RELIGIA GRECIEI ANTICE (mil.II i. Hr- sec.I I.Hr.)
I.IZVOARE: - dovezi arheologice (altare, sanctuare, temple, statui, monumente funerare);
- izvoare literare (poemele homerice; operele lui Hesiod- "Teogonia" (T1)," Munci si zile"; "Odele" lui Pindar; tragediile lui Eschil, Sofocle si Euripide; scrierile istorice ale lui Herodot, Tucidide, Xenofan si Pausanias; scrierile filosofilor Platon si Aristotel.);
II. CREDINTELE ARHAICE, provenind de la vechea populatie a pelasgilor, dezvoltate in religia cretana sau miceniana:
*Elemente de totemism:- venerarea taurului sacru, a sarpelui sau a porumbelului;
- miturile legate de originea unor triburi;
- intruchiparile unor divinitati( Zeus, poate lua chip de taur, sau de lebada; Apollo are drept animal simbol lupul, Artemis-caprioara, Hermes-berbecul,Hera-vaca);
*Elemente de animism:- credinta in spiritele minore ale naturii (naiade, driade, fauni), spirite ale apei, padurii, muntilor;
*Cultul stramosilor: - inhumarea obligatorie in pamant sau in cavouri; ofrandele alimentare; obligatiile rudelor fata de cei morti; Se dezvolta apoi cultul eroilor, considerati protectori ai gintilor sau stramosii intemeietori ai acestora;
*Elemente de magie: - magie agricola sau productiva (invocarea ploii, alungarea arsitei);
- magie curativa, taumaturgica, patronata de zei tamaduitori, precum Asclepios, Apollo, Dionysos, Demetra, Heracle;
- magie neagra, patronata de zei subpamanteni, precum Hecate;
*Cultul focului sacru: focul vetrei casnice, protector, purificator, personificat de Hestia;
*Culte legate de fertilitate si fecunditate: - misterele Eleusine, cultul Demetrei;
III.MITOLOGIA cuprinde o mare varietate de naratiuni cu structura complexa:
A.Mituri arhaice: 1.Totemice sau despre metamorfoze (Daphne- dafinul; Arahne- paianjenul; Narcis- narcisa.);
2. Agricole (disparitia Persefonei sub pamant intruchipa semanatul, iar gasirea si aducerea ei la suprafata de catre Demetra, intruchipa aparitia vegetatiei);
3. Asocieri intre divinitati si fortele naturii, reminiscente animiste (Zeus este o personificare a furtunii, Poseidon, a marii;
4. Cosmogonii (mitul luptei intre generatiile de zei, reflectand inlocuirea unui cult cu altul in practica religioasa);
B. Mituri ale eroilor civilizatori (zei, titani, semizei); (T2)
C. Mituri imprumutate sau artificiale (mitul potopului, legendele despre argonauti, relatarile despre razboiul troian, etc.)
IV. PANTEONUL
PANELENIC: isi are originea in cultul zeilor si eroilor locali, ai
polis-urilor. Astfel, Artemis a fost initial o zeita
arcadiana, Hera a fost adorata la Micene si
Mitologia greaca prezinta aparitia succesiva a mai multor generatii de zei.
Conform "Teogoniei" lui Hesiod, la inceput a fost Haosul, din care au aparut Ziua, Noaptea, Pamantul-mama (GEA), Eros, apoi Cerul (URANUS) si Marea. Din cuplul Uranus-Gea au aparut cei 12 titani si ciclopii. Unul dintre titani, CRONOS, ucide pe tatal sau si isi elibereaza fratii. Apare apoi o noua generatie. Din cuplul Cronos-Rhea, se nasc HESTIA, DEMETRA, HERA, HADES, POSEIDON si ZEUS.
Zeus inaugureaza o noua era in mitologia greaca, era olimpiana, devenind, dupa luptele cu titanii si cu gigantii, stapan al zeilor si al oamenilor.
Reflectand aceste transformari mitice, panteonul panelen din epoca clasica va cuprinde 12 mari zei: Zeus, Poseidon, Hefaistos, Hermes, Ares, Apollo, Hera, Atena, Artemis, Hestia, Afrodita, Demetra.
*ZEUS - zeu suprem, sinteza a unor divinitati locale originare din Creta si Tesalia, purtator a peste 50 de nume care sugereaza atribute divine (protector al strainilor, al nasterilor, al ploii, al fertilitatii);
*POSEIDON - zeul marilor, protector al pescarilor, protector al Peloponesului;
*HEFAISTOS - zeu al focului terestru, protector al fierarilor;
*HERMES - zeu protector al drumurilor si al calatorilor;
*ARES - zeu al razboiului, de origine tracica;
*APOLLO(PHOEBUS) - la origine,o zeitate arcadiana, protector al pastorilor, dobandeste apoi o mare popularitate la Troia, in insula Delos si la Delfi; este considerat protectorul artelor si al stiintelor, zeu al luminii, vindecator, patron al oracolului de la Delfi;
*HERA - sotia lui Zeus, protectoare a Argosului;
*ATENA - protectoare a oraselor, zeita a intelepciunii dar si a razboiului;
*ARTEMIS - originara din Asia Mica, este o zeita ostila aheilor; protectoare a padurilor si a vanatorii;
*HESTIA - protectoarea caminelor si a focului casnic;
*AFRODITA - zeita de origine orientala ("Cipris"), protectoare a dragostei si a frumusetii,
*DEMETRA - zeita a fertilitatii, protectoare a vegetatiei, patroana a unui cult de mistere;
* Divinitati agricole: Persefona (Kore), intruchipand cerealele; Dionysos, zeu de origine tracica, patron al viilor ;
* Divinitati chtoniene: Hades si Hecate, stapani peste lumea mortilor, avand un rol important in magia neagra;
* Divinitati care personifica notiuni abstracte: Pluton - bogatia; Nemesis - razbunarea; Nike - victoria; Moira - destinul;
V.EROII sunt considerati initial ca spirite protectoare ale gintilor, strabuni intemeietori nascuti din uniunea sacra si ilicita dintre un zeu si o pamanteana, deci semizei. Eroii nu sunt nemuritori dar manifesta puteri magico-religioase si dupa moarte (o imortalitate spirituala).
*PERSEU - omoratorul meduzei si eliberatorul Andromedei;
*HERACLES - erou cu puteri exceptionale, care ar fi indeplinit misiuni imposibile;
*TESEU - ucigasul Minotaurului;
*BELEROFON - omoratorul Himerei;
*PROMETEU - creator al omului parinte al civilizatiei; cel ce a adus pe pamant focul;
Eroilor li se atribuie un rol civilizator: Teseu este intemeietorul Atenei, Cadmos - intemeietorul Tebei; altii sunt mari artisti - Dedal, Pigmalion, Orfeu.
VII.CLERUL: Preotii sunt considerati slujitori ai templelor, insarcinati sa primeasca ofrande si sa le consacre zeului. Functia putea fi ereditara sau viagera si era indeplinita de barbati sau de femei care aveau urmatoarele calitati - integritate corporala, puritate, discernamant, forta vizionara sau de a interpreta semnele divine.
VIII.CULTUL presupune ofrande alimentare (fructe, cereale), libatiuni (cu ulei, vin) si sacrificii (animale ingropate, arse sau consumate de participantii la ritual). De exemplu. , in cinstea Demetrei erau sacrificati porci, in cinstea lui Dionysos, tapi, Afroditei i se dedicau porumbei, iar lui Poseidon, animale cu par negru. Jertfele se realizau dimineata, pentru zeii ceresti si seara pentru cei chtonieni. Alte obiceiuri presupuneau impodobirea statuilor, dansuri sacre, imnuri, rugaciuni.
IX. SARBATORILE locale sau generale (panelene) erau legate de schimbarea anotimpurilor, de agricultura, de vegetatie:
panateneele mari, celebrate la fiecare patru ani in cinstea Atenei;
panateneele mici, celebrate anual in cinstea Atenei
bufoniile sau dipoliile, in cinstea lui Zeus, la stransul recoltei;
daneforiile si carneele, in cinstea lui Apollo;
dionysiile, in cinstea lui Dionysos;
brauroniile, celebrate la fiecare cinci ani, in cinstea zeitei Artemis;
tesmoforiile, in cinstea zeitei Demetra;
jocurile olimpice, organizate din 776 i. Hr., la patru ani, in cinstea zeilor olimpieni;
jocurile pitice de la Defi, la fiecare patru ani, in cinstea lui Apollo;
jocurile istmice, la fiecare doi ani, in cinstea lui Poseidon, la Corint;
jocurile nemeice, la fiecare doi ani, in Argolida;
X. MANTICA (ghicitul) s-a dezvoltat mai ales in forma manticii oraculare, sub patronajul unor divinitati. Astfel, la oracolul din Dodona (Epir), preotii interpretau semnele sacre oferite de frunzele unui stejar, iar la Delfi, preoteasa Pitia, comunica vointa zeului Apollo. Mantica apela uneori la semne naturale, precum zborul pasarilor, devierea fumului, tiuitul urechilor, stranutul, aparitia monstrilor, maruntaiele animalelor de jertfa.
Juramantul calcat putea declansa mania zeilor.
XI. CULTUL MORTILOR presupunea initial ritul inhumatiei insotit de depuneri de ofrande. Necropolele, situate la vest fata de asezarea umana, erau uneori simple, alteori mai ample, prevazute cu o camera mortuara, alteori impunatoare, cu cupola si coridor de acces. in mormintele aristocratice, inventarul este bogat - arme, podoabe, vase cu alimente. Incineratia s-a raspandit din epoca invaziei doriene (~sec. VIII i.Hr.).
Conceptia escatologica greaca presupune credinta ca sufletele se indreapta dupa moarte spre lumea subpamanteana a lui Hades. Lumea mortilor era vazuta ca un tinut sumbru, un loc de suferinta, lipsit de vegetatie, de lumina si de apa, un tinut "al umbrelor". "Cei fericiti" (eroii rapusi in lupta sau cei fara pacat) se vor indrepta insa spre o insula idilica a cantecului si tineretii vesnice , spre "Campiile Eleusine".
## imagine "greci2.jpg" ##
TEXTE DE COMENTAT:
T1
Mitul Pandorei, repovestit de Hesiod in TEOGONIA, aduce in atentie ideea destinului fragil, a conditiei dificile pe care zeii o rezerva oamenilor. Astfel, Zeus, inselat de Prometeu, care a furat din Olimp focul sacru si l-a daruit oamenilor, se razbuna trimitand pe pamant un "dar otravit", o femeie minunata, dar care le aduce toate nenorocirile.
" Ci intr-o parte capacul butoiului dandu-l Pandora,
Relele toate zburara, spre a omului nenorocire.
Numai speranta ramase inauntru aproape de buza
Vasului fara a zbura, caci la loc impinse capacul,
Dupa vointa lui Zeus, de nori strangatorul, Pandora."
" Ei ca si zeii traiau cu sufletul fara de grija,
Fara dureri si necazuri si fara ca nici batranetea
Sa-I apese, ci zdraveni la maini si picioare de-asemeni,
Traiau si-o duceau in ospete, de orice necazuri departe.
Moartea usor le venea, ca un somn,
si de orsice bunuri parte aveau."
T2
" Pe Prometheus cel cu planuri dibace, Zeus l-a ferecat in lanturi de nedescurcat, in piedici dureroase, incolacindu-le pana la mijlocul unui stalp. Apoi dete drumul in zbor catre el unei pajuri cu aripile intinse; si pajura manca din ficatul sau nemuritor, iar peste noapte ficatul se refacea tot pe atat cat infulecase din el ziua pasarea cu aripile intinse. Dar Herakles dobori pajura si, indepartand de fiul lui Iapetos aceasta crunta napasta, il smulse din chinurile lui, chiar cu incuviintarea lui Zeus Olimpianul, cel cu tron maret, care voise ca gloria lui Herakles Thebanul sa se intinda si mai mult peste pamantul cel hranitor: intru grija aceasta a sa el isi ocrotea nobilul fiu si in pofida maniei sale, isi parasi ciuda ce i-o purtase lui Prometheus de cand acesta se ridicase la lupta impotriva planurilor clocotitorului fiu al lui Cronos."
HESIOD - "TEOGONIA"
APLICATII:
DICTIONAR:
* TITANI= 12 zei greci din prima generatie,invinsi in razboi de olimpieni; fac parte dintre titani Cronos, Hyperion, Okeanos, Rhea, Thetis;
* CICLOPI= fapturi uriase cu un singur ochi, canibali, dar iscusiti in mestesugurile constructiei si ale metalurgiei;
* MEDUZA= una dintre gorgone (monstri feminini cu capul acoperit de serpi); isi omora victimele privindu-le in ochi; a fost rapusa de Perseu;;
* MINOTAURUL= monstru enigmatic, jumatate om, jumatate taur, fiul ilegitim al reginei din Creta, inchis in Labirint; va fi ucis de Theseu;
* NIMFE= fecioare ale naturii, simbolizand spiritele apelor, ale muntilor, padurilor;
* ARGONAUTII= cei 50 de membri ai echipajului navei Argo, plecati in cautarea lanii de aur (Iason, Castor, Polux, Herakles, Orfeu, Theseu);
* CAMPIILE ELIZEE= taram situat la capatul apusean al pamantului, dincolo de Okeanos, loc de retragere postuma a eroilor protejati de Zeus, corespunde "Insulelor fericitilor" descrise in Odiseea;
* MISTERELE ELEUSINE= sarbatoare religioasa
cu caracter agrar, consacrata Demetrei si avand caracter initiatic;
* ORFISM= credinte si initieri practicate in numele poetului mitic Orfeu; initierea pornea de la ideea existentei ciclice- sufletul, principiu al binelui, particula divina, este prins ca intr-o inchisoare de trupul impur si se stramuta dintr-un corp in altul la infinit; pentru a asigura salvarea spirituala, orficii recomandau vegetarianismul si asceza, studiul formulelor magice si utilizarea talismanelor;
BIBLIOGRAFIE:
* HESIOD- Teogonia
* HOMER- Iliada; Odiseea
* C.PAVESE- Dialoguri cu Leuco
FILMOGRAFIE:
*Hercules-The legendary journeys (1995-1999)-TV
* I still worship Zeus (2004)- doc.
*
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |