FILIATIA MARII DINASTII a BRANCOVENILOR

FILIATIA MARII DINASTII a BRANCOVENILOR

MOTTO:

"Ca sa se poate mentine in scaunul subred al unei tari romane.Constantin Brancoveanu.trebuie sa fi fost o fire deosebita."

(A.D. XENOPOL)

ASCENDENTII marelui VOIEVOD Constantin

BASARAB BRANCOVEANU

Radacinile neamului brancovenesc se cufundau in negura istoriei si bogatiile lui erau nenumarate. Ascensiunea lui Constantin Basarab Brancoveanu la domnie a reprezentat un moment culminant, pe plan social-politic, in afirmarea acestui puternic neam boieresc, marcat de evenimente tragice. Despre mosii si stramosii acestui om foarte bogat si fara pereche, pe care turcii l-au numit Altan Bei (printul aurului) vom cauta sa vorbim in randurile ce urmeaza.

Pentru aceasta ne-am bazat pe studierea arborelui genealogic ascendent acestui domnitor muntean, incepand cu David postelnicul din Brancoveni care dupa moartea Stancai Vorniceasa sotia lui Danciu Vornicu din Brancoveni, in 1597 aranje o afacere baneasca ce se afla intre casa raposatului ei sot Danciu Vornicul si intre David Postelnicul, nepot de frate al raposatului Vornic. Se hotari ca David, in schimbul intoarcerii a 70.000 asprii Stancai Brancoveanca "sa aiba sa tie jumatate din sat si din mori si din vii si din tot venitul cat va fi de bastina Brancovenii"²⁰⁸.

De atunci Brancovenii fura stapaniti pe din doua de descendentii acestor doua ramuri ai familiei brancovenesti, pana cand prin succesiva lor moarte, posesiunile ce apartinusera casei Danciului Vornicul se adunara in mainile fiului acestuia Matei Paharnicul din Brancoveni²⁰⁹, viitorul Voevod; iar acele stapanite de ramura lui David Postelnicul , se adunara in mainile lui Preda Postelnicul²¹⁰, Brancoveanu.

DAVID POSTELNICUL sau DAVID din BRANCOVENI,

+ in 1597, de la care urmeaza generatia lor. El era casatorit cu Maria, vara lui Matei aga din Brancoveni (Dupa documentele mosiei Izvorani). Maria era fiica lui Radu postelnic din Brancoveni, fratele Danciului mare Vornic din Brancoveni, tatal lui Matei Basarab. David a luat numele dupa mosia Brancoveni, mostenire a Basarabilor. In 1577 il gasim in documentele istorice ca "postelnic din Brancoveni", intr-un act al Banului Dobromir. Dimitrie Cantemir ne aminteste in istoria sa despre originea Brancovenilor si a stramosilor lui Constantin Brancoveanu urmatoarele: "Cunostintele ce le avem despre inaintasul sau David.

Acest David nu a mostenit de la parintele sau mosii mari (principalul si aproape unicul semn de noblese la romani), nici nu a stralucit prin virtuti eminente, nici la curte, nu a avut vreun post considerabil. Cu toate acestea, principele Matei afla de bine a intra cu el in legatura de sange si-si marita pe nepoata sa de sora²¹¹ dupa Preda mare Vornic, fiul lui David, dand miresei o zestre considerabila si facand pe Preda mare vornic, unul dintre cele cinci posturi principale in Valahia. Dupa moartea lui Matei Voda, Preda a fost ucis pe nedrept, unii zic ca principele Mihnea l-ar fi spanzurat din cauza ca n-a voit a tine cu el in revolta contra boierilor.

Dupa Preda, a ramas un fiu Matei, supranumit Papa. In alte documente il mai gasim si Papa (Pavel), (?!). Acesta nu avea nici un post la curte, dar totusi era foarte respectat pentru memoria parintilor sai, pentru marea sa avutie si mai ales pentru ca luase de sotie pe Elena, fiica marelui postelnic Constantin Cantacuzino. Cu aceasta sotie a avut, inca pe cand se tinea in Curtea boierilor Serban Cantacuzino, un fiu cu numele Constantin, supranumit Brancoveanu, de la satul Brancoveni, care-l capatase inca mosul sau Preda de la principele Matei ca o parte de zestre cu nevasta sa. Si acest supranume il adauga intotdeauna in semnaturile sale dupa prenumele sau. Stim ca sunt unii adulatori care deriva aceasta numire din alta sarginte si zic ca Brancoveanu isi trage originea familiei bulgara Brancovici, (e o controversa istorica, unii zic sarba (?!). In esenta familia Brancovenilor, asa cum o prezinta Dimitrie Cantemir (David-Preda-Papa-Constantin) este cea mai credibila, insa amanuntele cu care o imbraca sunt inca mult eronate din cauza ca autorul le aflase pe toate din auzite, fie ca efectiv dorea sa "scada" din stralucirea fostului sau adversar.

In primul rand, casatoria despre care marele carturar Dimitrie Cantemir afirma ca ar fi stat la originea ascensiunii inaintasilor lui Constantin Brancoveanu a fost cea a marelui vornic Preda, ci a tatalui acestuia, David postelnicul, si nu cu o nepoata, ci cu unica vara primara a lui Matei Basarab. Aceasta casatorie s-a facut - judecand si dupa succesiunea generatiilor - de la sfarsitul secolului al XVI lea, oricum inainte de 1596²¹²; nefiind, asadar, un act dictat de presupuse ratiuni politice: la vremea aceea Matei era inca copil.

In al doilea rand Cantemir "uita" sa precizeze ca atat tatal, cat si bunicul lui Constantin Voda Brancoveanu si-au sfarsit zilele in chip tragic, batranul Vornic Preda (august 1658) dupa fiul sau Papa, ucis (17 martie 1655) de seimeni cand avea abia vreo 30 de ani. Iar cat despre "sorgintea" din: familia bulgara (?!) a Brancovicilor - despre care se stie ca au fost un neam de dinastie sarbi - aceasta este o fantezie pe care, de alminteri, o respinge si Cantemir insusi.

Pentru a explica prezenta numelui "Basarab" in titlul domnesc al lui Constantin Voda, Cantemir, incearca o schita genealogica a Basarabilor, "familie foarte veche si nobila in Valahia, dar a carei linie barbateasca se stinsese demult". Filiatia propusa de el, este pana la un punct, cu totul fantezista, facand din Radu Voda Serban (1602-1611) un fiu al lui.Neagoe Basarab! De la Radu Serban, filiatia este corecta, fiul nelegitim ala acestuia, Constantin Serban, este socotit ultimul Basarab; sora acestuia Elina, maritata cu postelnicul Constantin Cantacuzino, a transmis urmasului sau, memoria acestei familii".

Voda Brancoveanu - numit Constantin dupa bunicul sau matern - ar fi luat, astfel numele Basarab prin uzurpare ca si unchiul sau, Matei Voda (precizeaza Cantemir), caci nu mai era nimeni care sa-i ceara socoteala pentru "aceasta spaliatiune" si mai ales in virtutea inrudirii cu Matei Basarab. Peste saptezeci de ani dupa Cantemir, marele ban Mihai Cantacuzino a redactat o lucrare celebra "Ghenealogheia familiei Cantacuzinilor" (1787), la care a tinut cu tot dinadinsul sa mai adauge cate ceva si despre "familia Brancovenilor". El spuea in continutul ei ca aceasta familie s-ar trage din craii Bulgariei si ca Brancovenii ce traiesc astazi in Valahia isi au originea Valcu Brancovici, care era ginerele cneazului Lazar, asupra caruia sculandu-se cu oaste turcii, in vremea cand imparatia sultan Murat, in anul 1389, intru acel razboi a pierit cneazul Lazar si doi gineri ai lui, ce erau voievozi pentru ostiri: unulValcu Brancovici (din care se trag Brancovenii) si Milos Toplici (din care se trag cei de la Valahia Topliceni). Numitul cneaz Lazar mai avea o fata, maritata dupa Neagoe Basarab Voievod, domnul Valahieide la anul 1513. Atunci, fiul lui Brancovici si al lui Toplici au venit la Doamna lui Neagoe voievod, ce le era matusa si laciundu-se in Valahia s-au insurat si dintr'ansii se prelungesc la Valahia aceste doua neamuri pana astazi, dar nu se stie sirana lor din tata la fiu si tarziu incepe in analele Tarii Romanesti a se pomeni de Brancoveni, care in jos se vede:

DAVID BRANCOVEANU, ce traia pana in anul 1640²¹³.

Despre el mai gasim consemnate si alte aspecte din viata lui desprinse din documentul cu nr. 115, redactat la Targoviste la data de 8 Octombrie 1612 (7121) pe care-l redam mai jos sub forma autentica: + "Din mila lui Dumnezeu, Io Radul Voievod si domn a toata tara a Ungro-Vlahiei, fiul raposatului Mihnea Voievod da domnia mea aceasta porunca a domniei mele lui Ivan postelnic si cu fiii sai cati ii va darui Dumnezeu, ca sa-i fie lui ocina in sat in Stefanesti, insa toata partea fratelui sau Talapi oricat se va alege din camp si din apa si din padure si de peste tot hotarul din cap si pana in cap, pentru ca Ivan postelnic a cumparat aceasta ocina mai sus scrisa dela nepoata sa Neaga, fiica lui Talapi, pentru 4000 aspri gata. Si iar sa fie lui Ivan postelnic tot satul Tampeni cu tot hotarul si cu toti vecinii si cu tot venitul. Insa acest sat Tampeni a fost de mostenire al boierilor din Brancoveni.

Apoi, au facut schimb Ivan postelnic cu boierii din Brancoveni, cazul David postelnicul si cu jupanita Calea si cu Matei paharnicul, in zilele lui Radu Serban voievod, de a dat Ivan postelnicul satul Bailesti iar David postelnic si jupanita Calea si Matei paharnicul; ai i-au <dat> lui Ivan postelnic satul Tampeni, sat pentru sat, cum este spus mai sus. Dar satul Bailesti si satul Piscul Darvariului, a fost de mostenire ale lui Harvat stolnic, pentru ca l-au miluit marele si batranul Io Alexandru voievod pe Harvat stolnic cu satul Bailesti si cu Piscul Darvariului, pentruca Alexandru voievod l-a trimis pe Harvat stolnic sa intocmeasca si sa imparta toate satele Craiovestilor cu boierii din Brancoveni si cu jupanita Anca din Coiani.Iar cand au fost in zilele lui Mihai Voevod, iar boierii din Brancoveni, ei au inchinat satul Bailesti lui Mihai Voevod si asa au spus ca satul Bailesti a fost ala lor de mostenire. Apoi Mihai voevod, a luat satul Bailesti si l-a dat episcopiei din Ramnic. Iar dupa aceea, nici asa n'a putut sa se linisteasca Ivan postelnic, ci iarasi a avut para cu boierii din Brancoveni: Stanciucul fost mare paharnic si David si jupanita Calea si Matei paharnic ca satul Bailesti a fost dedina lor. David postelnic dinaintea lui Radu voevod Serban ca sa jure ca satul Bailesti a fost al lor de mostenire. Apoi la aceasta, Stanciucul paharnic si David postelnic n'au putut sa jure, ci au ramas de lege si de judecata in curtea lui Radu Serban Voda. Si domnia mea am vazut si cartea lui Radu voevod Serban in mana lui Ivan postelnic de ramas. Si apoi, Stanciucul paharnic si David postelnic ei i-au dat lui Ivan postelnic satul Tampeni, sat pentru sat, de a lor buna voie.

Am scris eu, Barbu logofat, in cetatea de scaun Targoviste, luna decembrie 8 si cursul anilor, in anul 7121 <1612>

+ Io Radul voevod, din mila lui Dumnezeu, domn²¹⁴.

Redam acum si continutul documentului ce poarta numarul 12, datat la 19 septembrie 1618 <7127> in scaunul Tarii Romanesti de la Targoviste prin care Gavrila Movila voievod, intareste manastirii de la Clocociov de langa Slatina, judetul Olt, stapanire asupra satului Ipotesti, cu toate veniturile sale, sa fie de folos manastirii:

Cu mila lui Dumnezeu, Io Gavril Movila, voievod si domn a toata tara Ungrovlahiei, fiul marelui si preabunului raposatului Io Simeon Movila voievod, da domnia mea aceasta porunca a domniei mele Sfintei dumnezeiesti manastiri Clocociov de langa Slatina, unde este hramul arhistrategului inger Mihail si a celorlalti, si ieromonahilor si fratilor cari traiesc in sfantul locas, ca sa le fie ocina in sat la Ipotesti. Jumatate de sat, de peste toate hotarele si cu vecinii cati vor fi si cu toate veniturile de pretutindeni, de la hotar, pana in hotar, pentru ca acel sat mai sus numit Ipotesti, jumatate de sat, a fost veche si dreapta ocina de mostenire a lui jupan Dumitru, fost mare vornic.

Apoi cand a fost in zilele raposatului Mihail voievod, iar jupanul Dumitru vornicul a vandut aceasta parte a lui din satul mai sus numit, jumatate de sat, raposatului Mihail voievod insusi a dat si a inchinat aceasta jumatate de sat si vecinii, cati vor fi, sfintei manastiri a Domniei sale, pe care a zidit-o si a inaltat-o din temelie, ca sa-i fie Domniei sale vesnica pomenire si a tinut sfanta manastire intreaga jumatate aceasta de sat in buna pace pana in zilele lui Radul Voievod, fiul lui Mihnea voievod, iar apoi cand a fost atunci in zilele lui Radu Voievod, s-a ridicat un boier puternic anume Foti postelnicul, fost mare postelnic, care a fost luat o jupaneasa din Brancoveni anume Stana sora lui Preda postelnicul, lui David postelnicul si asa a spus el atunci, ca a cumparat David postelnicul aceasta jumatate de sat, de la jupanul Dumitru vornicul in zilele lui Mihail Voievod²¹⁵, un Mihail voievod a fost cumparat. Apoi, cu puterea lui, n-a avut cine nici sa parasca si nici nimic sa faca si a luat jumatate de sat in stapanirea lui. Si de atunci tot au rabdat calugarii de la sfanta manastire.

Iar cand a fost acum in zilele domniei mele, si calugarii de la sfanta manastire si parintele egumen Mihail au avut para inaintea donniei mele cu Preda postelnicul, fiul lui David postelnicul din Brancoveni si cu jupaneasa Stana, sora lui, pentru aceasta jumatate de sat, mai sus numita Ipotesti. Si asa s'au parat ei inaintea domniei mele, ca a cumparat tatal lor David postelnicul aceasta jumatate de sat de la jupanul Dumitru Vornicul, iar Mihail voievodul n-a fost cumparat si nici n-a dat nici un aspru lui jupan Dumitru Vornicul. Iar la aceasta parintele egumen Mihail a marturisit inaintea domniei mele cu multi boieri intai jupan Teodosie, marele logofat si jupan Nica, marele logofat si jupan Stoica, fost mare vistier si jupan Vladul, marele paharnic si jupan Preda marele sluger si Stoica al doilea comis nepotul jupanului Dumitru Vornicul care a fost vandut aceasta jumatate de sat lui Mihail Voievod si pe urma a dat-o la aceasta manastire, mai sus numita. Inca multi boieri si mari si mici au marturisit inaintea Domniei mele, ca n-a fost vandut jupanul Dumitru Vornicul, aceasta jumatate de sat lui David postelnicul, ci a fost vandut-o lui Mihail Voievod si apoi Domnia sa Mihail voievod, a dat aceasta jumatate de sat la manastirea Domniei sale, cum s-a spus mai sus, sa-i fie domniei sale, vesnica pomenire. Si a ramas de lege si de judecata inaintea Domniei mele Preda postelnicul si sora sa jupaneasa Stana ca pe veci sa n-aiba amestec si treaba, de acum inainte, la aceasta ocina ,mai sus numita, jumatate de sat. Drept aceea am dat si domnia mea sfintei manastiri sa fie ocina mai sus numita de mostenire si de ohaba, iar cuviosilor ei calugari de hrana si de intretinere, ctitorilor sa le fie vesnica pomenire si de nimeni neatinsa dupa porunca Domniei mele. Si hotarul acestui sat incepe de la . (loc rupt) merge la rasarit la valceaua lui Draghiciu, departe hotarul Uibarestii si merge la deal si merge prin dumbrava, prin drumul Ruscai cade la . (loc rupt) seaca si lasa drumul la dreapta si merge pe camp, cade la Calmatui, unde se cheama raul Boilor, si desparte hotarul Stoicanestilor.

Martori jupan Iordan, Harvat vistier, Radul spatar, Iordan, Dragan paharnic, Barbul stolnic, Radul postelnic.

Si eu, Stoica, gramatic, am scris in cetatea (loc rupt) luna iulie 23, in anul . (loc rupt)

Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn²¹⁶.

PREDA BRANCOVEANU, biv-vel Vornic din BRANCOVENI

Era fiul lui David postelnicul din Brancoveni si al Mariei care s-au casatorit in anul 1585, cand David din Brancoveni era spatar. Mama sa Maria a decedat in anul 1610. Preda Brancoveanu a avut ca frati pe Matei si Stanca. Marele boier din Brancovenii Oltului s-a casatorit cu Pauna Greceanu, nepoata de sora a lui Matei aga din Brancoveni (Basarab) si sora bunicii Paunei, doamna lui Stefan Cantacuzino si fiica lui Papa Greceanu. Prin casatoria lui Preda Brancoveanu cu doamna Pauna Greceanu au rezultat patru copii: Papa (Pavel sau Matei, in unele documente ?!), dupa numele bunicului dupa mama si tatal viitorului domn al Tarii Romanesti sfantul martir Constantin Basarab Brancoveanu; o fiica Ancuta, casatorita cu postelnicul Iordache Parscoveanu; Matei, mort de tanar si Barbu, inzestrat cu o cultura aleasa si calitati literare. Acesta din urma, va muri la Tarigrad, de unde trupul i-a fost adus in anul 1674 si ingropat la Sfanta manastire Brancoveni, ctitorie si a lui Preda Brancoveanu. Era cumnat cu Radu Buzescu, marele ban si nepotul lui Ivasco din Golesti, mare vornic, care-i era bunic. A ocupat importante functii politice: 1610 aprilie 30 - 1620 mai 22; postelnic intre 28 mai 1624 - 23 august 1625; fara titlu il gasim in documentele istorice la 19 mai 1627; spatar intre 23 aprilie 1629 - 5 decembrie 1629; La 1630 este pribeag in Transilvania cu aga Matei din Brancoveni. Cade prins in lupta cu Radu Leon din 1631, dupa care se rascumpara cu o suma uriasa de bani. A fost cel mai apropiat sfetnic al lui Matei Basarab; spatar 1633 decembrie 16 - 1635 noiembrie 28; mare spatar 1636 ianuarie 14 - 1644 decembrie 20; mare clucer 1645 ianuarie 8 - 1652 aprilie 30; mare vornic 1652 mai 21 - 1635 februarie 11. Dupa moartea lui Matei Basarab, unii boieri il doreau ca domnitor.

Noul domnitor Constantin Serban il pune mare ban, intre 26 mai 1658 - 25 iulie 1658.

Matei Basarab il trimite ca sol impreuna cu marii boieri, rude cu el: Danciu Paraianu, marele postelnic si Ivasco Ceparul, marele armas.

Constantin Serban il trimite si el pe Preda Brancoveanu (care era vornic pe vremea aceea) si pe Radu Farcasanu stolnic, Ivasco Ceparul, cu osti sa-l prinda pe Hrizea, ce se ridicase impotriva lui. Il prind pe Hrizea si-l aduc la Constantin Serban, domnul Tarii Romanesti si pedepsit. Mai indeplineste si alte dregatorii si in timpul domniei lui Mihnea-Voda, astfel intre 1658-1659 indeplineste functia de mare ban. Apoi i se da in stapanire mai multe sate sau jumatati: Dranva, Camasteni, Nedeia, Betejani, Silistea, Branetilor.

Marele boier din Brancovenii Oltului era foarte renumit in ceea ce priveste bogatia, era un om fara egal, posedand 200 de sate, din care majoritatea lor erau date ca mostenire de la vechii sai inaintasi. Dintre acestea putem aminti cateva pe care le consideram ca mai principale: Muereasca, Mamailesti, Chicianii, Popestii, Dobra de Jos, Cocorasti, Jigalia, Tuleasca, Spanca, Brancoveni s.a. Pentru a le putea stapani el apela si la judecarea in procese in divanul tarii a unora dintre aceste sute de sate si mosii, procese foarte grele si de lunga durata.

In continuare ne vom referi numai la unul pe care l-a avut in anul 1622 din timpul lui Mihnea Radu Voievod, cu privire la satul vecin cu satul sau de bastina Brancoveni, anume cu cel din partea de rasarit de peste Olt, Ipotesti.

Acesta a starnit interesul marelui boier brancovean "pentru ca iaste a lor batrana si dreapta mosie si de bastina si din cealalta jumatate de sat jumatate, insa toata partea lui Dumitru dvornic, oricata se va alege, pentruca aceasta jumatate din jumatate din Epotesti o au cumparat David postelnicul, tatal Predii postelnicul, si al jupanesei Stanii de la Dumitru dvornic inca din zilele raposatului Mihai-Voda. (Mihai Viteazul 1593-1601), drept 15.000 aspri gata, iar dupa aceia cand au fost in zilele lui Serban Voevod (1602-1611) au avut boierii domniei mele, Matei paharnicul si Preda postelnicul si sora lor Stanca dvorniceasa - probabil ca i se spunea asa dupa dregatoria pe care va fi avut-o sotul sau - para cu calugarii dela manastire dela Clocociov, unde iaste hramul Arhanghelului Mihail, pentru acea jumatate din jumatatea din Epotesti dela Dumitru dvornic de au miluit si au inchinat-o aceasta mosie la manastirea la Clocociov, si cum au intors Dumitru dvornic toti banii lui David postelnicul inapoi, si au ramas partea lui Dumitru dvornic in mana lui Mihai Voievod.

Iar dupa aceia Serban Voevod au cautat si au judecat, dupa dreptul si dupa lege, cu totii cinstitii boierii domniei sale si bine au adeverit domnia sa ca au cumparat aceasta mai sus zisa parte din Epotesti. David postelnicul tatal Predii postelnicul si al jupanesei Stanii, dela Dumitru dvornic cu banii gata, si cum ca n'au intors Dumitru dvornic banii lui David postelnicul inapoi, nici au cumparatu-i Mihai Voda, nici au avut calugarii nici o treaba, si au ramas calugarii dela Clocociov de leage dinaintea lui Serban Voevod. Iar dupa aceia, in zilele lui domniei mele, in domnia dintai - 1611-1616 - iarasi au ridicat para inaintea domniei mele calugarii ce s-au zis mai sus, si iarasi para, ca si inaintea lui Serban Voevod si iarasi au ramas calugarii de leage dinaintea domniei mele.

Asisderea si in zilele lui Alexandru Ihasi (1616-1618) si in zilele lui Gavril Voevod - Gavrila Movila (1618-1620) iarasi au ridicat boierii para cu calugarii de leage din curtea acestor domni ce s-au zis mai sus. Iar, cand au fost acum in zilele domniei mele, in a doua in Tara Romaneasca (1620-1623), iar acesti calugari de la manastirea ce s'au zis mai sus si cu Stoica spatarul feciorul lui Dumitru dvornic, ei au venit cu para inaintea domniei mele cu Matei paharnicul si cu Preda postelnicul si cu sora lui jupanita Stana, si asa para calugarii la divanul domniei, cum ca au cumparat Mihai Voda aceasta parte din Epotesti, ce s'au zis mai sus, dela Dumitru dvornic, si o au dat sfintei manastirii, si cum ca au intors Dumitru dvornic toti bani lui Mihai Viteazul si se mai numea si Patrascu - cartea lui Serban Voevod, si cartea domniei mele din domnia dintai si cartea lui Alexandru Voevod si cartea lui Gavril Voevod, de ramas, cum ca totdeauna au ramas calugarii de leage, si bine au adeverit domnia mea cum ca au cumparat aceasta parte ce s'au zis mai sus den Epotesti, jumatate din jumatate David postelnic dela Dumitru dvornicul si calugarii nici o treaba nu au; si au ramas calugarii dela Clocociov si Stoica spatarul de leage"²¹⁷. De multe ori originea si averea iti pot fi nefaste. Iata exemplul oferit de Preda Brancoveanu.

Preda Brancoveanu mare vornic, era nepotul lui Matei Basarab, urmasul lui David postelnicul din Brancoveni, care la randul sau descindea din vestita familie a boierilor Craiovesti, mai exact din Parvu Craiovescu vornicul. Principalul succesor al averii Craiovestilor a fost in secolul al XVII lea Matei Basarab, care neavand succesori directi, a stapanit impreuna cu Preda Brancoveanu "toate satele si mosiile ce au avut despre neamul Craiovestilor. Dupa moartea lui Matei aga din Brancoveni, singurul mostenitor al averii lui era Preda Brancoveanul vornicul. Noul domn al Tarii Romanesti, Constantin Serban, "au facut socoteala impreuna cu prea sfintii patriarhi si arhiereii tarii si cu tot sfatul boierilor tarii pentru toate mosiile, partea raposatului Matei Voievod pe a cui seama s-ar cadea sa fie si sa le tie din neamul domniei lui. Dar dupa dreapta socoteala cu sfanta pravila a cazut a le tine si a le stapani Preda Vornicul Brancoveanu, fiindu-i si nepot de nepoata de sora raposatului Matei Voievod²¹⁸.

Mostenirea primita din partea antecesorilor va fi sporita prin cumparaturile pe care Preda vornicul le va face in continuare astfel incat, dupa marturiile contemporanilor, era socotit cel mai bogat boier din tara. Dintere acestia, Paul de Alep in trecere prin Oltenia, poposeste si in satele Bratasani si Brancoveni, proprietati ale vornicului Preda Brancoveanu Basarab, unde are prilejul sa se intretina si sa se bucure de ospitalitatea marelui dregator Preda Brancoveanu. Dupa aprecierea calatorului sirian, Preda "iaste primul dintre boiarii din aceasta datorita mostenirii primite de la stramosii sai si mosiile sale sunt imense [.].

Acest boier este foarte bogat si fara pereche atat in aceasta tara, cat si in orice alta tara. Se spune ca are pe mosiile sale douasprezece mii de iepe de prasila, si in fiecare din cele doua sute de sate care ii apartin²¹⁹, se afla cate o herghelie. El are treizeci de mii de capete de oi dintre care se spune ca au murit cinci mii in anul acesta de molima, iar unsprezece mii i s-au furat de niste talhari impreuna cu 70 de funzi de grau, in timpul tulburarilor care au avut loc in randul trupelor lor la urcarea in scaun a lui Constantin Voievod. El are patru mii de capete de boi, o mie de bivoli, patru mii de porci si trei sute de siruri de stupi, cu roiuri <de albine>, fiecare sir adunand mai mult de un butoi mare de ceara si vreo suta de vedre de miere; fiecare vadra valoreaza un piastru si aceasta <ceara> este cumparata si transpoarta de negustori in tara Turcului. In fiecare an acest boier trimite cate o mie de capete de boi la Stambul cu slujitorii sai, spre a fi vandut cu zece mii de pedestri. El are o mie cinci sute de familii de tigani robi si se spune ca nimeni nu are avutii cu el [.]. Ni s-a spus ca ia de la fiecare familie la sarbatoarea Sf. Gheorghe, cate 6 dinari si la sarbatoarea Sf. Dumitru inca pe atata, ca haraci. Cei mai multi din acesti tigani sunt meseriasi si se spune ca aceasta suma de douazeci de mii de dinari se varsa in toti anii in vistieria sa"²²⁰.

Averea aceasta imensa credem ca a fost una din cauzele pentru care Mihnea al III lea, in continua cautare de resurse financiare, a decis suprimarea boierului Preda Brancoveanu, pe care l-a invinuit de tradare²²¹. Acelasi Paul de Alep, martor al tragicelor evenimente de la 1658, dupa ce relateaza uciderea postelnicului Eustratie Leurdeanu, consemneaza in continuare:

"De asemenea, domnul a mai trimis la Targoviste si a pus sa fie sugrumat prietenul nostru, vornicul Preda.

Dumnezeu sa aiba mila de sufletele acestor doua victime ucise de domn - pentru ca trimisera un raport, spunand ca el pusese la cale o tradare impotriva suzeranului sau <Indata> fara sa intarzie o clipa, el a pus stapanire pe toti banii si pe toate mosiile lor si de acolo a dat pasei ceea ce ii fagaduise²²². Cele petrecute atunci sant confirmate si de un document emis de cancelaria domneasca a lui Gheorghe Duca la 25 iunie 1674²²³ care mentioneaza ca Mihnea Voda "omorand pe Preda vornicul si pre multi boieri ai tarii fara de nici o vina, au trimis atunci si urgie mare asupra caselor a tuturor, de le-au luat satele si mosiile si au luat atunci si acele sate ale Predii Vornicul si le-au rascumparat si le-au risipit precum le-au fost voia fara de nici o dreptate." Disparitia vornicului Preda a pus si problema succesiunii. Mostenitorii erau nepotii lui: Barbu, Matei si Constantin, baietii lui Papa, fiul sau. Dupa trecerea urgiei, urmasii se straduiesc si reusesc cu timpul sa reconstituie domeniul risipit²²⁴.

Prin documentul din 1674 lui Constantin Vtori postenic, viitorul domn, ii este intarita stapanirea peste satele si mosiile bunicului sau, Preda, pentru ca aceste mosii ii erau de la stramosii lui: "boiarii cei batrani de la Brancoveni, de mosie de stramosie inca din descalecatoarea tarii". Si intr-adevar, intre satele care vor fi stapanite de Constantin Brancoveanu multe se aflau de vreme indelungata in posesia familiei. Astfel, intr-un document din 1543 (7051) iulie 15 Radu Paisie intarea lui Detco armasul, soacrei sale Neacsa din Brancoveni si sotiei sale Calea din Brancoveni stapanirea peste mai multe sate, parti de sate, balti, rumani, tigani, pentru ca le erau "vechi si drepte ocine si dedine. Ceea ce ni se pare foarte interesant este faptul ca 16 din satele intarite atunci lui Detco armasul se regasesc in domeniul pe care-l va stapani si Constantin Brancoveanu. Mai mult, unele din ele care au reprezentat, de fapt, nucleul central al domeniului se vor afla in posesia Brancovenilor, pana in secolul al XIX lea²²⁵, deci vreme de trei sute de ani, soarta pe care nu a avut-o, dupa cate stiu, nici un alt domeniu boieresc. De asemenea, la 25 iunie 1644 (7152), Matei Basarab intarea nepotului sau Preda Brancoveanu, pe atunci mare spatar, stapanirea peste mai multe sate, parti de sate, ocine etc.

Pe langa unele mosii care-i veneau de la boierii cei mai vechi din Brancoveni, si se gasesc mentionate si in actul din 1543 (ex. Blaj, Coteana, Odobesti, Vladuleni etc.), ii sant intarite mai multe proprietati pe care Preda insusi le cumparase anterior (ex. Hrostu, Popesti, Cocorastii de Jus si de Sus, Jigalie, Draghicenii, Osica, Frasinetul, Radestita, Dranca) si care vor ajunge, de asemenea, si ele in stapanirea lui Constantin Brancoveanu impreuna cu alte cumparaturi ulterioare. Revenind acum la mostenirea lui Preda Vornicul, in afara de satele care vor forma diata fiicei sale Ancuta, pe care jupanita Pauna Brancoveanu i-o va da la casatoria cu Iorga postelnicul Parscoveanu in 1659, cea mai mare parte trebuia sa treaca asupra nepotilor sai de fiu - Barbu, Matei si Constantin, copiii lui Papa (Pavel) si Stanca Cantacuzino-Brancoveanu.

Cum insa Barbu si Matei au murit mai inainte de a fi casatorit, deci fara urmasi²²⁶, singurul succesor al averilor brancovenilor ramane Constantin. Satelor de mostenire li se adauga si proprietatile venite pe linie materna din partea Stancai²²⁹ nascuta Cantacuzino, precum si zestrea cu care venise la casatoria ei cu Constantin, Marica, frate lui Neagoe, fiul lui Antonie Voda din Popesti.

Aportul adus de ele la sporirea domeniului trebuie sa fi fost insa modest, stiut fiind faptul ca in tarile romane, zestrea fetelor era formata de obicei din bani sau lucruri imobile care reveneau baietilor.

Datorita bogatiilor sale Preda Brancoveanu intra in atentia domnitorului Tarii Romanesti, Mihnea al III lea care il trimite pe Dinca armaselul de origine sarba sa-l omoare in casele de la Targoviste, inainte de 9 decembrie 1658.

Corpul sau neinsufletit este dus si inmormantat la ctitoria sa de la Brancoveni, care ulterior va deveni gropnita familiei Brancovenilor. El a mai ctitorit si manastirea Gura Motrului si Dintr-un Lemn²³⁰.

Pelerinul Paul de Alep spunea despre el urmatoarele: "e foarte milostiv pentru calugari si saraci, e pasionat sa cladeasca biserici si manastiri si sa contribuie la sustinerea clerului. El poseda mai multe manastiri, dintre care unele le-a zidit el insusi, daruindu-le bogat cu boi, cai, sate, mori si robi; altele le are mostenite de la inaintasii sai, dintre care cea dintaiu e manastirea Bistrita-Pistrina - un vechi asezamant al lor, apoi manastirea Dintr'un Lemn, de maice, manastirea Arnota, Gura Motrului - care e zidita de el - si manastirea Brancoveni. Redam aici inscriptia de la intrarea in biserica mare din incinta Sfintei manastiri de la Brancoveni²³¹ ce poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului": "Intr-aceasta loc unde acum cest sfant lacas iaste, fost au de mosii lu Matei Basaraba Voevod si ai Predi vel vornic facuta o mica biserica hramul dandu-i a Prea curatei Maicii Domnului si spasitoruriului Hs. Adormire acaia.

Apoi Matei Voda domnind o au zugravit la leatul de la zidirea lumii spm (7140) si asa au fost pana ce, den oranduiala lui Dumnezeu au statut Domnu Tarai luminatul Ioan Constandin Basaraba Voevod, fiul Papei Postelnicul, feciorul Predei Vornecul carele vazand-o asa mica si maica sa Stanca Cantacuzina prestavindu-se dupre ani 44 ai vaduvii sale si aducand-o langa sotul ei, Papa Postelnicul aicea, de o au astrucat, s-au indemnat si bisearica acea mica, batrana o au radicat si aceasta ce acum, se veade den temelie au zidit-o facand-o si infrumusetand-o daplin manastire, in slava si marirea prea sfant si veacinic numele lu (sic) Dumnezeu, spre pomana a tot batran neamului si spre buna pomenire a bunelor sale fapte incepandu a o lucra intr-al 11 an al domnului lui curand anul de la spasenia lumii 1699; ispravnic lucrului puiind pre Radul Golescu vel Comis".

Intr-un hrisov de danie al lui Duca-Voda privitor la Manastirea Brancoveni datat la 4 mai 1676, este amintita contributia importanta a lui Preda Brancoveanu la refacerea manastirii. Acesta era un om foarte evlavios si milostiv cu cei care aveau nevoie de ajutorul sau.

De foarte multe ori obisnuia sa se scoale chiar la miezul noptii spre a intra in biserica sa participe la Sfanta Liturghie citind din Psalmii lui David.

Dusmanul sau de temut Mihnea al III lea (1658-1659) il ucide insa in 1658 la Targoviste in casele domnesti, impreuna cu alti boieri care se opuneau planurilor antiotomane ale domnului. Calatorul sirian, arhidiaconul Paul de Alep a fost martorul ocular la uciderea boierului Eustatie Leurdeanu care desconspirase turcilor planurile de tradare ale domnului si inlocuirea lui cu Preda Brancoveanu, lucru ce a facut sa duca la uciderea lui in 1658. trupul sau a fost inmormantat mai intai la biserica domneasca de la Targoviste, apoi scos de acolo de catre doamna Stanca Cantacuzino-Brancoveanu, impreuna cu fiul sau Papa si reinhumat la ctitoria lor de la Brancoveni. Pe piatra de mormant a lui Preda Brancoveanu si Papa postelnicul Brancoveanu, omorat si el de seimenii rasculati in 1655 sta scris:

"+ Aicea zac oasele raposatilor intru D(u)hul Sfant, fericit jupan Preda Vel Vornic Brancoveanul si al fiu sau Papei post. Carora li s-au intamplat perire: intai Papei pos in zilele lui Constandin Serban Voevod, pe vreame ce s-au radicat dorobantii(i) calarasii hoteaste asupra Domnu-sau si a neamului boeresc atuncea au ucis pre Papa Pos fiind leat (7163) iara pre tata sau Preda Vornicul, l-au ucis Mihnea Voda cel Rau in casele domnesti in Targoviste, nefiind vinovat nimic.

Si s-au pus aceasta piatra de dumneaei jupaneasa Stanca Cantacuzini care au fostu jupaneasa Papei Postelnicul, Meta Iunie 8 dni (zile) leat 7176"(1668).

Aceasta piatra de mormant se gaseste si astazi in naosul manastirii din Brancoveni si poate fi vazuta si citita de catre fiecare turist din tara si de peste hotare.

Dupa moartea ctitorului ei, Preda, aceasta manastire este jefuita de oamenii domnitorului (Mihnea cel Rau), iar averile confiscate au fost inapoiate jupaneselor vaduve ale Brancovenilor de catre Ghica-Voda, intr-un act din 25 iunie 1674 prin care se confirma stapanirea lui Constantin Basarab Brancoveanu asupra mosiilor vornicului Danciu, tatal domnului Matei Basarab, ceea ce include si Manastirea Brancoveni, aflata pe teritoriul satului de azi ce poarta un nume de Voievod²³².

PAPA (PAVEL, MATEI) BRANCOVEANU

Papa (Pavel si Matei, in unele documente?!) Brancoveanu era fiul marelui boier muntean Preda Vornicul Brancoveanu si al Paunei Greceanu care au dat nastere prin casatoria lor la patru copii: Papa, Ancuta, casatorita cu postelnicul Iordache Parscoveanu, Matei si Barbu

In randurile urmatoare vom cauta sa ne marginim si sa-l descriem numai pe acest fiu, dintre cei patru, considerandu-l ca cel mai important pentru noi, urmasii lui, fiind cu totii, cei de azi, mandri de un asemenea stramos.

Papa (Pavel, Matei) s-a casatorit cu Stanca, fiica postelnicului Constantin Cantacuzino, cel ce urma a fi ucis si el (ca si tatal sau de seimeni si darabani in dealul Mitropoliei din Bucuresti in anul 1655, intr-un mod miselesc). Cu Stanca Cantacuzino-Brancoveanu el are trei copii: Barbu, Matei si Constantin, viitorul domn martir. Prin aceasta casatorie se va face o mare incercare de sinteza intre doua puternice familii: Brancovenii si Cantacuzini, dintre autohtoni si un neam venit din alta parte.

Pana la urma Brancovenii vor fi nimiciti. Papa fiind sub influenta tatalui sau, Preda, ocupa si el mari dregatorii in sfatul tarii, culminand cu cea de postelnic. Rascoala seimenilor, oaste de structura sud-balcanica, va provoca mari nenorociri in Tara Romaneasca. Printre multele lor nelegiuri, comise de acesti fanatici de provenienta sud-dunareana, enumeram aici si pe cea a profanarii mormantului lui aga Matei din Brancoveni de la Targoviste, precum si nelegiuirea lor in uciderea lui Papa (Pavel) Brancoveanu, la poalele dealului Mitropoliei din Bucuresti in 1655 (7163).

A fost inmormantat la Mitropolie unde i s-a pus o cruce de piatra de catre tatal sau Preda Brancoveanu.

Mai tarziu fiul sau Constantin Brancoveanu (viitorul domn) i-o schimba, dar in anul 1931 era rupta. Stanca Brancoveanu-Cantacuzino, sotia sa ii va aduce - in anul urcarii pe tron a fiului sau Constantin Brancoveanu (1688) - osemintele sale de la Bucuresti, odata cu cele ale socrului sau Preda Brancoveanu de la Targoviste si le inmormanta in naosul bisericii mari, din incinta manastirii din satul lor de bastina, Brancoveni. Tot atunci ea va pune alaturi de lacrimi si flori o frumoasa lespede de piatra pe care si acum sta scris: + "aicea zac oasele raposatilor intru d(u)hul Sfantu, fericit jupan Preda Vel Vornic Brancoveanul si al fiu sau, Papei post. Carora li s-au intamplat perire: intai Papei pos in zilele lui Constandin Serban Voevod, pe vreame ce s-au radicat dorobantii(i) calarasii hoteaste asupra Domnu-sau si a neamului boeresc atunci au ucis pre Papa Pos fiind leat (7163) iara pre tata sau Preda Vornicul, l-au ucis Mihnea Voda cel Rau in casele domnesti in Targoviste, nefiind vinovat nimic. Si s-au pus aceasta piatra de dumneaei jupaneasa Stanca Cantacuzini care au fostu jupaneasa Papei Postelnicul, Meta Iunie 8 dni (zile) leat 7176" (1688)²³³. La manastirea Brancoveni se mai gaseste pictat si Papa (Pavel, Matei)²³⁴ pe al carei zid se poate citi: "Papa san Predii vornic", iar la manastirea Mamul e numit "jupan Apostol zis si Papa Brancoveanu"²³⁵.

Crucea din Dealul Mitropoliei a lui Papa postelnicul fusese pusa la inceput din lemn, de catre Preda Brancoveanu, tatal sau, in amintirea mortii fiului sau Papa sugrumata "langa gardul tatalui sau" de seimenii razvratiti impotriva lui Constantin Serban (1655). Constantin (fiul cel mai mare al lui Brancoveanu, "primo genito"), o inlocuise cu cateva luni mai inainte, prin una de piatra cu o inscriptie care a fost publicata de marele nostru istoric Nicolae Iorga intr-o carte speciala²³⁶.

Papa Brancoveanu postelnicul sau Matei²³⁷, fiul lui Preda, despre care inscriptia de mai sus din manastirea Brancoveni (lespedea de marmura din naos), ne spune ca si cronicile²³⁸ ca a pierit masacrat intr-o revolta a lefegiilor iesind din casele sale cele mari, la poalele dealului Mitropoliei de azi: "in zilele lui Constantin Serban, pe vremea ce s-au ridicat dorobantii calarasi hoteaste asupra domnului lor si neamului boieresc, atunci au ucis pe Papa postelnicul, leat 7163 (1655)". Sotia lui a fost Stanca Cantacuzino cu care a avut trei copii: Barbu, Matei si Constantin (viitorul domn al Tarii Romanesti) Basarab Brancoveanu (1688-1714), despre care vom vorbi in capitolele urmatoare.

STANCA CANTACUZINO-BRANCOVEANU

Printre cele mai bogate familii boieresti din Muntenia la jumatatea veacului al XVII lea se aflau si Cantacuzinii, ale caror nume vor ramane vesnic in amintire pentru neamul romanesc. Stanca Cantacuzino era fiica postelnicului Constantin Cantacuzino si a Ilincai Cantacuzino, sora cu Serban Cantacuzino, inaintasul domnitor al lui Constantin Basarab Brancoveanu. Astfel pe linie materna, viitorul domn al Tarii Romanesti Constantin Voda Brancoveanu (1688-1714) era descendent direct al marii familii a Cantacuzinilor, care se puteau mandri la vremea aceea cu fruntasul lor din secolul al XIV lea Ioan Cantacuzino, imparat al Bizantului. Fiind casatorita cu Papa Brancoveanu va deveni curand o autentica femeie brancoveneasca.

Rar ca cineva sa treaca prin chinurile vietii precum aceasta Cantacuzino. Ii va lasa aceasta trista "mostenire" norei sale, Marica, sotia fiului sau, viitorul Domn-martir. Stanca Cantacuzino a avut un mare rol in cresterea si educarea celor trei copii ai sai obtinuti prin casatoria sa cu Papa (Pavel) Basarab Brancoveanul, fiul Predii si al Paunei Brancoveanu: Barbu, Matei si Constantin. Primii lor copii (Barbu si Matei, mor de tineri) ramanand in viata doar Constantin, fiul mezin care ramanand orfan de tata la doar un anisor fiindca tatal sau Papa postelnicul este ucis de seimenii rasculati in 1655 la Targoviste in casele sale domnesti "nefiind vinovat cu nimic".

Rolul cresterii si educarii unicului fiu revenindu-i direct mamei sale Stanca Cantacuzino.

Avand multe momente grele in viata ei isi va ingropa sotul si socrul (Preda Brancoveanu), ucisi miseleste.

La 1659 ii moare un fiu, Matei, iar in anul 1674, ii moare un alt fiu Barbu, baiatul cel mai mare al familiei, in paganul Tarigrad intr-un mod destul de stupid inca neelucidat. Ii aduce ramasitele si le ingroapa in necropola familiei Brancovenilor de la Sfanta manastire Brancoveni, ctitorie a marilor nostri boieri Craiovesti si Basarabi-Brancoveni, langa tatal si bunicul lui. Documentele vremii din data de 2 aprilie 1682 ne atesta despre marea doamna Stanca Cantacuzino-Brancoveanu urmatoarele: "a venit doamna Ilinca, maica beiului muntean, in cetatea Ierusalimului cu fiul ei Mihail spatar si cu fiica ei, Stanca. Din aceasta calatorie la Muntele Sinai, s-a inspirat marele spatar sa zideasca in Carpati o manastire cu acel nume.

De aici vine si numele statiunii Sinaia de pe Valea Prahovei. S-a casatorit cu Papa (Pavel) postelnicul din Brancoveni, fiul marelui boier Preda Brancoveanu vel Vornic avand pe cei trei copii: Constantin, Barbu si Matei despre care am mai amintit si mai sus.

Un alt document din 20 ianuarie 1674 mentioneaza ca: "eu jupanita Stanca Brancoveanu impreuna cu fiul meu Constantin viitor postelnic, intamplandu-i-se moartea fiului meu Barbului inca tocmai la Tarigrad, adusu-i-am oasele lui de acolo, si l-am ingropat la manastirea de la Brancoveni".

La 1688 il vede pe cel daruit - Constantin - Domn si voievod al Tarii Romanesti, urcat in scaun la 29 octombrie 1688, in locul lui Serban Cantacuzino neam cu el dupa mama. Mai traieste inca 11 ani pana in 1699, cand fiul sau Constantin Basarab Brancoveanu a fost din nou incercat si de moartea mamei sale Stanca, sora stolnicului, care s-a stins din viata la data de 10 februarie 1699, fiind inmormantata in gropnita familiei lor de la Brancoveni. Moare intr-o zi de "sambata pe la patru ceasuri din noapte" - dupa cum ne spune si cronica - lasand cu vorba de moarte sa fie ingropata acolo la Brancoveni, alaturi de rudele cele mai apropiate si indragite mult de ea: Papa, sotul, Preda, socrul, si fiul sau Barbu.

Iata cum descrie marele cronicar Stefan Greceanu tristetea fiului sau Constantin Voda Basarab Brancoveanu: "Februarie 10 dni, vineri spre sambata, la patru ciasuri den noapte, au raposat maica, multa jale si mahnire lasandu-ne", apoi tot acelasi cronicar ne mai spune: "Pentru pristavirea dumneaei jupanesei Stancai Brancoveanu Cantacuzino, maica mariei sale lui Constantin Voda". Mai departe mai adauga: "Tot in acest an, la februarie 10 dni, s-au pristavit si mama mariei sale lui Constantin Voda, jupaneasa Stanca Cantacuzino, de varsta de 62 ani, pe care si batranetile ajungand-o, iar mai multe grele boale; cum zic, s-au pristavit, care lasand cu a ei gura ca s-o astruce langa boiarul doamnei jupan Papa Brancoveanul, la manastirea Brancoveni, ca acolo era ingropat.

Deci si maria-sa Constantin Voda, fiul dumneaei, dupa cum au lasat cu sufletul dumneaei asa au si facut, ca oranduit multi boiari, tot rude de-ale mariei sale, intai in curte la dumneaei facandu-i-sa progribamia cu sobor mare, cu toti arhiereii, caci aicea in orasul acesta sa afla si cu toata boierimea si slujitorimea. Si asa deci ispravind slujba progrihamii, cu mare cinste radicand-o, tot pe jos mergand pana suptu deal, acolo deci asezand-o intr-o carata, ramanand maria sa impreuna cu toata casa mariei-sale si toate rudele la amara instricaciune si mahnire, maria-sa s-au intors la scaun, iara oasele s-au dus de s-au astrucat unde au lasat cu sufletul dumisale, toti cu un glas rugandu pre Dumnezeu ca sa o odihneasca in corturile dreptilor la vecinica imparatie, amin!"

Fiind adusa la sfanta manastire de la Brancoveni ea a fost asezata in naosul sfantului lacas alaturi de sotul ei Papa (Pavel) postelnicul, de socrul sau Preda biv vel Vornic Brancoveanu si fiul sau cel mai mare, Barbu Basarab Brancoveanu. De la Bucuresti, carul mortuar insotit de un mare alai domnesc si boieresc se indreapta pe sub dealul viilor pitestene spre manastirea Brancoveni. Aici se va savarsi o impresionanta slujba de pomenire sfintita de un sobor de preoti si arhierei. Fiul ei - Domnul, viitorul martir, Constantin Brancoveanu va pune pe mormantul devotatei sale maici o lespede frumoasa de marmura pe care sta si astazi cioplita stema Cantacuzinilor cu urmatoarea inscriptie: "Suptu aceasta marmura zace tarana jupanesii Stanca Cantacuzino, feata lui jupan Constantin, din vechiu si imparatesc rod Cantacuzinesc biv-vel-postelnic, i a Doamnei Ilinca, feata batranului Io Serban Basarab Voevod, jupaneasa lui jupan Papei Brancoveanului biv-vel-postelnic si muma blagocestivului Io Constantin Brancoveanu Basarab Voda, care cu mari blandeate, cu multe milostenii si cu nespuse alte bunatati, traind si umpland varsta de ani .(Lipseste cifra, care s'a uitat sa se scrie, credem ca ar fi fost imposibil ca Brancoveanul sa nu fi stiut varsta mamei sale) den care 44 vaduva, saraca de sotul ei, a trait crestineaste (si) s'au savarsit la anul dela zidirea lumei 7207, si dela spasenia ei 1699, Februarie 10, intr'al unsprezecelea an al domniei fiului sau mai suspomenit, Io Constantin din Brancoveni Basarab Voevod, carele cu mare cinste si cu toate crestinestele pomeniri si mila aici la manastirea Brancoveni, unde si insasi moarte au lasat, aducand-o langa sotul ei Papa postelnicul si socru-sau Preda Vornicul, o au astrucat". Chipul ei se gaseste zugravit la manastirile Hurezi, Mamul, Sinaia, Doicesti²³⁹. Multe ar mai fi de scris despre aceasta mare doamna a neamului romanesc, dar spatiul nu ne permite sa-i mai omagiem marea ei insemnatate si credinta vie pentru familia sa si pentru suferintele si necazurile pricinuite de zbuciumatul timp al anilor sai de vaduvie²⁴⁰.

Note:

208. Virgil Draghiceanu, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, Anul IV, Fasc. 14, Aprilie-Iunie, 1911, Publicatiune trimestriala in Editura Administratiei Casei Bisericii, Bucuresti, Tipografia "Gutenberg", Joseph Gobl, S-sori, 20-strada Doamnei-20, 1911, p. 54.

209. A.S. ibid, p. XXII, d. 21

210. Despre aceasta ramura, vezi Nicolae Iorga, loc. cit., V, 179, 180.

211. De fapt David postelnicul s-a casatorit cu o vara primara a lui Matei Basarab; Confuzia (?!) se regaseste si la banul Mihai Cantacuzino, dar si in documentele vremii.

212. Ilie Chirita, Boierii Brancoveni, in AO, XIV, 1935, nr. 77-78, p. 57-58.

213. De fapt David a murit vreo trei decenii mai inainte!

214. Arh. St. Bucuresti, M-rea Radu Voda, XXV/6., Orig. slav., perg. Cu o traducere romaneasca, sec. XIX-XX.

215. Gheorghe Mihai, Badea Geanca, Istoricul orasului Slatina in documente, vol., I, 1368-1918, Editura Casa Ciurea, 1918, Slatina, p. 32-35.

216. Nandris, Gr. Athos, p. 43-47. Orig. perg. deteriorat la m-rea Cutlumuz de la Muntele Athos. Cop. slava la Acad. Rom. fotografii, XXVII/18. Editii: DIR, B, vol. I, p. 79; DRH, B, p. 208-215;

217. Ilie Chirita, Preda Brancoveanu, in "Arhivele Olteniei", XI, 1932, p. 37-46 si 1936, p. 355-358, N. Stoicescu, Dictionar, p. 125-126; Mai vezi si: Pr. Ioan D. Ciuca, Prof. univ. dr. Bianca Predescu si Prof. Ion M. Ciuca "Un destin romanesc exemplar Brancovenii", Parohia Campu-Mare-Olt, 2004, Capitolul IV, Brancovenii in valtoarea vremurilor, 1, Preda Brancoveanu, p. 111-113.

218. Documentul din 17 iunie 1679, publicat de N. Iorga, Studii si documente cu privire la Istoria romanilor, vol. V, Bucuresti, 1903, p. 306, In studiul nostru am utilizat documentele aflate in transcriere la Institutul de istorie "N. Iorga". Este vorba despre satele stapanite de familia lui Matei Basarab, unde cele cumparate ca domn si care au ramas ca proprietate domneasca.

219. Dupa editorii volumului VI, din Calatori straini in care este inclusa relatarea lui Paul de Alep apreciaza ca cifra este exagerata, Calatori straini despre tarile romane, VI, Buc., 1976, p. 215, nota 326.

220. Ibidem, p. 215-216

221. La 9 decembrie 1558, Mihnea al III lea daruia satul Stancesti judetul Gorj, care fusese cumparat mai de mult de Vornicul Preda Brancoveanu, jupanului Bolog Matei. "Iar dupa aceia cand au fost acum in zilele domnii mele, pe vremea ce-am fost la Teleajeu in slujba cinstitului si puternicului imparat in Tara Ungureasca, dimpreuna cu maria sa hanul si toata tatarimea si cu cazacii si cu pasa de Silistra, cu turcii si cu Ghica Voda cu moldovenii, iar Preda vornicul s-au sculat dimpreuna cu Parvu vistierul si cu Istratie postelnicul asupra domnii mele si a tarii cu rea hiclenie, ca sa faca rautate domnii mele si tarai". Mosiile lor trec pe seama domneasca, iar satul Stancesti este dat lui Bolog "prieten si sluga dreapta tarii" (Arh. St. Buc., Doc. istorice, LLXXXIV/15.)

222. Calatori ., p. 275, Stirea este confirmata si de cronica tarii: "Si au trimis pe Dinca vel armas, sarbul, de olac, de au omorat pe Preda Brancoveanu vel ban in casele de la Targoviste (domnesti), nefiind vinovat cu nimic.(Letopisetul Cantacuzinesc, p. 134). Mai vezi si St. D. Grecianu, Viata lui Constantin Voievod Brancoveanu de Radu Grecianu vel Logofat, Bucuresti, 1906, p. 257-258

223. La 6 mai 1663, Grigore Ghica Voievod intarea satul Halmajelul, judetul Mehedinti, lui Barbu si Constantin, nepotii lui Preda Vornicul Brancoveanu (ibidem, 254)

224. Documenta Roumaniac Historica, B, Tara Romaneasca, vol., IV, (1536-1550), Bucuresti, 1981, p. 179.

225. Avem in pregatire si un studiu privind situatia domeniului brancovenesc de la Constantin Voievod pana la ultimul descendent pe linia masculina, Grigore banul Brancoveanu (+1832).

226. St. Greceanu, op. cit., 253-255

229. Pe Stanca Brancoveanu, cateva documente, care se afla transcrise in colectia Institutului "N. Iorga" o mentioneaza in calitate de cumparatoare. In 1699 aprilie 29, Gorgan postelnicul, fiul lui Barbu Cuparul din Barza, jud. Olt., vinde jupanitei Stanca jumatate din mosia satului, achizitia fiind intarita de Antonie Voda din Popesti, la 10 iunie 1699.

De la Stanca mosia a ramas lui Constantin Brancoveanu care, la randul lui, a lasat-o fiului sau cu acelasi nume (Constantin) impreuna cu morile de pe raul Oltet. La 14 febr. 1696Gheorghe Vornicul din Falcoi vinde jupanitei Stanca parte din mosia Mirila jud. Olt, apoi Stanca o da lui Mamu.

230. Pr. Ioan D. Ciuca, Prof .univ. dr. Bianca Predescu si Prof. Ion M. Ciuca, Un destin romanesc exemplar Brancovenii, Parohia Campu-Mare-Olt, 2004, Capitolul IV., Brancovenii in valtoarea vremurilor, 1., Preda Brancoveanu, p. 111-113

231. Anastasia Fotini, Sfanta manastire Brancoveni, Editura Fundatiei, "Universitatea pentru toti", Slatina, 2001, Capitolul Pisanii si inscriptii, p. 101-102

232. Anastasia Fotini, Sfanta Manastirea Brancoveni, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2001, p. 103 si 21.

233. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, Capitolul VI, Biserica (Manastirea) cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", p. 41

234. PAPA=MATEI

235. Ilie Chirita, Papa postelnicul Brancoveanu, in "Arhivele Olteniei", 1936, p. 176-178.

236. Nicolae Iorga, Inscriptii, I, p. 245, nr. 550

237. Matei Papa

238. Cronicile (IV, Magazin istoric, 338.

239. Pr. Ioan D. Ciuca, Prof. univ. dr. Bianca Predescu, Prof. Ion M. Ciuca, Un destin romanesc exemplar Brancovenii, Parohia Campu-Mare-Olt, 2004, 3. Stanca Brancoveanu, p. 114.

240. Constantin Cojocaru, Andreea Niculaie, Vechi doamne si domnite, Stanca Cantacuzino-Brancoveanu, File de istorie, Oltul, cotidian regional pentru judetele Olt si Valcea, serie noua, Anul VI, Nr. 956, Vineri, 11 februarie 2005, p. 2; Mai vezi si: Constantin Cojocaru, Dumitru Cojocaru, Ion Iordache, Camil Tanasescu, Marin I. Marin, Iancu Stana, Brancoveni, studiu monografic, Editura INS, 1998, p. 85; Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 42-43; Anastasia Fotini, Sfanta Manastire Brancoveni, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2001, p. 24-25.