Romania in anii 1948-1989 (prabusirea sistemului totalitar)

ROMANIA IN ANII

PRABUSIREA SISTEMULUI TOTALITAR

La cumpana anilor incepe o noua etapa a istoriei poporului roman care dureaza patru decenii etapa socialist totalitara sau comunista, cum este numita ea in limbajul obisnuit caracterizata prin schimbari structurale, profunde, in toate domeniile. Partidul Muncitoresc Roman, definindu-se, la Congresul sau din februarie drept "forta conducatoare a democratiei romanesti', isi propunea sa obtina "noi izbanzi pe calea adancirii democratiei populare si a fauririi temeliilor oranduirii socialiste'. Misiunea noului regim politic se arata in Rezolutia Congresului era "lichidarea inapoierii economice a Romaniei si transformarea ei intr-o tara industrial-agrara inaintata'. Se preconiza infaptuirea modelului sovietic de construire a socialismului.

La iunie s-a infaptuit nationalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurari si de transport, sectorul socialist de stat devenind preponderent pe ansamblul economiei nationale. S-a trecut la aplicarea unei politici de industrializare fortata, de planificare centralizata a volumului productiei si desfacerii marfurilor, a intregii activitati economice. Au fost elaborate doua planuri anuale (pe si apoi planuri cincinale si un plan decenal de electrificare Fonduri masive de investitii, provenite indeosebi din agricultura, au asigurat dezvoltarea constructiilor de masini, a industriei energetice, metalurgice, chimice, a transporturilor si telecomunicatiilor, in intervalul productia globala industriala a crescut de ori (ritm mediu de crestere S-au neglijat insa realizarea calitatii, rentabilitatea si eficienta economica.

in martie a inceput colectivizarea agriculturii, de asemenea fortata, cu toate ca in mod oficial s-a preconizat liberul consimtamant. Gospodariile colective si intovarasirile agricole detineau, la sfarsitul anului din suprafata arabila a tarii, ceea ce reflecta rezistenta taranimii la actiunea de dezmostenire si de impunere a dependentei fata de stat. in anii dupa datele oficiale, circa de tarani au fost arestati dintre care au fost judecati in procese publice pentru refuzul de a se inscrie in gospodarii colective sau de a preda cotele obligatorii la produse agricole, platite de stat cu preturi derizorii. Un decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale din martie interzicea "darea in arenda sau in parte a terenurilor agricole, precum si orice fel de exploatare a muncii straine de catre producatorii agricoli'; chiaburii fiind obligati sa se inscrie in gospodarii colective sau sa cedeze statului pamantul lor. in s-a proclamat incheierea procesului de cooperativizare a agriculturii romanesti; in acel moment, din totalul suprafetei de de ha de teren agricol revenea gospodariilor colective, gospodariilor de stat, iar ramanea in proprietate personala (terenurile acestora din urma se aflau in zone de deal si de munte).

La doua decenii de la sfarsitul razboiului, Romania se apropia de nivelul unei tari dezvoltate din punct de vedere economic. Industria contribuia in cu la realizarea venitului national, fata de in si in Populatia urbana crescuse de la in la in in documente oficiale, Romania era definita ca "tara socialista industrial-agrara in curs de dezvoltare'. Progresul economic general, obtinut cu pretul unor mari eforturi, si suferinte, nu a adus decat in mica masura imbunatatirea nivelului de trai al romanilor.

in perioada au disparut din viata politica pe rand toate partidele, altele decat Partidul Muncitoresc Roman; ultimul si-a incetat activitatea Frontul Plugarilor (s-a autodizolvat la februarie Partidul unic a devenit cea mai importanta componenta a regimului totalitar; in cand si-a luat denumirea de Partidul Comunist Roman, el avea circa de membri.

Marea Adunare Nationala (parlament unicameral, constituit in urma unor alegeri organizate in a adoptat Constitutii noi, in aprilie) si septembrie), elaborate dupa tiparele Constitutiei U.R.S.S. din care marcau procesul de sovietizare a societatii romanesti. Constitutia din prevedea, la art. l, ca "Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de la orase si sate'. Aceasta Constitutie consacra pentru prima data rolul partidului comunist ca forta conducatoare in viata politica si de stat a Romaniei, precum si functiile statului de aplicare "a politicii de ingradire si eliminare a elementelor capitaliste', in martie s-a instituit Consiliul de Stat (in locul Prezidiului Marii Adunari Nationale) organ al puterii de stat cu activitate permanenta subordonat Marii Adunari Nationale. Gheorghe Gheorghiu-Dej a

fost ales presedinte al Consiliului de Stat, iar Ion Gheorghe Maurer a devenit presedinte al Consiliului de Ministri.

in cadrul noului aparat de stat s-au infiintat Securitatea (august Militia (ianuarie Procuratura (iunie in structurile de conducere ale Securitatii s-au aflat agenti ai serviciilor sovietice de spionaj, care, alaturi de tortionarii autohtoni, exersau diferite metode de represiune staliniste. Sistemul judecatoresc s-a structurat si el tot dupa modelul sovietic. Stiinta, cultura romaneasca, inclusiv scoala se subsumau aceluiasi model. Ignorarea si suprimarea valorilor traditionale, prin diverse mecanisme coercitive si represive, au permis o politizare accentuata a diverselor aspecte ale vietii spirituale a poporului roman.

O investigatie sine ira et studio poate demonstra ca, in pofida diminuarilor si restrictiilor de tot felul, impuse de regimul totalitar, invatamantul, stiinta, literatura si arta, au obtinut realizari de certa valoare care au imbogatit patrimoniul cultural universal. La acestea se adauga contributiile diasporei, care au dovedit ca reprezinta, pe toate meridianele, ceea ce are mai bun spiritualitatea romaneasca.

Represiunea politieneasca dura, mai ales in primul deceniu de regim totalitar, a lovit o mare parte a elitei politice, culturale si militare, militanti din rezistenta anticomunista; au cazut victime sute de mii de oameni nevinovati, "dusmani de clasa' (tarani, membrii ai partidelor istorice, slujitori ai bisericilor ortodoxa si greco-catolica), fiind arestati, torturati, deportati sau exterminati in inchisori sau in lagarele si coloniile de munca fortata (Gherla, Sighet, Aiud, Pitesti, Ramnicu-Sarat sau la Portita, pe santierul Canalului Dunare-Marea Neagra). Represaliile au cuprins si propriile randuri ale partidului comunist in cadrul luptei pentru suprematie (cazurile Lucretiu Patrascanu, Vasile Luca s.a.); in urma verificarilor din anii au fost excluse din partid peste de "elemente exploatatoare si dusmanoase'.

in domeniul politicii externe, Romania a incheiat, in anii tratate de prietenie, colaborare si asistenta mutuala cu Iugoslavia (tratat denuntat dupa excluderea acesteia din Cominform) cu Uniunea Sovietica, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia si Ungaria. Reteaua de tratate bilaterale era dublata pe plan economic prin crearea in a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc si incadrarea in Pactul politico-militar de la Varsovia, in mai Ani de-a randul, politica externa a Romaniei nu s-a deosebit de a celorlalte state democrat-populare. Dupa Congresul al XX-lea al P.C.U.S. la care N.S. Hrusciov a condamnat cultul personalitatii lui Stalin si represiunea brutala care a insotit acest fenomen, Gheorghiu-Dej a aderat formal la noua orientare a Kremlinului, afirmand ca in Romania destalinizarea avusese loc inca din anul o data cu inlaturarea din functii de conducere a grupului Pauker-Luca. Evenimentele petrecute in Ungaria si Polonia, care puneau sub semnul intrebarii stabilitatea regimurilor totalitare, s-au repercutat in Romania prin incercarea de

racordare a comunismului la o traditie nationala. La Bucuresti a inceput sa se vorbeasca despre "calea romaneasca de construire a socialismului', ceea ce presupunea adaptarea marxism-leninismului la conditiile istorice locale si respectarea principiilor de suveranitate, egalitate si neamestec in treburile interne.

in au fost desfiintate ultimele sovromuri Sovromasigurare, Sovrompetrol si Sovromcuart ultimul exploatand minereul de uraniu; iar in toate trupele sovietice au fost retrase de pe teritoriul Romaniei, in perioada urmatoare, politica externa a Bucurestiului a evoluat spre o mai mare distantare fata de Moscova. Romania a dobandit un statul de relativa autonomie politica si economica, marcata prin respingerea categorica a planurilor de integrare a tarilor membre in C.A.E.R., de transformare a Romaniei intr-un hinterland agricol, cat si de refuzul de a mai sustine U.R.S.S. in politica ei de mare putere mondiala, apropiindu-se, in acelasi timp, de China si de statele occidentale dezvoltate.

Romania a capatat o rapida si neasteptata respectabilitate internationala pe care o va largi cu abilitate. Noul curs al politicii romanesti a fost legitimat in Declaratia cu privire la pozitia Partidului Muncitoresc Roman in problemele miscarii comuniste si muncitoresti internationale, din aprilie Reorientarea politicii externe a coincis cu semnificative mutatii in politica interna, care si-au gasit expresie in atenuarea regimului opresiv si eliberarea detinutilor politici, in declansarea unei campanii de desovietizare, in tendinta de recuperare, reabilitare si punere in circulatie a valorilor nationale, precum si in inviorarea schimburilor culturale cu Occidentul. Toate acestea nu au fost urmate de reforme reale, de democratizare a vietii social-politice interne.

in dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceausescu a fost desemnat lider al partidului comunist si a dat curs unor masuri care reflectau continuarea tendintei de liberalizare, de destindere. Congresul al IX-lea al P.C.R. iulie a abandonat conceptul "modelului unic al constructiei comunismului' si a enuntat principii de organizare a societatii potrivit realitatilor romanesti. La august Marea Adunare Nationala, intrunita in sesiune extraordinara, adopta o noua Constitutie (in locul celei din care consfinteste in plan juridic "victoria deplina a socialismului'; adopta noua denumire a tarii Republica Socialista Romania, "stat al oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si unitar'; reia stipulatia privind rolul conducator al partidului comunist in viata intregii societati. Desi revine la formulari traditionale, in fond, Constitutia din consacra monopolizarea puterii politice, preponderenta proprietatii statului si colectivizarea agriculturii. Cu acest prilej, Marea Adunare Nationala a ales Consiliul de Stat (presedinte Chivu Stoica) si Consiliul de Ministri (presedinte Ion Gheorghe Maurer).

in contextul destinderii politice interne, este incurajata initiativa particulara, luand fiinta mici ateliere, magazine, restaurante si pensiuni

particulare; a inceput constructia de locuinte proprietate personala. Perioada s-a caracterizat prin modernizarea invatamantului, cresterea ponderii disciplinelor exacte si tehnice. Istoria si alte stiinte umaniste au cunoscut o renastere evidenta. Timp de mai multi ani, partidul comunist a cultivat imaginea unei forte politice dornice de liberalizare, de inlaturare a dogmatismului si de creare a unui consens national. Acest curs pozitiv s-a manifestat in contextul unui progres economic. Ritmul rapid de dezvoltare economica a permis chiar, in conditiile unei rate inalte de acumulare din venitul national (cea. in perioada sa existe o relativa abundenta alimentara la inceputul anilor Relaxarea politica si ideologica si cresterea economica au creat o atmosfera de acceptare a regimului Ceausescu.

in acelasi timp, s-a accentuat cursul autonom al politicii externe. Initiative diplomatice spectaculoase au adus Romaniei respectabilitate internationala. Presedintii Frantei si S.U.A. au vizitat Bucurestiul, ceea ce a impulsionat relatiile economice cu Occidentul. Romania a stabilit relatii diplomatice cu R.F. Germania cand nici un stat socialist nu avea astfel de legaturi; a mentinut relatii diplomatice cu Israelul dupa "razboiul de sase zile' a refuzat consecvent sa participe la manevrele militare ale Tratatului de la Varsovia, sustinand in paralel ideea desfiintarii simultane a blocurilor militare, s-a opus invadarii Cehoslovaciei de catre trupele "tarilor fratesti' in Romania devine un centru important al diplomatiei mondiale, liderul de la Bucuresti implicandu-se in rezolvarea unor probleme delicate (stabilirea relatiilor intre China si S.U.A., semnarea pacii intre Israel si Egipt etc.). Pentru a atrage capital, tehnologie si a-si asigura disponibilitati sporite la export, guvernul roman a anuntat in infiintarea de societati mixte in care partenerii occidentali puteau detine pana la din actiuni (pana in fusesera infiintate de astfel de societati). Toate aceste initiative vadeau dorinta de iesire de sub tutela Moscovei, fara a constitui insa o incercare decisiva de parasire a modelului de socialism totalitar.

incepand cu anul s-au accentuat tendintele autocrate, intolerante si capricioase ale lui Nicolae Ceausescu. El a impus o formula de guvernare de sorginte stalinista, bazata pe un cult al personalitatii fara precedent in istoria Romaniei. O serie de specialisti care realizau functionarea cu anumite rezultate a sistemului economic au fost inlocuiti cu asa-zisii revolutionari de profesie, in s-a instituit functia de secretar general al P.C.R., ales de catre Congres. Astfel Ceausescu nu mai era subordonat Comitetului Central, consecinta imediata fiind cresterea puterii sale politice, in aprilie s-a instituit principiul rotarii cadrelor si a functiilor, demnitarii devenind dependenti tot mai mult de bunul plac al secretarului general al partidului, incalcand statutul partidului adoptat in (care interzicea cumulul de functii), Nicolae Ceausescu a ocupat in si functia de presedinte al Consiliului de Stat, ceea ce i-a adus sub ascultare si Consiliul Apararii. La martie s-a modificat

Constitutia din introducandu-se functia de presedinte al Romaniei, ales de Marea Adunare Nationala. Institutiile statului si cei ce se aflau in fruntea lor actionau pe baza indicatiilor secretarului general al partidului. S-a instaurat ceea ce unii politologi numesc un "socialism dinastic'. Membrii familiei prezidentiale au primit necontenit functii si responsabilitati in sferele puterii, seful regimului nemaiavand incredere decat in rudele sale apropiate si in cateva elemente obediente. Sotia acestuia, Elena Ceausescu, a devenit a doua personalitate in conducerea partidului si a statului.

Nicolae Ceausescu a respins politica de glasnosti (transparenta) si de perestroïka (restructurare) inaugurata in U.R.S.S. in de Mihail Gorbaciov. in timp ce unele state socialiste (Polonia, Ungaria, Cehoslovacia), urmand exemplul sovietic, experimentau diferite reforme, in Romania regimul devine tot mai rigid si conservator. Lipsit de cultura politica marxista, Ceausescu nu-si putea imagina o formula de guvernare alternativa la modelul Stalinist. Pe de alta parte, faptul ca noul lider de la Kremlin a initiat un dialog personal cu liderii occidentali, in primul rand cu cei din S.U.A., a diminuat considerabil rolul lui Ceausescu pe arena mondiala, in relatiile dintre Est si Vest. Mai mult, incalcarea drepturilor omului in Romania a devenit subiectul unor reuniuni internationale ceea ce arunca o lumina negativa asupra regimului de la Bucuresti.

Centralizarea si planificarea in amanunt a tuturor aspectelor existentei populatiei au atins limite incredibile, incorsetarea, ingradirile de tot felul la care era supus cetateanul, au avut ca rezultat cresterea valului de nemultumiri, concretizate, de exemplu, in grevele minerilor din Valea Jiului din vara anului si revolta muncitorilor brasoveni din noiembrie in numarul mare al cetatenilor romani care voiau sa emigreze. Hotararea lui Nicolae Ceausescu de a reduce pana la lichidare datoria externa a Romaniei (circa miliarde dolari S.U.A.) a fost urmata de o fortare excesiva a exportului pentru procurarea valutei necesare. Din situatia materiala a populatiei a inceput sa se inrautateasca, ajungandu-se la rationalizarea unor produse de stricta necesitate, a consumului de energie electrica si termica.

in ultimii ani ai regimului totalitar, societatea romaneasca era decimata de o criza deosebit de complexa exprimata in proasta functionare a economiei, blocarea energiilor sociale; degradarea structurilor politice si culturale; la acestea se adauga izolarea internationala. Marea nemultumire si revolta populara izbucnita la Timisoara in decembrie s-a extins in toata tara. Sute de mii de oameni au iesit in strada si au cerut inlaturarea dictatorului si instaurarea unui regim democratic. Peste l de romani au platit cu viata curajul lor.

La decembrie Nicolae Ceausescu este silit sa abandoneze puterea, in aceeasi zi, se constituie Consiliul Frontului Salvarii Nationale, care anunta printr-un Comunicat catre tara ca a decretat dizolvarea tuturor structurilor de putere "ale clanului Ceausescu', propunandu-si drept scop "instaurarea democratiei, libertatii si demnitatii poporului roman'. Platforma Frontului

Salvarii Nationale cuprindea deziderate precum: abandonarea rolului conducator al unui singur partid si statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernamant; organizarea de alegeri libere in luna aprilie separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in stat; alegerea tuturor conducatorilor politici pentru unul sau cel mult doua mandate; elaborarea unei noi Constitutii; democratizarea invatamantului si culturii; respectul deplin al drepturilor si libertatilor omului s.a. Presedinte al noului organism de conducere al statului a fost desemnat Ion Iliescu, iar in functia de prim-ministru a fost numit Petre Roman.

Prabusirea regimului totalitar din Romania, ca si a celorlalte regimuri similare din Europa Centrala si de Est, a fost inlesnita de decizia lui Gorbaciov de a nu interveni cu forta armata in aceste tari (asa cum facusera predecesorii sai in si La caderea regimurilor totalitare a concurat "razboiul invizibil' in care serviciile secrete, cele americane si sovietice in special, au avut un rol de prima importanta. Romania a fost singura tara din fostul spatiu de dominatie sovietica in care s-a produs o rasturnare violenta si sangeroasa a regimului politic, unde seful partidului si al statului a fost executat. Nicolae Ceausescu a fost judecat, condamnat la moarte si impuscat la decembrie la Targoviste. impreuna cu el a fost executata si Elena Ceausescu.

Evenimentele din decembrie au deschis natiunii romane perspectiva reinstaurarii democratiei, a sistemului politic pluralist, a revenirii la economia de piata si reintegrarii in spatiul politic si cultural european. Scrutandu-si prezentul in contextul unei inevitabile globalizari, poporul roman isi intrevede destinul intr-o Europa libera, unita si pasnica, democratica si prospera.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

loan Scurtu, Istoria contemporana a Romaniei. (1918-2001), Editura

Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti,

Dinu C. Giurescu, Romania in al doilea razboi mondial, Editura AII

Educational, Bucuresti,

Florin Constantinul 1941. Hitler, Stalin si Romania, Editura Univers

Enciclopedic, Bucuresti,

Ion Chiper, Florin Constantinul, Adrian Pop, Sovietizarea Romaniei. Perceptii

anglo-americane Bucuresti,

Gheorghe Onisoru, Aliante si confruntari intre partidele politice, Bucuresti,

Mihai Retegan, Din primavara pana in toamna. Schite de politica

externa romaneasca, Editura RAO, Bucuresti,