DESCRIEREA CURTII din BRANCOVENI (EPOCA Matei BASARAB)

DESCRIEREA CURTII din BRANCOVENI (EPOCA Matei BASARAB)

CURTEA DOMNEASCA (Palatul sau Castelul) din BRANCOVENI

Despre Curtea domneasca si boiereasca a lui Matei Basarab din cuibul sau stramosesc de la Brancoveni, documentele istorice afirma ca era asezata pe una din numeroasele mosii ale boierilor Craiovesti si Brancoveni, de-a lungul marilor cai de comunicatie sau in locuri de al caror pitoresc nu ramai surprins. Ea servea pentru exploatarea proprietatilor si gazduirea celor doi mari voievozi de origine din Brancoveni - Matei aga din Brancoveni si Constantin Basarab Brancoveanu - in lungile lor calatorii prin tara cat si pentru desfatarea lor ca iubitori de frumuseti noi, pe care i le ofereau din belsug pamanturile peste care ocarmuiau.

Intr-un dus si un intors, cu treburi prin tara, in mijlocul necazurilor familiale, si a grijilor ce-i preocupau in treburile tarii, aici ei gaseau desfatarea si linistea sufleteasca, fie toamna la dealuri cu prilejul culesului, fie primavara spre balta, unde ochiul nu se mai satura de privelistea apelor.

Curtile si conacele ce le posedau pe mosiile lor nenumarate, erau mostenite de la parintii si mosii mosilor lor de alta data, dar cea mai batrana dintre toate se afla "Curtea domneasca de la Brancoveni"¹¹² - cuibul si leaganul cu adevarat al marilor nostri Basarabi. Anton Maria Del Chiaro Florentino, de origine italiana, secretarul lui Constantin Basarab Brancoveanu, care a trait ani de zile in preajma acestuia afirma ca el a refacut curtea, manastirea si ca-i placea sa stea foarte mult la mosia de la Brancoveni, in special la culesul viilor toamna.

Totodata el mai afirma ca unele din casele de pe aceasta mosie sunt adevarate palate.

Astfel, langa casa lui Matei Voda din Brancoveni, se ridica o casa de piatra si un foisor de care se vorbeste in imparatia lui Constantin Voievod.

Se observa ca niciodata boierimea nu se intrecuse atat de facerea de locuinte trainice si frumoase ca in acest moment, si acesta va tine pana la sfarsitul domniei Brancoveanului, patruzeci de ani de mare prosperitate a boierimii indigene. Constructiile lui Matei Basarab la Brancoveni fac parte din seria monumentelor care vor duce in a doua jumatate a secolului al XVII-lea la cristalizarea arhitecturii brancovenesti¹¹³. Intregul ansamblu degaja farmecul vechimii, frumusetea arhitecturii intr-un mediu natural atragator cu severitate de valuri rostogolite la fereastra vestica.

Vechile curti domnesti, palatul si ctitoria sa, biserica cu hramul "Sfantul Ierarh Nicolae" (ctitorita de marele voievod Matei Basarab din Brancoveni, in anii 1634-1635) aflata in incinta palatului, aveau infatisarea unui castel asezat pe un podis inconjurat de vai. Ratiunea ridicarii acestei constructii pe acest bot de deal, la cateva sute de metri de raul Oltisor a avut in baza alegerea unei pozitii destul de strategica - dupa noi - pentru aga Matei din Brancoveni.

Silit de neregularitatile acestui teren natural, dat de Dumnezeu, pentru o mai usoara flancare a laturilor, Matei Voda a dat zidurilor inconjuratoare ale curtii o forma geometrica poligonala, intortocheata ce contrasteaza cu formele regulate si linia dreapta ce domneste in "curtile lui Brancoveanu".

Spre varful botului de deal a construit un bastion, si acolo un al doilea sistem de aparare la 30 de metri inaintea acestor ziduri, alcatuit dintr-un rand de palisade format din butuci de lemn, pusi unul langa altul, avand capetele ascutite si legate unele de altele printr-o leasa de nuiele. Pentru o mai buna speranta impotriva invaziilor dusmanului a mai folosit un al treilea sistem de aparare format de un canal numit "Harlau", prin care a adus Oltul de la Bungea, cu intentia de a-l trece pe sub palat. Legenda ne mai spune ca Matei aga din Brancoveni (Matei Basarab), cerand sfatul celui mai batran om al statului de-atunci, acesta l-ar fi povatuit cam asa: "Doamne, nu baga sarpele sub casa!" (am amintit si mai sus).

Palatul avea urmatoarele dimensiuni: 50 X 20m, asezat pe o pivnita mare, nu ca la pivnitele lui Brancoveanu, in mijlocul incintei, ci dupa moda veche, la marginea cladirilor¹¹⁴, asemanator cu asezarea manastirii Cozia; in latura dinspre Olt, "unde se deschideau micile ferestre patrate".

Din vechiul palat (curte) se mai pastreaza in zilele noastre doar un zid sub forma de ruina, in spatele bisericii (la rasarit) "Sfantul Ierarh Nicolae", ctitorie a marelui voievod muntean in anul 1635.

Aceste ziduri tineau loc, de imprejmuire a palatului iar la intrare se gasea o loggie mare catre interiorul curtii.

Despre aceasta curte ridicata de Aga Matei din Brancoveni pe vechea mosie a strabunilor sai de odinioara Vasile Dragut¹¹⁵ arata ca "mai toate curtile domnesti si boieresti, erau nu numai foarte aratoase, servind nevoile de reprezentare nobiliara, dar si confortabile, inzestrate cu numeroase dotari de tipul aductiilor de apa, camerelor de baie si toaleta, utilitati de care in acea vreme duceau lipsa chiar si marile resedinte occidentale"¹¹⁶. Calatorul strain de origine siriana Paul de Alep afirma si el la randul sau: "sunt cladiri domnesti ce uimesc mintea, fiind mai frumoase decat cladirile din orase. Acolo se afla o baie, a carei marmura este eleganta; apa care alimenteaza este adusa pe un apeduct¹¹⁷ de olane care alimenteaza din rau si gradinile de zarzavaturi"¹¹⁸. Tot asupra acestui vestigiu arhitectonic de tip feudal se mai pronunta si un document emis de marele nostru voievod muntean la data de 3 iulie 1652, care ne atesta si ne confirma ca Matei Basarab a zidit si casele la care a luat parte si Stanciu Vornic Salatruc, ca ispravnic la refacerea acestora.

Tot el ne mai spune ca: "Aga Matei a ramas boierul din Brancoveni, de unde era originar, unde si acum se vad zidurile facute de dansul, case unde a locuit de atatea ori si bisericile unde s-au inchinat cu atatea prilejuri". Mai mult se spune de Brancoveni: ". sat mare cu un palat, o biserica foarte frumoasa, aducandu-se apa pe tevi pentru calugarii de acolo, de jur imprejur e padure si in mijlocul ei o manastire mai veche distrusa."

Dupa ridicarea caselor domnesti, Matei Voda, vine mereu la Brancoveni, locul sau de nastere si al familiei Brancoveanu, fiind in sfatul (divanul) domnesc, fie in "preumblare", fie pentru a judeca diferite pricini (procese) de prin partea locului, sau de cele mai multe ori la partide de vanatoare.

Un alt calator care ne-a vizitat satul in anul 1653 este si patriarhul Macarie al Antiohiei, care ne relata in vremea aceea: "am plecat intr-o dupa amiaza de la manastirea Jitianu-Dolj . si am ajuns in ziua urmatoare la un sat al carui nume e Brancoveni, in care se afla palatul numitului boier Matei Basarab Voievod, a carui origine e de aici."

Casele din Brancoveni - Romanati (azi judetul Olt), se aflau pe un bot de deal la rasarit de sat. "Acest deal, in suprafacia ca trei pogoane, a fost inchis cu zid de caramida in forma de cetatuie, dupa cum arata santurile din care s-au scos caramida de curand. Caramida este de marimea celei ce se face acum, insa este de observat ca varul pus intre caramizi are o tarime foarte mare, astfel ca mai lesne se poate rupe caramida decat varul. Din aceste ruine mai este un zid cu o grasime de patru palme, inaltime de 1½ stanjeni, iar lungimea de 19 stanjeni.

Acest zid a facut parte din cel ce servea de cetatenie, care avea o forma rotunda, neregulata.

Inauntru erau case care s-au stricat de catre locuitorii satului nostru pentru a lua caramida, dupa ce au sapat pana la adancimea de trei stanjeni . pivnitele erau atat de mari incat puteau intra in ele un car cu boi si butie, se intorcea prin pivnita si iesea pe unde au intrat"¹¹⁹.

Descrierea apartine episcopului catolic de Galliopoli, Petru Bogdan Deodato Baksic, de origine bulgara, aflat in vizita canonica in tarile romane, cand a vazut curtea din Brancoveni (in anul 1640, si care corespunde riguros situatiei reale. Aceasta infatisare este confirmata si este intrutotul cu izvoarele iconografice intocmite in vremea aceea si de Friederich Schwanz in anul 1722, dupa incendiul provocat de tatari in timpul confruntarii armate dintre turci si austrieci din anii 1716-1718, cat si de imaginile surprinse de maiorul-inginer Johann Weiss in anul 1731, cand toate constructiile curtii boieresti fusesera separate. Curtea din Brancoveni, desi este atestata la sfarsitul secolului al XVI-lea, fusese ridicata cu multi ani mai inainte, cand apartinea lui Datco armasul, bunicul lui Matei Basarab, fiind asezata probabil pe acelasi amplasament.

Domeniul feudal al Brancovenilor a fost daruit de Neagoe Basarab rudei sale Calea, fiica Neacsei, la 1518, mai 3, care va fi construit primele case in aceasta localitate, refacute de Matei Basarab in jurul anului 1634. Beneficiara a unei pozitii strategice notabile, prin asezarea sa pe varful unei inaltimi naturale, curtea de care ne ocupam se dezvolta dupa planul unui poligon cu laturi inegale, care urmarea formele neregulate ale terenului de amplasament. Dupa refacerea de catre Matei Basarab, ansamblul se remarca prin caracterul sau fortificat, fiind inconjurat cu un zid de aparare lung de peste 180 m strapuns de ambrazuri si intarit din loc in loc cu contraforturi.

In anul 1657, arhidiaconul sirian Paul de Alep, viziteaza si el curtea de la Brancoveni, ramanand profund impresionat de cele vazute afirmand ca a ". ajuns intr-un targ . in care se afla palatele numitului boier Preda Brancoveanu, nepot de var al lui Matei Basarab. De asemenea aici ami sunt case care au apartinut raposatului Matei voievod care era de loc de aici."

Atat in mentiunile lui Backsic, cat si din cele ale lui sirianului Paul din Alep, corelate cu planul de situatie intocmit de J. Weiss, rezulta ca in cadrul Curtii de la Brancoveni existau doua case monumentale pe care cei doi calatori nu ezita sa le numeasca, oarecum pretentios, "palate", datorita poate dimensiunilor mari (cumulate, 20X50m), dat si comoditatii si bogatiei decoratiei. In afara caselor, incinta mai era mobilata cu alte cladiri dispuse perimetral. Pe latura de nord se gaseau casele slujitorilor, grajdul, sopronul etc. Coltul de est era dominat de un inalt turn - clopotnita inzestrat cu sobe, al caror cos de fum rasarea peste acoperis; la ultimul nivel se afla o galerie deschisa, cu vedere spre privelistea frumoasa a Oltului, numita in actul de domnie al lui Constantin Brancoveanu catre cel de al treilea fiu al sau, Raducanu, "foisorul de piatra". Un alt turn cu foisor, asemanator celui de la Brancoveni este amintit de Paul de Alep in apropierea Manastirii Tantareni din judetul Gorj. Pe latura de vest a incintei, in zona de nord a bisericii, era amenajata intrarea principala cu gangul parterului, avand o forma similara celor ale curtilor de la Potlogi si Mogosoaia prin boltirea cu o calota sferica si incadrarea la interior cu doua corpuri de garda; arcada exterioara era marcata de bosaje adancite in tencuiala, cu scopul de a-i oferi o anumita monumentalitate. In tronsonul nordic al laturii de vest, nu departe de poarta principala, se gasea cuhnia, cu o boltire caracteristica, alcatuite din trompe de colt dispuse piezis, care sustineau un mic turn - lanternou cu goluri pentru evacuarea fumului. Acest prim exemplu de boltire a cuhniilor, in arhitectura munteneasca de zidarie este intru totul asemanatoare celui contemporan, cunoscut si inca pastrat la Manastirea Plumbuita din Bucuresti, datat la 1647. O alta intrare secundara de acces la partea gospodareasca a curtii strapungea acelasi zid din tronsonul nordic, al carei arc era decorat cu vulturul bicefal - stema Imperiului Habsburgic condus de imparatul Carol al VI-lea, datand din perioada cand si-a incartiruit aici trupele intre anii 1721-1727, capitanul austriac Dettine von Pivoda". Biserica-paraclis construita peste un lacas anterior din lemn, ridicat in secolul al XVI-lea, era amplasata in afara incintei, in zona de vest, fara a fi imprejmuita cu ziduri¹²⁰ ce se pastreaza si azi (vezi schita Curtii din Brancoveni de V. Draghiceanu, 1911) pe care o anexam alaturat.

Modul de organizare a ansamblului, departe de a institui un spirit innoitor, intrucat prelua modele antice ridicate in secolul anterior, se caracteriza prin dispunerea cladirilor de-a lungul zidului de incinta, centrul curtii ramanand liber. Acest sistem se inspira din cel adoptat la conceperea complexelor manastiresti, unde zona centrala era insa ocupata de biserica principala. In exteriorul ansamblului de la Brancoveni, de jur imprejur, la o distanta de cca. 30m de zidurile incintei, era amenajata o intaritura alcatuita din sant si val de pamant cu palisada, in legatura cu acel canal (pomenit mai sus) al Oltului numit si astazi "Harlau". Fortificatia curtii din Brancoveni ctitorie a lui aga Matei, cu sistemul descris mai sus a fost inregistrata grafic si de Virgil Draghiceanu, in urma sapaturilor anume efectuate in primul deceniu al secolului al XX-lea, pe baza carora a intocmit un plan al curtii, ajutat de faptul ca atunci se mai pastrau inca importante urme ruinate ale zidurilor fostelor cladiri de odinioara.

Virgil Draghiceanu, bibliotecarul Casei Bisericii ca custodele Colectiilor Comisiei Monumentelor Istorice se adreseaza Parintelui Paroh Nicolae Abramescu din Parohia Bisericii cu hramul "Sf. Ierarh Nicolae" din Brancoveni la inceputul lunii ianuarie 1911 cu urmatoarea cerere si rugaminte:

Ministerul Cultelor si Instructiunii  Bucuresti

Administratia Casei Bisericii  Primit 12 Ianuarie

Biuroul 1911

Colectiile Comisiei Monumentelor Istorice  No. 1 Paroh,

No. N. Abramescu

Stimate Parinte,

V-asi fi recunoscator daca luand un metru veti masura lungimea pantei dealului, in curtea palatului unde era foisorul dinspre helesteu, deasemenea daca veti masura si punctele din dreapta si din stanga de unde incepe botul de deal. Imi trebuie de asemenea dimensiunile: lungimea, latimea si grosimea pietrei din curtea taranului.

Apelez la amabilitatea Dvoastra si sper ca ma veti satisface. Spre o mai mare precizie fac aici o schita unde indic liniile ce-mi trebuie.

Virgil Draghiceanu,

Bibliotecarul Casei Bisericii ca custodele

Colectiilor Comisiei Monumentelor Istorice.

Tot in anul 1911 Virgil Draghiceanu scoate "Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice", o publicatiune trimestriala in Editura Administratiei Casei Bisericii, Anul IV, Fasc. 14, Aprilie-Iunie 1911, Bucuresti, Tipografia "Gutenberg", Joseph Gobl S-sori, 20 - strada Doamnei - 20, 1911. Facand o vizita monumentelor istorice din Brancoveni, el a facut numeroase cercetari arheologice pe care le-a expus in acest Buletin, mai sus aratat. Totodata el a ridicat de la Manastirea Brancoveni materiale arhivistice de o inestimabila valoare istorica si artistica.

Redam mai jos actul doveditor:

Ministerul Cultelor si Instructiunii  Bucuresti,

Administratia Casei Bisericii  Primit 22 Ianuarie 1911

Colectiile Comis. Mon. Ist.

No.

Proces Verbal

Am ridicat dela Manastirea Brancoveni toate dosarele vechi gasite in Biserica, o pafta si un cercel.

Virgil Draghiceanu

Iar printr-o alta adresa trimisa aceluiasi preot paroh N. Abramescu se arata:

Ministerul Cultelor si Instructiunii

Administratia Casei Bisericii  Bucuresti

Biuroul Primit 24 Iunie 1911

No. 4590 No. 12

Cucernice Parinte,

Va trimitem pentru a pastra in biblioteca Manastirii Numarul alaturat din Buletinul Com. Monum. Istorice, care cuprinde Istoricul Brancovenilor.

Virgil Draghiceanu

Cucernicului Preot al Manastirii Brancoveni

Stiri documentare ne informeaza asupra popasurilor pe care Matei Basarab le facea adeseori la curtea sa de la Brancoveni. Intre 23 si 29 mai 1635, cand se pare ca era terminata curtea unde a si locuit inca de mic copil, domnul emitea de aici sase documente, atunci hotarand, probabil, refacerea manastirii din aceeasi localitate. Daca infatisarea exterioara a cladirilor curtii boierilor Brancoveni ne este cunoscuta din relatarile si stampele amintite, modul de dispunere al beciurilor palatului si, eventual, traseul zidurilor si elemente apartinand decoratiei parterului vor putea fi surprinse numai prin viitoare cercetari arheologice.

Tot cu acel prilej vor fi stabilite si interventiile apartinand initiativei lui Constantin Brancoveanu asupra arhitecturii caselor - fara nici un dubiu independente, desi dispuse alaturat - precum si a celorlalte constructii componente. In schimb, tocmai datorita sondajelor arheologice efectuate in urma cu peste patru decenii, manastirea ridicata in aceeasi localitate ofera in mare masura posibilitatea cunoasterii etapelor evolutive ale unuia dintre edificiile medievale de arhitectura civila relativ bine pastrate - o casa domneasca - , edificatoare pentru creatia arhitecturala a epocii lui Matei Basarab. Terenul ocupat de Manastirea Brancoveni este reprezentat de un tapsan care intrerupe panta din zona de vest, partial nivelata in Curtea interioara, avand in zona de sud-est o intindere mlastinoasa (Ceairul de astazi).

Din cele deja expuse, rezulta ca in cadrul ansamblului monastic de la Brancoveni s-au ridicat din initiativa lui Matei aga din Brancoveni, domnul Tarii Romanesti, atat o casa domneasca situata in coltul de nord-vest, cat si o staretie in capatul vestic al laturii de sud, refacuta in epoca brancovenesca, cuprinzand pe langa alte incaperi si o sala spatioasa boltita cu un semicilindru intersectat de lunete, acoperite ce apare si se generalizeaza - dupa cum vom vedea in continuare - in timpul domniei lui Matei Basarab. O alta idee noua care se afirma in perioada respectiva este plasarea fata in fata, pe cele doua laturi paralele lungi, a caselor domnesti si egumenesti, care prefateaza monumentalele realizari ulterioare ale manastirilor Cotroceni, Horezu si Vacaresti. Se pune intrebarea: de ce a mai fost necesara o noua casa cu destinatie aulica in incinta Manastirii Brancoveni, cand Matei Basarab dispunea de propria-i resedinta in cadrul curtilor mobiliare din aceeasi localitate? Raspunsul este simplu: inalta pozitie politica si sociala ca domn al Tarii Romanesti impunea o separare de vechiul ansamblu boieresc impartit si folosit impreuna cu nepotul sau, marele spatar Preda Brancoveanu, cu care, de altfel, s-a aflat permanent in cele mai bune relatii.

Casele domnesti de la Manastirea Brancoveni prezinta o particularitate caracteristica preocuparilor de inovare ale arhitecturii epocii mateine. La finele secolului al XVIII-lea, Sulzer, marturiseste: "Brancoveni, casa stramoseasca a familiei, este zidita dupa planul palatelor Potlogi si Mogosoaia, langa Oltisor si are afara de acest castel, acum in intregime darapanat inca un sat (probabil Valeni) si doua biserici¹²¹. In realitate exista doar o biserica, paraclisul curtii, cealalta fiind manastirea. Dar acest palat cat si celelalte constructii (biserici si manastirea).

Din mareata curte de alta data nu aveau sa mai ramana decat urme fiindca, conformandu-se unui obicei local in Romanati, dupa care din importantele statui romane de acolo distruse cu barbarie si azi nu a mai ramas nimic, locuitorii au scobit in temelie pentru a scoate caramida sa-si construiasca case. Ultima locuinta a fost cea a lui Gheorghe Tapu (1968), facuta din astfel de caramida.

De la Danciu Vornicul din Brancoveni, casele si satul au trecut in stapanirea acestui fiu Matei aga, cel care avea sa devina mai tarziu domn al Tarii Romanesti (1632-1654), sub numele de Matei Basarab. In timpul evenimentelor dintre el si Leon Tomsa si mai ales in timpul pribegiei sale in Transilvania, nu s-a mai putut ingriji de domeniul sau de la Brancoveni. Dar, dupa urcarea sa pe tron, cu ajutorul lui Abaza pasa, iata ce declara el: ".am lasatu domiia mea casele si satele si mosiile si toate bisericile de sa prapadira."¹²²

Odata inscaunat ca domn, Aga Matei din Brancoveni, a cautat sa treaca imediat la refacerea acestei Curti de la Brancoveni, case pe care le-a pus in cea mai mare concurenta cu cele mai mari cladiri din intreaga Oltenie de atunci.

Curtea domneasca de aici, inca o suta de ani mai tarziu, sub ocupatia austriaca tinea impreuna cu hanul Baniei craiovene, de cea mai mare si cea mai aspectuoasa cladire din sudul Tarii Romanesti, pentru a putea indeplini si un punct strategic in Oltenia dunareana, impotriva unor atacuri otomane sau imperiale austriece.

Ca si celelalte case boieresti vechi, fosta resedinta, cuib si leagan al marilor boieri Craiovesti si Brancoveni (cei mai mari dintre Basarabi), a fost buie ridicata din punct de vedere strategic, pe pintenul unui deal care domina Lunca Oltului.

Brancoveni este o comuna cu un nume de voievod, cu o puternica rezonanta istorica in intreaga Romanie de azi, o comuna nu ca oricare, ci o comuna cu cele mai multe familii boieresti si care a putut da Tarii Romanesti doi domni de mare valoare: Matei Basarab si Constantin Basarab Brancoveanu, fauritori ai unor ansambluri arhitectonice de tip feudal de o reala autenticitate, ce se pastreaza si astazi.

La Curtea lor au venit, cu sprijinul material al domniilor lor, mulsi artisti si carturari, zugravi vestiti si tipografi. Dar, nu numai acesti domni vestiti, ci si inaintasii lor, boierii Craiovesti, Buzesti si Brancoveni au contribuit la inaltarea unor asemenea monumente reprezentative arhitecturii romanesti din vremea aceea, asa cum nu mai fusesera inaltate de la inceputul secolului al XV-lea¹²³.

Desigur, si nu intr-o masura mica, in complexa activitate culturala a contribuit si faptul ca Matei Voda era inrudit prin casatorie cu renumita familie de carturari a boierului Nasturel Herascu. Fiica boierului, Elina, devine doamna lui Matei aga din Brancoveni, totodata principalul sau colaborator in opera culturala pe care o va initia in incurajarea lui. Grandioasa priveliste pe care urmele curtii o lasa si o ofera vizitatorilor, trezeste la viata o epoca si o societate cu alte idei si alte simtaminte decat acelea ale lui Brancoveanu - e epoca mai veche a lui Matei Basarab, de la care Brancoveanu mosteneste curtea, care se deosebeste fundamental de celelalte cladiri din tara¹²⁴. Iata ce ne mai marturiseste si scriitorul Ion Ghica: ".erau ziduri cu odai deasupra cu cate patru si sase caramizi, cu odai deasupra, cu pod din streasina in streasina. Pardoseala salilor si a tindelor era din caramida pusa muchie, invelitoarea din sindrila batuta pe stalpi si pe noua scanduri, inalta aproape de doua ori cat casa, ca sa nu tie zapada si ca sa se scurga apa mai lesne."

Curtea era inconjurata cu un zid bolovanit, inalt si gros (se mai pastreaza si azi sub forma de ruina), poarta cu bolta de doua usi de stejar, fereastra cu foisor deasupra unde pazeau ziua si noaptea arnautii. Sub gang era o odaie pentru pazarghide in timp de ciuma.

Curtea din Brancoveni (bisericile, Turnul clopotnita si casele egumenilor) avura mult de suferit si de pe urma masurilor luate de Mihnea Voda cel Rau (1508-1519) care suparat pe Parvu Vornic Basarab, Barbu Banul Craiovei si pe vataful Neagu care s-au jeluit Portii." le-au ars si daramat toate casele si toate bisericile lor pre oriunde se vor fi afland, (Curtea de Arges, Targoviste, Craiova si Brancoveni), iar pre slujitorii si pre preotii ii cazni si la urma ii inchise pre toti la manastirea Bistrita, ce era cladita chiar de banul Barbu Basarab (Craiovescu), careia ii detera foc de arsera toti in ea". Acest lucru se petrecu in toamna anului 1509¹²⁵. Iar in timpul pribegiei sale, Leon Voda Tomsa ii dete ordin Capitanului Ghiorma de: ".au jahuit si au pradat teara de preste Olt, foarte rau", imediat dupa batalia de la Sfanta Ecaterina, si dupa insesi spusele lui Matei Basarab, stiind ca el fusese cu totul saracit de sfetnicul lui Leon Voda, Vistierul Necula: "iar Necula Vistierul el a saracit casa domniei meale, si a cumparat multe sate de preste Olt, si acele sate au fost cumparate toate cu banii domniei meale, si au lucruri din cauza domniei meale precum stie toti boiarii mari si mici, toata teara si, multa nevoie si zavistii si fapte reale carele de alt om nu le-am avut, ci am scapat casele si satele, si morile si toate lucrurile de se prapadira"¹²⁶. Curtea din Brancoveni a avut de suferit si de pe urma trupelor imperiale austriece conduse de generalul Heisller care a incartiruit si a intretinut aici circa 5000 de soldati cu carne si viu, cerand 800.000 de florini. Aici au pradat toate averile¹²⁷ fostei curti si mosie a Brancovenilor de odinioara. In anul 1708, Constantin Brancoveanu inzestra pe cel de al treilea fiu (genito) -Radu Beizadea zis si Raducanu - cu aceasta frumoasa curte si avere stramoseasca" casele de piatra ale lui Matei Basarab, curte cu toate dechisele ei si cu foisorul cel de poarta"¹²⁸.

In anii 1706 si 1707 repara din nou aceasta curte, infrumusetand-o cu faptele noi cu loggii, cu coloane de piatra si cu ornamente in stil nou brancovenesc, care transformara palatul curtii din Brancoveni - dupa cum spun si unii calatori straini - intr-un palat asemenea Potlogilor si Mogosoaiei.

Dar frumusetea palatului Brancovenesc avea sa mai sufere din nou dupa detronarea lui Constantin Basarab Brancoveanu in anul 1714, din partea turcilor, care cautau averile lui, si ale taranilor suscitati de Cantacuzini sa strige Vendetta contra voievodului pentru motivul ca a jupuit tara¹²⁹.

In razboaiele urmatoare suferi si mai mult, in special cu austriecii condusi de capitanul Dettino von Pivoda, la 14 noiembrie 1716. In marile jafuri de atunci Brancovenii nu ramasesera neatinsi, "fiind arsi ca si manastirile . si casele boieresti si ale saracilor"¹³⁰ iar in anul 1721 Brancovenii fura ocupati statornic de acest Pivoda¹³¹. In ce stare se gasea castelul dupa terminarea razboiului ne-o arata un raport militar austriac: ".Brancovenii, casa parinteasca a lui Constantin Brancoveanu, unde chiar este un mare palat, insa in ultimul razboi a fost ruinat de tatari." Totusi chiar in aceasta stare trecea inca de cea mai buna locuinta dupa hanul din Craiova".se gasesc putine locuinte bune afara de hanul acesta din Banie, si de palatul lui Constantin Brancoveanu, de la Brancoveni, unde era casa sa parinteasca"¹³².

Dar razboiul ruso-turc din 1769-1774, seraschierul Muhusun-Oglu, veni cu 50.000 de oameni din Craiova in Brancoveni. Iar in timpul razboiului ce izbucni la 17 august 1787, Brancovenii scapara neatinsi mai ales cand stim furia cu care se napustisera turcii asupra tot ce era Brancovenesc. Castelul din Brancoveni, vazut de Sulzer, suferi foarte mult". Brancovenii, casa stramoseasca a acestei familii, este zidit dupa planul palatelor Potlogi si Mogosoaia, langa raul Oltisor si in afara de acest castel in intregime darapanat inca alte cladiri, care pe langa atatea rautati groaznice acele cutremure din 1802 si 1837 care nicaieri nu fura resimtite ca in Brancoveni, care daramara nu numai manastirea, dar tot ce mai ramasese in picioare din curte - curtea din Brancoveni nu se aseamana cu nici una din curtile brancovenesti. Explicatia acestui fapt trebuie cautata in diferentele fundamentale ce exista intre mediul social si epoca lui Constantin Basarab Brancoveanu si mediul social si epoca lui Matei Basarab sub domnia caruia se inalta curtea ce-am examinat-o pana acum.

Caci epoca lui Matei Basarab e caracterizata mai mult prin ultimele manifestari ale unei societati feudale-militare, pe cand cealalta a lui Constantin Brancoveanu, e caracterizata mai ales prin manifestarile unei societati pasnice, care incearca sa introduca rafinariile vietii de societate.

Brancoveanu in reparatiile sale, nu a facut decat sa modernizeze curtea.

Deasupra bastionului adauga un foisor de priveliste mentionat si in actul sau de imparteala pentru fiul sau Radu, compus din vreo doua camere, cu scari de piatra si mobilier al caror resturi ce le-am gasit la taranii satului denota stilul brancovenesc. El va fi pus si coloane de piatra, lucrate de Pessena Levino, in logii in locul celor de zid intrebuintate de Matei Basarab¹³³.