Ideologii in perioada interbelica

Ideologii in perioada interbelica

Literatura din aceasta poarta amprenta complexitatii epocii pe toate planurile, a unui climat de contraste, de efervescenta spirituala fara precedent, cu principii clare, formulate si exprimate, de modernizare, de afirmare a culturii pe plan universal , de sincronizare cu valorile europene.

Diversitatea revistelor si a gruparilor literare si cultural din aceasta perioada sunt semne ale epocii, ale tendintei de innoire si racordare la cele europene. Tabloul este caleidoscopic , directia traditionalista coexistand cu aceea modernista, inovatoare.

Scriitorii se grupeaza in jurul unor reviste care directioneaza activitatea:

Revista Gandirea

Directia traditionalista, care preia idei , ecouri samanatoriste, poporaniste de pastrare a specificului national in literatura, asezand la temelia acestuia istoria, folclorul, credinta - ortodoxismul spiritual. Au fost prezenti in paginile revistei: Ion Pillat, Adrian Maniu, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Cezar Petrescu, Gib Mihailescu, Mateiu Caragiale,

,,gandirea " se situeaza de la inceput pe o linie traditionalista . Cezar Petrescu afirma in primul numar ca, in fata spiritului internationalist , revista va apara romanismul, adica tot ceea ce este specific ,,sufletului national", vietii autohtone.

Pozitia este mai veche in cultura noastra , dar ideologii gandiristi accentueaza ideea rupturii dintre civilizatie si cultura , apreciind ca intre formulele de viata imprumutate din Apus , si sufletul poporului roman , caracterizat de ,,o simtire frageda, aproape copilareasca", de ,,o tinerete primitiva" exista o incompatibilitate de sens.

Din vechile curente traditionaliste - poporanismul si semanatorismul- se preia ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor , dar gandiristii considerau viziunea prea stramta, preponderent materiala ,, Samanatorul" a avut viziunea magnifica a pamantului romanesc , dar n-a vazut cerul spiritualitatii romanesti" sustine Nichifor Crainic in ,,Sensul traditiei". Vechilor factori ai specificitatii noastre nationale li se adauga unul nou , de natura spirituala- credinta religioasa ortodoxa- care este, in opinia lor, element esential de structura a sufletului taranesc.

Consecinta acestei teze este ca opera de cultura cu adevarat romaneasca , care exprima, cu alte cuvinte modul cel mai inalt al specificului national, ethosul, trebuie sa includa neaparat in substanta ei, ideea de religiozitate.

Poezia publicata in paginile Gandirii, a mers pe linie puternica de spiritualizare a existentei , cautand sa surprinda particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a riturilor si a credintelor stravechi ( Blaga, Vasile Voiculescu, Ion Pillat). In acelasi timp s-a dezvoltat o lirica a teluricului, care elogiaza elementarul , exploziile vitale, sevele pamantului, vigoarea si expansiunea existentei ( Aron Cotrus). Alaturi de poezie se dezvolta si proza- Cezar Petrescu, Gib Mihaiescu, Mateiu( se citeste Matei!!!!!) Caragiale, Vasile Voiculescu. De asemenea ,cunoaste amploare dramaturgia- Blaga ( Mesterul Manole, Zamolxes) si Adrian Maniu .

Viata romaneasca- aflata mult timp sub supravegherea spirituala a lui Garabet Ibraileanu, polarizeaza intr-o existenta indelungata- 1940, colaboratori de prestigiu , precum: Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, George Toparceanu, dar si Rebreanu, Hortensia Papadat Bengescu , Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Ion Barbu. Continua ideile unui realism cu specific national

Sburatorul - reprezinta directia modernista, de sincronizare cu literatura europeana. Eugen Lovinescu este ,,omul care da de doua ori roata operei pentru a gasi o poarta ce duce spre lumea ei secreta.(Eugen Simion), cel mai mare critic de directie si critic profesionist dupa Titu Maiorescu

Isi fundamenteaza modernismul pe urmatoarele principii- sincronism si diferentiere, teoria imitatiei, criteriul estetic in judecare operei de arta, specificul national abordat intr-o viziune moderna

Incurajeaza tinerele talente- au fost lansati la S.: Anton Holban , Hortensia Papadat Bengescu, Camil Petrescu, George Calinescu, criticii Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu

Vezi Eugen Lovinescu.

Publicatii de avangarda:

Un modernism categoric, de fronda, alcatuind asa-zisa miscare de avangarda artistica , a fost promovat de revistele Contimporanul ( 1922-1932), Punct (1924-1925), Integral (1925-1927), Unu (1928-1932).

Contimporanul- revista de avangarda artistica

Sustine modernizarea radicala si totala a artei si a literaturii

Promovarea curentelor de avangarda- dadaismul, constructivismul, suprarealismul

Condusa de Ion Vinea, colaboratori: Arghezi, Barbu, Petrescu, Eliade, Ilarie Voronca,

Principalele curente de avangarda

Dadaismul - nascut la Zurich in 1916 ; intemeietor Tristan Tzara

- cultiva antiliteratura, antimuzica, antipictura

-inventeaza mijloace inedite de creatie care au la baza incoerenta, lipsa de logica, absurdul

- se propune o reteta de poezie ,,luati un ziar, luati niste foarfeci, alegeti in acesta un articol avand lungimea pe care credeti ca o veti da-o poemului dumneavoastra , decupati articolul. Decupati cu grija fiecare cuvant puneti-le intr-un sac.Agitati usor. Scoateti apoi fiecare taietura una dupa alta. Copiati-le constiincios in ordinea in care au parasit sacul. Poemul va va semana"

constructivismul

grupat in jurul revistei Contimporanul condusa de Ion Vinea

ideea esentiala pe care o sustin scriitorii este necesitatea unei corespondente intre arta si spiritul contemporan al tehnologiei moderne , care inventeaza forme noi, concurand natura. Arta trebuie sa imite tehnica moderna , plasmuind si ea forme pure complet imaginare. Artistul trebuie sa fie , la randul sau, un creator de valori estetice, fara corespondente sau ecouri in planul naturii, al realitatii imediate. Se incurajeaza pictura abstracta, nonfigurativa, sau cubismul ( descompunerea perceptiei vizuale a obiectelor, recompunere arbitrara), stilizarea energica a sculpturii, colajul poetic.

Suprarealismul- teoretizat de revistele Unu, Urmuz

Manifesta acelasi spirit al negatie ca si dadaismul

Initiat pe plan european de Andre Breton

Urmareste partunderea artei in planul inconstientului, al visului, al delirului, in acele spatii umane care scapa controlului constiintei.

Adevarata realitate a omului apare deformata de catre cenzura constiintei, care introduce numerosi factori de modelare conventionala, schematica a fiintei umane. Patrunzand direct in subconstient, arta ar aseza omul in realitatea lui integrala, adevarata, intr-o suprarealitate estetica, autentica, neipocrita

Tehnica de realizare artistica utilizata este dicteul automat- ideile ies spontan din fluxul continuu al subconstientului

Forme ale literaturii

Pt poezie- vezi introducere la Arghezi si Voiculescu

Romanul- reflecta imbinarea dintre traditionalism si modernism

Garabet Ibraileanu- 2 tipuri:

De creatie- in care personajele se caracterizeaza prin comportamentul lor- gesturi, fapte ,cuvinte)

De analiza- prezentarea personajelor prin procesele lor psihice, din interior

Eugen Lovinescu sustine

1. sincronizarea romanului romanesc cu formulele ale celui universal
2. evolutia de la rural la urban
3. de la subiectiv la obiectiv

George Calinescu pledeaza pentru:

1. romanul de orientare clasicista , vazand in clasicism un mod de crea durabil si esential
2. tipul obiectiv de roman, creatia trebuie sa fie interesata de cazurile individuale in masura in care ele se transfigureaza artistic in tipuri.

Camil Petrescu- aspiratia spre autenticitate - studiul Noua structura si opera lui Marcel Proust

1. sincronizarea cu filosofia , cu stiinta si cu psihologia
2. autenticitatea
3. memoria involuntara  
4. anticalofilismul

Largirea si diversificarea tematicii

a. Se continua inspiratia rurala, romanul asa-numit traditional prin M. Sadoveanu , Liviu Rebreanu, Ion Agarbiceanu

b. tema orasului patrunde in literatura prin romanele lui Cezar Petrescu, H.P. B. , Camil Petrescu, George Calinescu

c. intelectualul devine protagonist in aceste creatii, se releva probleme de constiinta

d. explorarea zonelor profunde ale constiintei, viata interioara a individului pana in subconstient - romanul analitic - Liviu Rebreanu, Camil Petrescu

interferenta formulelor estetice traditionale cu acelea moderne

1. adancirea realismului- formula este dominata in perioada interbelica - si in plan social si in plan psihologic;

- romantismul predominat in secolul al XIX-lea intra in umbra

- naturalismul este subordonat realismului

2. obiectivitatea romanului romanesc , realismul social, lipsa idilizarii pe care o promovau anterior samanatoristii; realismul clasic balzacian; realismul liric si legendar - M. Sadoveanu , evocarea istorica; romanul modern de analiza psihologica ; reflectarea unor formule estetice moderne prin interesul pentru starile difuze , de exaltare a trairilor , sondare pana la zonele cele mai adanci ale constiintei ; formula estetica gidiana Mircea Eliade