O scrisoare pierduta - Incadrare in opera si Semnificatia titlului

O scrisoare pierduta

de Ion Luca Caragiale

1.Incadrare in opera scriitorului

Comediile lui I.L.Caragiale sunt inspirate din viata burgheziei romane din a doua jumatate a secolului al XIX-lea si urmaresc ambitia si orgoliul unei lumi care traieste intr-un moment favorabil afirmarii.

Scriitorul se opreste la niveluri sociale diferite,de la micul inavutit al mahalalei din O noapte furtunoasa si pana la marea burghezie de provincie din O scrisoare pierduta,in fond,urmarind acelasi fenomen:dorinta parvenirii.

Comedia =specia genului dramatic,in versuri sau in proza,care evoca personaje,intamplari,moravuri intr-o maniera care starneste rasul,are un final fericit si deseori,un sens moralizator.

2.Substratul antropologic

Vizeaza un fapt real:revizuirea Constitutiei din 1883 si a Legii electorale care a determinat dispute acerbe intre radicali si moderati,determinate de inertia spiritelor conservatoare si de dorinta membrilor mai tineri de a promova ideile noi ale tarilor apusene.

3.Semnificatia titlului

Titlul operei desemneaza "obiectul buclucas"(G.Calinescu),generator de conflict,autorul avand o predilectie pentru misive secrete,scoase la iveala pe neasteptate.S-a spus de multe ori ca personajul principal al piesei este chiar "scrisoarea pierduta" intrucat are numeroase roluri:

-indeparteaza masca onorabilitatii personajelor ce ravnesc la intaietate politica;

-reprezinta o oportunitate,un mijloc de a ajunge in frunte (instrument al santajului);

-este declansator de incertitudini,de teama sau de speranta.

Scrisoarea apare in doua ipostaze in opera ca arma de santaj: a lui Catavencu(de la Tipatescu pentru Zoe) si a lui Dandanache.

4.Tema

O scrisoare pierduta evoca viata publica si de familie a burgheziei din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Desi satira politica,intrucat tema este lupta pentru putere,opera este si o comedie de moravuri intrucat pune in evidenta mecanismul prin care se poate ajunge la putere(aici,santajul),in general imoral,bazat pe minciuna,inselatorie si coruptie(deci tema profunda este una morala caci,asa cum afirma Titu Maiorescu,"indaratul oricarei comedii se ascunde o tragedie").

5.Structura

Comedia are o structura aproape simetrica,este alcatuita din patru acte cu noua,patrusprezece,opt,patrusprezece scene."Personajele parcurg un cerc,ele ajungand in punctul de unde au plecat avand constiinta ticalosiei lor."(Nicolae Manolescu)

Cronotopul nu este bine delimitat din dorinta de a generaliza fenomenul urmarit;astfel,actiunea se petrece "in capitala unui judet de munte,in zilele noastre" in timpul alegerilor electorale.Eroii care intra si parasesc succesiv scena teatrului caragialian provin din societatea redusa la dimensiunile ei de mahala,vazuta de autor ca "o categorie culturala sufleteasca",dupa cum afirma G.Ibraileanu. Metafora a umanitatii atacate de stereotipie si vicii morale,mahalaua devine obiectul satirei lui I.L.Caragiale,in timp ce personajele sunt simboluri ale ignorantei, superficialitatii si mediocritatii.

Tehnica utilizata in opera este cea a amplificarii treptate a conflictului (a bulgarelui de zapada) prin care se evidentiaza conflictul fundamental determinat de scrisoarea de amor pierduta(antrenand pe Tipatescu, Zoe, Trahanache si Catavencu),iar in plan secundar,cele dintre Catavencu si Farfuridi sau Catavencu,Farfuridi,Branzovenescu,etc si A.Dandanache. Acumularea conflictului se realizeaza prin:

a)Repetitie-ilustrata prin intrarile reluate ale Cetateanului turmentat in momentele decisive ale operei:

-explica lipsa scrisorii si implicarea lui Nae Catavencu;

-dupa ce Zoe si Tipatescu ii promit lui Catavencu sustinerea;

-in sala pretoriului primariei,cand Zoe,Tipatescu afla de la Trahanache de girul cu care Catavencu a incasat 5000 de lei,de aici schimbarea de planuri si aparitia spectaculoasa a lui A. Dandanache;

-ii inapoiaza scrisoarea coanei Joitica din palaria lui Catavencu, pierduta in invalmaseala de la primarie;

-in final,cand toata lumea se impaca,iar Zoe ii ofera un pahar de sampanie in semn de recunostinta.

b)Evolutia inversa a conflictului determinata de rasturnarile spectaculoase de situatie(=lovituri de teatru),spre exemplu,aparitia unui candidat surpriza:A. Dandanache; desi Catavencu se considera invingator,in final este invins,etc.

c)Interferenta seriilor de personaje aflate in relatie de opozitie. Deznodamantul aduce cu sine impacarea taberelor,aflate intr-o veselie inconstienta in final, semn al nonsensului care guverneaza aceasta lume. Comuniunea ilara este posibila pentru ca scopul ii intereseaza,nu mijloacele,ori,cum Catavencu s-a dovedit politicianul corupt,demagog,dar abil,versatil si perfid,Zoe nu pregeta si-l face viitor aliat politic.Lipsite de alt ideal decat cel al ascensiunii sociale,personajele comediei sunt simple marionete(Pristanda,Tipatescu) manevrate de altii(Zoe,Trahanache),la randu-le manipulati de dorinta parvenirii si a conservarii unei aparente sociale,evident false.

6.Tipuri de comic

Comicul lui I.L.Caragiale isi extrage esentele din umorul caustic al satirei,evidentiind contrastul dintre esenta si aparenta.Personajele,odioase prin ceea ce sunt,se acopera de ridicol prin ceea ce vor sa para,iar intamplarile compun o ordine ilara prin aberatia lor.Personajele au o "psihologie primitiva",manifestand "unitatea paiatei automate",sunt "papusi reduse la o singura formula energica."(N.Manolescu)

a)Comicul de situatie reiese din:

-prezenta unor grupuri insolite:-triunghiul conjugal;

-cuplul Farfuridi-Branzovenescu;

-diversele combinatii de adversari.

-utilizarea unor scheme tipice,modalitati cunoscute din literatura comica universala: coincidenta, confuzia, echivocul, revelatiile succesive, acumularea progresiva a actiunilor, evolutia inversa a conflictului,quiproquo-ul (=inlocuirea cuiva,prin altcineva: Dandanache il confunda pe Tipatescu cu Trahanache; Dandanache devine deputat in locul lui Catavencu).

-folosirea formulei canonice a farsei ce presupune restaurarea in final a echilibrului initial,astfel incat daca se urmaresc avatarurile scrisorii pierdute,se observa ca circuitul sau este unul inchis:pierduta de Zoe,gasita de Cetateanul turmentat si sustrasa de Catavencu ,apoi, in sens invers, pierduta de Catavencu,recuperata de Cetateanul turmentat si returnata Joiticai.

-aparitia spectaculoasa a lui A.Dandanache si indicatia de la centru ca acesta sa fie ales.

b)Comicul de intentie reiese din atitudinea scriitorului fata de evenimente si oameni.Substanta piesei este supusa unor modalitati de tratare diferite: ironica,umoristica,sarcastica sau grotesca.Caragiale este un scriitor obiectiv,in sensul capacitatii de a crea viata,dar nu e un scriitor indiferent. El pare ca-si iubeste personajele,este ingaduitor fata de ele,dar nu iarta trasaturile care-i fac pe oameni ridicoli,tratandu-i cu ironie,cu umor , punandu-i in situatii absurde sau grotesti,demontand mecanismele sufletesti si reducandu-i uneori la conditia simplificata a marionetei.

c)Comicul de caractere este bine conturat la nivelul tipologiei personajelor:

-demagogul (Catavencu,Farfuridi si Branzovenescu)

-incornoratul simpatic (Trahanache)

-servilul,instrumentul puterii (Pristanda)

-amorezul (Tipatescu)

-cocheta,femeia adulterina (Zoe)

-prostul fudul (Dandanache toti construiti pe contrastul dintre esenta si aparenta.Caragiale creeaza o tipizare comica,dar eroii lui au totdeauna numeroase elemente (de situatie sociala si intelectuala,de temperament sau de limbaj) care-i particularizeaza ,astfel incat niciunul nu seamana cu celalalt.

Scriitorul si-a afirmat in dese randuri aceasta viziune sustinand ca "natura nu lucreaza dupa tipare,ci-l toarna pe fiecare dupa calapod deosebit;unul e sucit intr-un fel,altul intr-alt fel,fiecare in felul lui ,incat nu te mai saturi sa-i vezi si sa-ti faci haz de ei."

d)Comicul de moravuri vizeaza "formele fara fond" satirizate de dramaturg,referitoare la alegerile din trecut,la coruptia sistemului politic, la despotismul si imoralitatea conducatorilor.Totodata,este cel care satirizeaza spoiala de cultura,falsul patriotism al clasei politice,precum si formele parvenirii si parvenitismului,sustinand programul promovat de Titu Maiorescu in "Betia de cuvinte","Oratori, retori ,limbuti" sau "In contra directiei de astazi in cultura romana".

e)Comicul de nume este semnificativpentru infatisarea caracterelor , Garabet Ibraileanu afirmand ca este "una dintre cele mai elocvente forme de individualizare a personajelor".

l        Trahanache -desemneaza o coca moale ("trahanaua"),combinat cu prenumele Zaharia ce sugereaza o stare "amorfa",ilustreaza batranetea,ticaiala,ramolismentul venerabilului presedinte;

-totodata coca moale poate simboliza si maleabilitatea

personajului,capacitatea de a se adapta indiferent de situatie (la santajul lui Catavencu raspunde cu un contrasantaj).

l        Tipatescu -corespunde junelui-prim din teatrul clasic;

-provine de la substantivul "tip",ilustrand coordonata existentiala majora prin care se individualizeaza personajul:iubirea.

l        Catavencu - nume format din silabe stridente si contur ridicol;

-provine de la "cata"- pasare cu glas strident, mahalagioaica=>ilustreaza tipul demagogului,duplicitatea,perfidia si limbutia;

l        Farfuridi si Branzovenescu -nume cu rezonanta culinara,pun in evidenta micimea de caracter asociata cu vulgaritatea,ambitia si lichelismul.

l        Agamemnon Dandanache -dandana=incurcatura,evidentiaza rolul in piesa,iar Agamemnon,personalitate legendara,transformat grotesc in Agamita sau Gagamita ilustreaza caderea in copilarie a acestui ramolit.

l        Pristanda -joc moldovenesc in care se bate pasul intr-o parte si alta fara sa se porneasca niciunde =>servilismul personajului,siretenia primitiva a acestuia.

e)Comicul de limbaj este cel mai savuros,remarcabil,autorul reusind sa retina cele mai fine nuante ale personalitatii eroilor prin modul in care acestia vorbesc.Acesta reiese din:

1.prezenta greselilor de vocabular-"cuvintele sunt deformate,mai ales neologismele,din lipsa de instructie si din mimetism"(Iorgu Iordan)

-pronuntie gresita: "famelie", "renumeratie", "adrisant", "fonctie", "cestiuni", "sotietate";

-etimologie populara scrofulosi" in loc de scrupulosi;

"capitalistii" sunt locuitori ai capitalei;

2.incalcarea regulilor gramaticale si a logicii:

-polisemia: "Pana cand sa n-avem si noi falitii nostri?"

"ne-am racit impreuna";

-contradictia in termeni:"12 trecute fix"

"Dupa lupte seculare care au durat 30 de ani";

-nonsensul:"Industria noastra e admirabila,e sublima putem zice,dar lipseste cu desavarsire."; "Noi aclamam munca,travaliul care nu se face deloc in tara noastra."; "Iubesc tradarea,dar urasc pe tradatori" ; "Din doua una,dati-mi voie:ori sa se revizuiasca,primesc,dar atunci sa nu se schimbe nimica,ori sa nu se revizuiasca,primesc, dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo si anume in punctele esentiale."

-truismele:"un popor care nu merge inainte sta pe loc"

"intr-o sotietate fara moral si fara printipuri,care va sa zica ca

nu le are."

-constructii prolixe:"eu,care familia mea de la patruzsopt in Camera,si eu

ca rumanul impartial,care va sa zicacum am zite

in sfarsit,sa traiasca"

-anacolutul:"Daca Europasa fie cu ochii atintiti asupra noastra,daca ma

pot exprima astfel,care lovesc sotietatea,adica fiindca din

cauza zguduirilorsi,ma-ntelegi,mai in sfarsit , a dat probe de tact."

3.repetitia aproape obsedanta a unor specificitati de limbaj - la multe personaje nu mai este important ce spun,ci cum spun,ele fiind pecetluite in propria lor vorbire.Ticurile lor,rapiditatea enuntului sau incetineala lui,incoerenta gramaticala,ideile naïve sau paradoxale denunta un fenomen de inertie intelectuala,de automatism sau de alienare.

Ex: Pristanda:"curat";

Trahanache:"Ai putintica rabdare";

Dandanache:"puicusorule".

4.nepotrivirea rezultata din interferenta stilurilor - multe personaje folosesc un registru al limbajului in totala contradictie cu situatia concreta a momentului.

Ex:-Catavencu vorbeste in fata lui Pristanda intr-un stil oratoric,sententios, renuntand la stilul obisnuit,familiar de pana atunci;

-Dandanache se adreseaza multimii care-l aclama,in stilul lui peltic,

familiar,incoerent,discursul transformandu-se intr-o bolboroseala de intarziat mintal.

Oratorii amesteca registrele limbii,utilizand fraze ample,adesea lipsite de sens,in care nu se sfiesc sa introduca termeni familiari sau suburbani ("toata gasca-n par", "daraveri de clopotnita", "ai tras condeiul").In ciuda limbutiei eroilor care vorbesc,flecaresc,palavragesc,nu se poate identifica vreun mesaj deoarece comunicarea insasi ramane suspendata.