Etimologia neologismelor din limba romana

Etimologia neologismelor din limba romana

Utilizam conceptul de "neologism" in sens restrans, luand in continuare o perioada bine determinata: ultimul strat de elemente de straine intrate in romana, cuvintele atestate pentru prima data intre 1960 si 1980, reunite in "Dictionarul de cuvinte recente", primul dictionar cu datari ale neologismelor romanesti. In general, se considera ca e mai putin dificil de stabilit etimonul unui neologism decat etimonul unui cuvant mostenit sau intrat de mult timp in limba, din acest punct de vedere, in limba romana s-au manifestat doua tendinte. Prima, intrand inca la inceputul secolului, consta in exagerarea influentei franceze. Aceasta atitudine a fost criticata, nu numai pentru ca este unilaterala, dar si pentru ca nu corespunde intotdeauna adevarului stiintific. A doua tendinta, mai recenta, considera ca neologismele ar fi putut sa patrunda, in acelasi timp, din doua sau trei limbi; ca au etimologie "multipla".

Exista in romana vocabule recente care se explica exclusiv prin influenta franceza, ca de exemplu "boutique", "milieu" (scrise in romana la fel ca in franceza) dar, in general, acesti termeni nu pun probleme deosebite. Se poate afirma ca exista in romana enorm de multe cuvinte considerate ca avand etimologie multipla ridica probleme. Se poate afirma ca exista in romana enorm de multe cuvinte recente care se explica prin mai multe limbi. Un exemplu: "lepton" - particula electronica elementara este americana, dar in lumea stiintelor exacte acest termen a trecut repede din engleza americana in franceza, in germana, in rusa. Este greu de afirmat daca romana l-a imprumutat din engleza sau din una din celelalte limbi enumerate. Dintre cuvintele recente din limba romana care ar avea doua etimoane posibile, marea majoritate provin din franceza si din engleza. Termenii pe care-i gasim in franceza si in engleza pot fi clasificati in doua categorii:

a)     cuvinte care provin dintr-o singura limba (franceza sau engleza); in acest caz in etimologia propusa apare termenul francez sau englez de baza; ceea ce inseamna ca, in aceasta situatie, aveau de-a face cu o falsa etimologie multipla.

b)     cuvinte care se explica prin franceza si prin engleza, adica acele cuvinte a caror etimologie este intr-adevar "dubla".

Pentru identificarea acestor etimologii, motivatiile pot fi interne, lingvistice, sau externe, extralingvistice. Dintre numerosii factori lingvistici trebuie acordata atentie factorului formal; acesta se dovedeste util pentru un termen ca "yoghin", care se explica direct din englezul "yoghin", deoarece cuvantul corespunzator din franceza, "yogi", are o pronuntare si o ortografie diferita. Pentru stabilirea unei bune etimologii, trebuie sa se recurga la clasificari semantice, aceasta fiind singura in masura sa ofere cheile etimologice, mai ales daca nu exista indicii formale pentru a identifica adevarata provenienta a cuvintelor.

Cateodata ordinea cuvintelor din elementele compuse poate sa indice o anume preferinta etimologica "lentile de contact" provine cu siguranta din fr. "lentilles de contact", iar nu din engleza, ipoteza justificata de ordinea cuvintelor si de forma romaneasca "lentile". Convergentele morfo-semantice constituie un criteriu care ne permite sa determinam originea englezeasca a unui cuvant, de exemplu, prezenta desinentei "-ing".

In aceasta situatie, data fiind si semnificatia lor, caracterul englezesc al urmatorilor termeni este evident: "antidoping", "antidumping", "camping", "marketing".

Un alt indiciu este un anumit tip de abreviere-formatie lexical. De exemplu cuvantul din limbajul economic, "stagflatie" provine din angli-americanismul, "stagflation" sau din fr. "staglation"? Conform specialistilor este vorba de o vocabula de origine franceza; dar in realitate termenul a fost creat in engleza plecandu-se de la abrevierea "stag(nation)" + (in)faltion. Din punct de vedere extralingvistic, e bine sa se ia in considerare conditiile socio-economice-culturale. Si aceasta pentru ca memoria prezentului retine cu mare exactitate imprejurarile in care s-au format in interiorul unei limbi anumite cuvinte sau influentele care au dus elemente lexicale provenind din alte idiomuri. Nu se poate realiza o etimologie buna daca, in masura posibilitatilor, nu se tine seama de factorii externi referitori la conditiile de viata din fiecare tara, la imprejurari concrete.

Un indiciu extralingvistic de mare interes este oferit de sursa de informatie pe care o constituie contextul si referintele la originea unui procedeu, a unui produs, a unei inventii. In legatura cu substantivul "microelectronica" care exista si in franceza si in engleza, s-ar putea naste intrebarea daca in romana cuvantul are:

origine unica (franceza sau engleza) sau

etimologie multipla

O categorie aparte, din punct de vedere etimologic, o constituie cuvintele pe care le consideram ca avand originea "x" (care pot fi franceza, engleza, etc.) fara a cunoaste etimologia exacta pentru ca nu este inregistrata inca in dictionarele limbilor respective. In stabilirea etimologiei corecte a unui cuvant recent, efortul cercetatorilor , este cel putin egal cu cel al celui care se dedica elucidarii etimologiei unui cuvant vechi iesit din uz. Si aceasta, in principal, datorita faptului ca azi dispunem de mari posibilitati de comunicare: mai intai contactele directe cu persoane care au alta limba materna decat romana apoi, toate legaturile si mijloacele de informare, in primul rand presa, care poate sa dateze evenimentul lingvistic.

Stabilirea unei etimologii este o adevarata anamneza a cuvantului, punctul de plecare si de sosire al oricarei istorii a limbilor si culturilor pe care idiomurile le exprima si le vehiculeaza.