul Oradea trei filiale: Muzeul Memorial "Iosif Vulcan", Muzeul Memorial "Ady Endre" si Casa Memoriala "Aurel Lazar".
• Muzee, in numar de 8.
• Cinematografe, in numar de 5: Cinematograful "Libertatea", Cinematograful "Patria", Cinematograful "Transilvania", Cinematograful "Bihorul" Beius, Cinematograful "Victoria" Salonta.
• Expozitii permanente in numar de 6; colectii particulare in numar de 8.
• Biblioteci, in numar de 98, cu un fond de carte de 4,3 milioane de carti.
• Librarii, in numar de 30.
• Ansambluri monumentale, in numar de 193, statui 70.
• Situri arheologice, in numar de 60
• Cimitire ale eroilor, in numar de 89.

In ceea ce priveste arta traditionala pot fi mentionate urmatoarele centre si artisti cu renume:

Budureasa - Oancea Ioan - sculptor lemn, lazi de zestre; Chis Veronica - incondeiat oua

Vadu Crisului - Hasas Petru - olar.

Cristior - Boc Traian - olar.

Salonta - Megyesi Zoltan, Csosz Bela - impletituri nuiele.

Adoni si Otomani - Szodorai Paraschiva - impletituri papura.

Bors - impletituri papura.

Ceica, Sambata, Lazareni - tesaturi, cusaturi, oua de Pasti.

Remetea - Hamza Doina - oua incondeiate, tesaturi.

Borod - Ioan Onita - tesaturi, cusaturi.

Pietroasa - port popular, tesaturi, cusaturi.

Beius - sculpturi in lemn.

14.2. Culte.

In judetul Bihor exista 1003 biserici, din care 44,8% sunt biserici ortodoxe, 1,0% biserici greco-catolice, 5,78% biserici romano-catolice, 5,79% biserici reformate, 20,0% biserici baptiste, 22,63% biserici penticostale.

De asemenea, pe teritoriul judetului exista 24 de manastiri.

15. INVATAMANT

• Sectii in cadrul scolilor.

Licee si grupuri scolare din judet

UNIVERSITATEA ORADEA

In Universitatea Oradea functioneaza 15 facultati si 5 colegii care sunt frecventate de un numar de 23.800 studenti la invatamantul de lunga si scurta durata, cursuri de zi si serale, cu si fara frecventa. In cadrul facultatilor sunt organizate si studii de doctorat, cu si fara frecventa.

Facultatile si colegiile pregatesc studentii in 106 specializari.

Universitatea este structurata astfel:

Facultatea de Arte Vizuale

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Facultatea de Electrotehnica si Informatica

Facultatea de Energetica

Facultatea de Inginerie Manageriala si Tehnologica

Facultatea de Litere

Facultatea de Medicina si Farmacie

Facultatea de Muzica

Facultatea de Stiinte

Facultatea de Protectia Mediului

Facultatea de Stiinte Economice

Facultatea de Stiinte Juridice

Facultatea de Stiinte Socio - Umane

Facultatea de Teologie

Facultatea de Textile - Pielarie

Colegiul Universitar de Institutori "Iosif Vulcan" Oradea

Colegiul Universitar de Institutori Nicolae Bolcas" Beius

Colegiul Universitar de Institutori - Limbi Straine Oradea

Colegiul Universitar Tehnic, Economic si de Administratie

Colegiul Universitar Medical

Centrul International de Instruire in Geotermalism

Centrul International de Cercetari Euroregionale (CICERO)

Institutul German al Universitatii din Oradea - Ingolstadt

Departamentul pentru pregatirea si Perfectionarea Personalului Didactic (DPPPD)

In Universitate fiinteaza urmatoarele centre stiintifice speciale:

Centrul National de Cercetari Geotermale

Centrul de Cercetari Medicale

Filiala "Crisana" a Academiei de Stiinte Medicale

Centrul de Cercetare si Realizare in domeniile microunde si incalziri inductive

Centrul de Cercetare in domeniile supraconductibilitate si masurare a marimilor electrice si magnetice in criogenie

Centrul de Cercetari in domeniul aerospatial (in colaborare cu Academia de Cosmonautica "K.A. Tiolkorski" - Rusia si Agentia Spatiala Romana)

Centrul de Cercetare in domeniul fuziunii nucleare la temperatura mediului ambiant

15. TINERET SI SPORT

a. Sport

Numar de baze sportive 22 urban si 15 rural

Numar de cluburi sportive 57

Numar de sportivi legitimati 3.817, numar antrenori 150, numar instructori 238 si 45 profesori.

Discipline sportive mai importante: atletism, fotbal, judo, polo, scrima, handbal, box, tir, rugby, volei, arte martiale, haltere.

Principalele cluburi sportive

b. Tineret

Organizatii de tineret 44, urban 39 si rural 5

Principalele organizatii de tineret

16. MASS MEDIA

In judetul Bihor se publica 5 cotidiene judetene cu 6 aparitii pe saptamana, 3 publicatii saptamanale; functioneaza 6 posturi de radio si 3 posturi de televiziune cu acoperire locala.

La televiziunea prin cablu sunt 50.000 de abonati; edituri - 28.