Victoria Fatu NALATIU (n. 08.08.1941, Domnesti, BN)
Este absolventa a Liceului Andrei Muresanu - Dej (1969), a Scoala postliceala de Biblioteconomie din Bucuresti (1975), precum si a Scolii Populare de Arta - sectia pictura (1983), clasa pictorului Octavian Stoia.
Este bibliotecar la Grupul Scolar Industrial Constructii de Masini Bistrita, azi Grupul Scolar "Grigore Moisil" (din 1975 pana in prezent).
A debutat in ziarul Ecoul,1975 (suplimentul literar"Ritmuri").
Publicatii culturale la care a colaborat: Minerva , Biblioteca, Adevarul literar si artistic, Literatorul, Tribuna Invatamantului, Die Woche, Adevarul de Cluj, Cronica romana, Adevarul, Ultima ora, In the Shadow Of The Sacred, Nine O'cloch, Ecard.
Debut literar in volum cu Examen de credinta (poezii despre pictori), editura Aletheia, Bistrita, 1997, tradusa in limba engleza de Gabi Rusu.
Carti publicate: Examen de credinta (poezii despre pictori), Editura Aletheia, Bistrita, 1997, tradusa in limba engleza de Gabi Rusu; Scisori de la Ancuta (versuri pentru copii), Editura Aletheia, Bistrita, 1998; Dincolo de vis (poezi Haiku), Editura Mesagerul, Bistrita, 2000; Fragmentele din izvoarele verzi (proza), Editura Aletheia, Bistrita, 2002; Scari de foc (poezi Haiku), Editura Aletheia, Bistrita, 2004, tradusa in limba franceza de Mircea Batranu.
Este prezenta in mai multe antologii si volume colective.
A obtinut mai multe diplome si distinctii in domeniul literaturii si al artelor plastice.
Referinte critice asupra activitati literare
"Dand sens
Bibliopolisului in care traieste de o viata, aceasta
alcatuire omeneasca respira cu discretie si
competenta in aerul rarefiat al culturii autentice. (.) Este, cred, un joc tainic in care
consumatorul de cuvinte transforma totul in imagini si
reprezentari urmand ca, in urma unei alchimii proprii imaginile sa se
incuvanteze purtand o pecete si o efigie personala. Imaginarul lumii
prin expresiile sale de excelenta- de
Mircea Oliv
"De fapt, "Examen de credinta"
transleaza picturalul , in expresie lirica. Poezia se naste si
este intretinuta de vraja picturii universale prin unii din cei mai
ilustri reprezentanti ai ei. In fata operei pictate , autoarea,
intr-o deplina libertate a impresiei ,noteaza stari intime din cele
mai diverse. In fata "Troitei lui Rubliov"
impulsul ce vine din adancuri cheama marturisirea credintei:
"Doamne de o vreme in inima mea se odihneste Nimicul./Roata vieti se
invarteste ca o lampa ce vrea sa se stinga.// Doamne, e undeva un hotar al
Puterii vremelniciei noastre sa ma intoarca spre inceputurile
lumii?" ("Examen de credinta"). Cand lumea stepelor de
Emil Vasilescu
"Poeta scrie versuri sub impresia emotiei covarsitoare produsa de lucrarile unor artisti straini si romani:Rubilov,Botticeli,El Greco,Da Vinci,Rembrandt,Van Goch,Palady,Luchian s.a. Pictura e doar momentul impulsului liric,versul nascandu-se liber spre a surprinde in acolada gandului o alta lume imaginara:,,Prietene,/cand pictezi / sa nu te temi/de incetineala./Lasa vulcanii/sa-si arunce lava/in afara,/sa-ti poti domina/inima./Mana / va deveni ascultatoare, /ordonand/planurile rasucite/ din care vor rasari/ oglinzile ceresti."
C. J. Titor
"Examen de credinta" o carte care reuneste pasiunea artistei pentru cuvant si reprezentare lui plastica. Pornind de la impresia artistica pe care i-o lasa opera unui mare pictor (ex. Vincent Wilhelm Van Gogh, "Noapte instelata"), poeta va transpune in vers sentimentul, numindu-l "Un inger ratacit in cer" sau absolutizandu-l in "Tristete". Ilustratiile sunt oganizate tematic. Cititorul va trece de la "Puterea rugaciunii", la "Misterul adancului", "Tainele luminii", "Armoniile cosmice" venite "Din toate timpurile". Mi-ar fi placut sa vad la ce anume mediteaza Victoria Fatu Nalatiu atunci cand isi priveste propriile picturi, dar, in smerenia ei creatoare, poeta priveste doar spre maiestrii care au fundamentat principiile artei, abia indraznind sa-si aduca aminte ca face parte (sau cel putin tinde) din marea familie a artei plastice."
Cristiana Sabau
"Ceea ce este important in haiku este sublimarea ideii in cuvinte putine, simplitatea devenind un atribut al gestului poetic. Maestria consta in a surprinde efemerul, banalul in care transcede un sambure de absolut. Toate aceste caracteristici se regasesc in poeziile semnate de Victoria Fatu Nalatiu. Motivele predilecte sunt visul, destinul, pacatul, penitenta, aspiratia spre divinitate. Poezia se rotunjeste ca un bulgare, sugerand cu delicatete, cu gingasie, stari sentimente si emotii. Pentru cititor fiecare poem este o clipa de revelatie, desferecand portile sufletului cu aplecare asupra curgerii noastre. ,,Cerul asculta/ rugaciunea viselor/ aprinse de ploi. ,,(Taina);" Un ghiocel:/ glasul divin/ pe panza rasaritului" (Semn); ,,Linii de fuga/ anima poezia/ ce inlantuieste" (Iubire) - iata doar trei exemple din volum, adevarate bijuterii poetice. Desenele care insotesc poeziile realizate tot de autoare, sprijina suportul verbal in dimensiunea plastica. Dincolo de vis, o carte de mici dimensiuni ce poate incapea cu usurinta in palma sau in buzunar, ne invita sa descoperim gustul pentru poezie."
Corina Costopol
"Poeta ne intinde de fapt o cursa, avertizandu-ne, ca vechii fauritori de carti, printr-un preambul adresat cititorului, ca vom intra intr-o lume de ,,dincolo de vis", daca ne vom lepada ,,gandurile". In realitate, Victoria Fatu Nalatiu nu ne transbordeaza intr-o onirica ograda a visului, ci priveste in alt mod universul nostru cotidian, sesizand ceea ce scapa ochiului obisnuit. Avertizat de autoare, deschid volumul ei, ca usa unei duminici, in care esti predispus sa te apropii mai mult de tine insuti, perceptand mai intens omniprezenta divinitatii. Realitatea este transfigurata prin "rugaciunea viselor" ("Taina"), luminata de lampi. "Poeta ne trage parca de maneca sufletului, ca sa ne atentioneze sa nu trecem indiferenti pe langa clipele de fumusete care ni se ofera la tot pasul: "Calatorule, au inflorit merii,/ drumu-i asezat. "("Dimineata").
Fiecare zi este o fereastra spre "o alta lume" afirma poeta si ne cheama sa ne deschidem sufletul spre "ganduri inalte", chiar daca creatia va inflorii doar sub bagheta poetului: "Prinde pasarea/ cel care se trudeste,/ dar unde/ ea canta-va. ("Destin").
Vine un timp, ne atentioneaza poeta, cand "umbrele/amintirilor" ("Taine") scalda sufletul in "indoieli" si il "invata sa moara" ("Neliniste"). Sfarsitul este acum o dulce impacare mioritica; "Calatorule/ intra in singuratate/ sa poti pieri." ("Intra in singuratate"), dar si o privire tragica, imploratoare spre divinitate: "O,cerule greu,/ te inalti mereu prea sus./ Unde mi-e scara?" ("Meditatie")."
Ion Radu Zagreanu
"Victoria Fatu Nalatiu ne propune acum un volum de haik-uri , inmanunchiate sub titlul Scari de foc cuprinzand sapte capitole: "Adevar si taine" "Labirintul invidiei" , "Piramidele timpului" , "Oglinziile tineretii", "Imagini interzise" , "Sapand in izvor" si "Postul tacerii". Versurile beneficiaza de o versiune in limba franceza semnata de Mircea Batranu.
Haiku-ul este poemul clasic japonez, de o deosebita finete a expresiei lirice. Este format din cinci, sapte, cinci silabe (in total 17).
Multi dintre poetii europeni, dar nu numai-au abordat haik-ul, insa nu neaparat respectand forma prin definitie a acestuia; practic au preluat spiritul haik-ului.
Si Nichita Stanescu a abordat aceasta specie literara, nuantand-o; "In spirit de haiku". Asa si Victoria Fatu Nalatiu, incat "Sapand in izvor / treci marile timpului / iutind ursita".
Placheta a
aparut
Virgil Ratiu
Din ciclul: Somnul calatorilor
Mi-e frica de Dinescu,
Poezia lui ma imbata, .!
(pagini de jurnal, august 1991)
Panza , pe care voiam sa pictez o casa veche si doi batrani pe prispa, zacea neterminata, intr-un colt al sufrageriei de la bloc, dupa ea se adaposteu paianjeni si praful a catorva ani de ganduri. O pictura uneori se copilareste pana se zideste, ase s-a intamplat si cu aceasta panza. Rasfoiam revista ,,Arta" cand un articol ca o lupa convergenta imi captiva privirea ,,Dialogul artelor". Acest articol cuprindea si o poezie de-a poetului M. Dinescu ,,Salonul de toamna".De la prima citire a poeziei, tabloul meu neterminat, impaienjenit, incepea sa se trezeasca la viata, se nastea in sufletul meu. Nu intelegeam ce fire nevazute s-au tesut.! " Cine si cum le-a creat.?".
Dar pot spune ca acea poezie mustea de culorile degradarii. In primul plan era adusa "Casa saracului" , de care nici "Popa" nici "Primarul" darnici de ceremonii n-aveau habar, nici "Critica nu si-a ros ciolanul ei roz" , dar cu toate acestea "Mana reumatica a lui Dumnezeu isi desavarseste lucrarea". O sete fara margini ma cuprinde.Iau foc.! . Plec mai devreme de la serviciu, ajung acasa, nici nu mananc si-mi rearanjez atelierul de vara pe balcon. Suspendez o patura cu carligele de la rufe, spre a ma adaposti de soarele puternic, apoi un taburet din bucatarie sprijinit de scheletul metalic al balconului imi tine loc de sevalet. Duc culorile in graba si-mi rastorn sticla de ulei de in pe mocheta din sufragerie, il adun cu un burete intr-un bol si infrigurata incep lucrul."
Intr-o ora s-o produs o minune. Din panza insetata a izvorat o lucrare in tuse groase, proaspete si lacome. Din peretii casei pictate, tasnea sangele cald al durerii, balarii de un verde salbatic se inaltau inprejurul ei, cerul incepea sa se intunece, batranii s-au retras in casa.!
Ma invarteam in jurul lucrarii avand impresia ca sant in gradinile ceresti. . M-a cuprins o bucurie necunocuta, balconul se dilata si eu cresteam ca un arbore inflorit. . Energii nemasurate aduceau viul unor spirite de pe alte taramuri.
Pluteam
mergand pe strada. . Am incercat sa pictez si-n zilele
urmatoare rezultatele erau anemice, nu ma
multumeau..Mareata panza cu "Casa durerii" era atat de
nesatioasa, ma purta prin toate unghiurile apartamenetului,
obligandu-ma s-o privesc.Ma imbata si-n somn, si
simteam mirosul liantului pretutindeni. Am trait zile si
nopti la tensiunea din centrul vulcanilor iar uneori zburam pe aripile
vulturilor..! De mult nesomn nu mai aveam pofta de lucru traiam in
aerul rarefiat al nelinistii. . Trebuia sa gasesc o solutie
sa ma rup de vraja lucrarii, sa ma eliberez de acest
cosmar , dar cum? Prilejul s-a ivit intr-o zi cand m-a vizitat o
prietena de
Apoi m-am
linistit. Dupa un timp ma duc
-Spune-mi Victoria, a-i mai continuat sa pictezi dupa Dinescu..?
- Nu.
-De ce?
-Mi-e frica de Dinescu., poeziile lui ma imbata..!
-Atunci alege-ti teme religioase..!
Spune Dana razand.
-Poate nu ar fi rau.
-Daca ai fi realizat o serie de picturi dupa Dinescu ai avea acum o opera autentica. Tu nu esti constienta de iluminarile ce te-au cuprins?
-Imi sporesc singuratatea..!
-Tumultul frumosului se creaza in singuratate.
-Ma zideste de vie. Si mi-e frica de usa luminii..!
-Arta incepe cu raza luminii..!
-Din cand in cand incerc s-o caut. Cand sant in stare de apatie indelungata, ma pot incarca de energie, daca imi adancesc mainile in pasta moale a culorilor, atunci aerul devine provocator., culorile isi maresc intensitatea.., pensulele nu le mai pot stapani.., tasnesc pe panza cu iuteala unui fulger. Un ,,Ceva" ma trage cu puterile luminii.., ca intr-o fantana in a carei apa zaresc celalalt taram. Chemarea e atat de puternica incat abea reusesc sa ma intorc inapoi. Apoi privesc panza unde sant asternute cu pensula lumi necunoscute..! Nu inteleg cum au ajuns pe panza..! Un foc imi devoreaza sufletul. Traiesc clipe lovite de intrebari patimase.
-Si ce e rau..?
-Ma tem de aceste calatorii.., nu stiu daca voi putea gasi usa de intoarcere. pentru ca am gandurile magnetizate, care mereu cauta, cauta alte trairi din celalalt taram.
-Te apropii de ecoul viitorului..!
-Ratacesc.., vreau sa fiu lucida..! Mi-e dor de somn..! De somn..!
-E ,,Somnul calatorilor". Invata-l..!
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |