Organizarea de stat a Transilvaniei in timpul principatului autonom dependent de Turcia

Organizarea de stat a Transilvaniei in timpul principatului autonom dependent de Turcia

Intre 1541-1683 Transilvania a fost organizata ca un principat autonom aflat sub suzeranitatea Imperiului Otoman, iar Ungaria, fostul suzeran a fost desfiintat ca stat, o parte formand pasalacul de Budapesta si restul fiind anexat de Imperiul Habsburgic.

Organele de conducere: - Principele Transilvaniei

Dieta Transilvaniei

Consiliul intim al Principelui Transilvaniei

Principele era ales pe viata de catre dieta si confirmat de sultan, insa, ca si in cazul celorlalte doua tari romane, de foarte multe ori Turcia nu a luat in considerare aceasta regula si l-a numit direct pe Principele Transilvaniei fara a lua in considerare alegerea dietei.

Dieta Transilvaniei intrunita la Turda (1542) a stabilit crearea Principatului Transilvania ca stat autonom tributar Turciei si a conditionat alegerea principelui de catre Dieta Transilvaniei, de asumarea de catre acesta a obligatiilor de a respecta privilegiile nobilimii celor 3 natiuni privilegiate si a celor 4 religii recepte, respectarea lui Uniom Trium Natiorum precum si a legilor respectate de Dieta. Prin acestea in Transilvania a fost instaurat un autentic regim nobiliar. Cu toate acestea, atributiile Principelui Transilvaniei erau mult mai largi decat atributiile voievodului in sensul ca Principele Transilvaniei era seful administratiei publice, numind si revocand functionari publici, conferea titluri de noblete, incheia conventii, declara razboi si incheia pace. Principele Transilvaniei era comandantul supream al armatei si judecator suprem avand dreptul de a gratia si de a comuta pedepse. El devine acum si titular al lui dominium eminens. Pe plan legislativ, principele avea dreptul de a convoca Dieta, avea dreptul de initiativa legislativa, precum si dreptul de a aproba sau respinge legile aprobate de dieta.

Dieta Transilvaniei, spre deosebire de veche congregatie generala a nobililor era un organ de stat cu activitate permanenta, ale carei sedinte e tineau la Alba-Iulia de regula, dar si in alte locuri, acolo unde era convenit de Principele Transilvaniei. La lucrarile Dietei participau reprezentantii nobililor, comitatelor, scaunelor sasesti si secuiesti, oraselor, ai celor 4 religii recepte, precum si mari dregatori ai Transilvaniei. Membrii Dietei erau recrutati numai din randul celor 3 natiuni privilegiate, natiunea romana fiind in continuare exclusa de la conducerea politica a Transilvaniei.

Consiliul Intim e un organ nou creat in vremea pricipatului, cu scopul declarat de a-l sfatui pe Principele Transilvaniei in toate problemele vietii de stat. In realitate insa, consiliul intim e o creatie a regimului nobiliar instituit in Transilvania cu scopul natural de a exercita un control permanent asupra activitatii Principelui Transilvaniei, evident in interesul clasei feudalilor. Consiliul Intim era compus din 10 pana la 12 membri, recrutati dintre varfurile nobilimii Transilvaniei, asa-numitii magnati, cei care detineau cele mai inalte dregatorii in stat. In Consiliul Intim se afla si un reprezentant al Bisericii Catolice. Membrii Consiliului Intim erau remunerati pentru activitatea pe care o desfasurau.

Organizarea fiscala

Veniturile statului se impart in doua categorii: venituri provenite din peratiuni monetare si din taxele asupra exploatarii minelor si salinelor (aceste venituri se aflau la dispozitia Principelui Transilvaniei) si venituri provinciale provenite din impozitul platit de fiecare gospodariesi care erau destinate platii tributului catre Inalta Poarta (haraciu).

Organizarea armatei

Toate categoriile sociale aveau obligatii militare. Nobilii trebuiau sa participe cu un numar de soldati proportional cu numarul iobagilor pe care-i stapanea. Sasii si secuii eveau obligatii militare specifice, iar taranii din regiunile de granita se bucurau de anumite inlesniri fiscale in schimbul obligatiei de a asigura paza hotarelor.se constata ca un fenomen nou cresterea semnificativa a numarului de mercenari aflat sub comanda directa a Principelui Transilvaniei.

Transformarile importante se produc in aceasta perioada pe planul organizarii Bisericii. Biserica oficiala a statului a ramas Biserica Catolica, insa pe fondul reformei religioase ce cuprinsese intreaga europa, alaturi de Biserica Catolica au fost recunoscute ca religii pficiale in stat religia reformata, calvina si luterana. Acestea, impreauna cu religia catolica formau cele 4 religii recepte ale Transilvaniei.

Biserica Ortodoxa era in continuare considerata schismatica si nerecunoscuta oficial de catre stat. Insa, ca un element de noutate ea cunoaste un proces de organizare ierarhica, fiind create episcopii ortodoxe in diferite locuri, precum si o Mitropolie Ortodoxa la Alba-Iulia pentru toti rominii din Transilvania. Mitropolitii ortodocsi ai treansilvaniei au fost la inceput hirotonisiti in Serbia, iar apoi in Tara Romaneasca la Targoviste. In scurtul interval de timp in care a fost Principe al Transilvaniei, Mihai Viteazul a sprijinit activ Biserica Ortodoxa din Transilvania, scutindu-i de dari pe preotii ortodocsi si infiintand o Mitropolie Ortodoxa a Balgradului, Vadului, Silvasului, Fagarasului, Maramuresului si Tarii Unguresti.