Elena CIMPAN - biografie, opera si referinte critice

Elena M. CIMPAN (n. 28.08.1967, Lucacesti-Dragoiesti, Suceava)

A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii 'Al. I. Cuza' din Iasi, sectia romana-germana.

Este profesoara la Colegiul National 'Liviu Rebreanu' din Bistrita.

Este publicist-comentator la cotidianul 'Mesagerul de BN', face parte din Colegiul redactional al suplimentului 'Mesagerul literar si artistic' si din cel al revistei de cultura 'Conexiuni'(Bistrita) si este pretedinta a Societatii Scriitorilor din municipiul Bistrita.

A publicat volumele de poezie: Dilem(n)e, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2001, Dansul verde, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2003, De la tu la el, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2006. A publicat volumul de proza scurta Cabina de proba, Ed. Karuna, Bistrita, 2007. A tradus din limba germana cartea scriitoarei Gioconda Belli, In culoarea diminetii, poeme, Ed. Karuna, Bistrita, 2008.

Este prezenta in mai multe antologii si volume colective.

Este membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti.

Referinte critice:

Mircea Petean: "Nota distinctiva a poemelor este dozajul subtil de traire si livresc, de concretete si idealitate."

Mircea Petean

Adrian Costache: "Ideea ca totul ar fi un text pe care-l preluam prin rescriere, sau, dimpotriva, ca el, textul, ne-ar putea scrie pe noi, nu e doar o figura ludica in poezia Elenei M. Cimpan. (.) Versul este elegiac, marcat blagian, discret, delicat, expresie a unui patetism retinut."

Adrian Costache

"Naturaletea versurilor. tradeaza reminiscente adolescentine, parfum din livada de acasa, dar si melancolii strecurate prin perdeaua de pelin a unor infrangeri pe care memoria se incapataneaza sa nu le piarda. (.) Poezia Elenei M. Cimpan nu-i aservita livrescului decat in tesatura ei exterioara, in miezul ei se zbate viata, viul."

Constantin Hrehor

"Citind cartea Elenei M. Cimpan, ai revelatia poeziei autentice, expresia binomului atat de uman, solitudine-timp."

Tit Liviu Pop

"Poezia Elenei M. Cimpan este o intoarcere din prezent, din lumea contemporana spre copilarie, prin intermediul amintirilor."

Ion Radu Zagreanu

"Elena M. Cimpan initiaza un univers Olimp livresc cu firescul cu care o pasare de primavara trece printr-o livada inflorita."

Olimpia Nusfelean

"Elena M. Cimpan viziteaza cativa mari autori: Canetti, Cioran, Eliade, Octavio Paz, Ortega Y Gasset, Tournier, Rilke si face "carare" in jurul lor. Ii frecventeaza cu asiduitate si insistenta incat poemele pe care le scrie primesc o aura livresca din start."

Ioan Pintea

"Insertiile lirice in textul prozastic fac casa buna cu fragmente de amintiri a la Proust (madlena si ceaiul), incercandu-se o topire in ceea ce biruie pana la urma-povestea. Constructia cartii aminteste de strategia alcatuirii celebrei culegeri "O mie si una de nopti" sau "Halima", in care se povesteste pentru a supravietui."

Victor Stir

'Cabina de proba este o carte de proze scurte, dar cuvantul proza, in cazul acesta, nu este cel mai potrivit. Ar trebui inventat un cuvant care sa numeasca acest gen practicat de doamna M. Sunt proze scrise cu umor si cu spirit ludic, jucaus. Doamna M. are o placere de a se juca cu cuvintele. Cuvintele nu mai sunt cuvinte, ci sunt un fel de clinchete de clopotei. Daca citesti proza doamnei M., ramai cu impresia ca auzi o muzica interpretata la niste clopotei de argint. Este limba romana foarte muzicala folosita de doamna M., cu foarte multa fantezie.'

Alex. Stefanescu

"Povestirile au mereu o tenta de clevetire voioasa si bavardaj istet, insa ferite de ingrediente ale imediatului social (ceea ce, cred, i-ar fi placut esteticianului Benedetto Croce). Risc, din aceasta perspectiva, o apropiere a scriitoarei de Hortensia Papadat-Bengescu, pe care Calinescu o considera cea mai clevetitoare prozatoare din literatura romana. Doar ca aceasta sopotea in social, pe cand Elena M. Cimpan o face in fantast."

Cornel Cotutiu

"I-am parcurs atat poezia cat si proza Elenei M. Cimpan, acceptandu-i "jocul cu margele de sticla" ca varianta imbatabila in lupta cu disconfortul realitatii din afara sau dinauntru ego-ului, in deplin consens cu afirmatia ca " Din toata zapada, numai un bulgare poti lua in pumn."

Mariana Cristescu

Copacul

azi am sa iubesc acest copac

asa cum Maitreyi a cunoscut

sentimentul sfant inainte de Allan

( Mircea Eliade )

dar eu voi cuprinde scoarta

dupa ce am cuprins trupul tau

ca sa nu suferi,

si doar copacul

sa se intristeze putin

la gandul ca inaintea lui

ai fost tu

Casa de lapte

miroase a lapte

in casa mea singura

si nu pot sa nu ma intreb:

casa mea face lapte?

De aceea poate

nu ma satur sa stau in ea,

de aceea nu mi-e dor

de alta casa,

de aceea traiesc cu putin,

si sunt fericita, casa mea are lapte

in lumina, in ferestre, in pereti,

de aceea mi-e bine

sa visez in laptele noptii,

sa astept cu nesat

al zilei lapte curat,

miroase a lapte

cand deschid usa casei mele

de afara,

si oclii mi se umplu de rauri,

si gura se-ntrece

in vorbe de lapte,

si mirosul tot inunda de alb,

si mainile mele deslusesc

laptele mainilor tale

Petale

petala de trandafir

din care decupam unghii rosii,

in dor de domnisoara,

petala de iasomie

din florile de camp

din care alegeam albul,

in dor de mireasa,

petala de begonie

din geamul de la manastire

din care-am refacut crucea,

in dor de nemurire,

petala de nu ma uita

alaturi de alte invocatii

pe care le-am rostit,

tematoare si incerta,

in dor de iubire,

petala de cer,

deschis ca o floare,

parfumata si neteda,

presata

in care am vazut chipul tau,

in dor de-mbratisare

Coltul inimii

cand ti-am spus ca mi-e dor

era adevarat,

si tu stii

cum doare

coltul inimii ce strapunge sufletul

si nu-l poti scoate

nici cu uitare, nici cu nepasare;

esti stea cazatoare - necuprins

lasi urme de foc - lumina

ascutisul inimii tale

sta nemiscat in fiinta mea

si nu ma lasa

nici sa plang si nici sa rad

nici sa joc si nici sa cant,

umblu prin lume si stiu ca

inima ta are un singur colt

care se potriveste doar la mine,

te port cum isi poarta un ranit

glontul

te port ca o mama care-si simte

copilul de maine,

te am pentru mine,

inima ta de ieri

Drumurile

drumurile-acestea isi vorbesc intre ele

se-nteleg intre ele mai bine

decat ma inteleg eu cu ele,

ma ademenesc si ma poarta cum vor,

ma pornesc si ma opresc ca pe-o roata,

ma trimit inaintea-ti acolo unde esti

sau unde urmeaza s-ajungi,

ma feresc de-ntuneric si ma scapa de frica

imi cauta linistea

cum seara i-asterne noptii culcusul

ma intind pe drumurile mele,

fara intarziere, in drumurile tale,

si mai mult visand

tin legatura cu ele

Te simt

te simt in frunza care bate

copacul cu o mie de inimi,

in firul de iarba ce se leagana

campul cu sufletele noastre

Dialog ancestral

coboara de pe deal

sunetele noptii

dispar odata cu lumina

care le ia locul

dialog ancestral

Razboaiele naturii

pasarile diminetii

fac atata galagie

de parca prin copaci

s-ar desfasura zilnic

razboaiele naturii

O alta singuratate

o camera

in care eram amandoi

singuri

in fiecare locuia

oalta singuratate

Colectie

ma gandesc la acest oras

ca la o piatra

pe care singura imi desenez

strada, casa, gradina

si un punct de informatie

de unde sa aflati

date despre mine;

un fulg prea greu de topit,

o aripa ce incet, incet,

face piatra sa zboare;

un copil aduna o colectie

de pietre

pentru raftul lui de acasa

Telefon

telefoanele suna toate la fel

si cand sosesc si cand se-nchid

dar vocile au alta rezonanta

ca dintr-o scoica azi vorbesti

in care se aude marea, fosnet larg,

e glasul alb si tremurat, la fel,

aud cum valuri iti inunda fruntea,

se zbat meduzele in pieptul tau firav,

si pestisori se prind acum de ganduri,

eu stau pe tarmul ce asteapta,

clipesc si simt iar briza ta