Simbolismul

Simbolismul

Sf sec 19, inc sec 20 a cunoskut numeroase descoperiri stiintifice care i-au creat sentimentul atotputerniciei sal, al unui orgoliu nemasurat.

Acest lucru l-a facut sa concureze cu divinitatea.Astfel, in viziune alui , daca el e asemeni l unui Dumnezeu, creatorul poate disparea. Deaceea, filozoful german Friedrih Nietzsche a rostit celebra fraza "Dumnezeu a murit".

Dupa un timp, omul a privit la stele si a vazut deasupra un cer gol, intelegand k nu se mai poate raporta la divinitate . Din acest motiv in plan psihologic s-a produs o drama, o stare de criza, de rupture , pt ca omul si-a inteles singuratatea sa profound ain univers.

Au aparut astfel sentimentul golului existential al spaimei, al spleenului , anxietatea, sentimentul de alienare de sine si de univers.

De aceea au aparut acele categorii negative:angoasa, spaima, frica , uratul, sentimentu terorii, al mortii, spleenul, grotescul, anxietatea.

Cum poezia este ea insasi o arta , poezia moderna a reflectat toate aceste sentimente si categorii negative de mai sus. Intreaga poezie moderna reprezinta o rupture totala fata de poezia anterioara. Ea e anticlasica, antiacademica, anticonservatoare.

Inovatii massive la nivelul prosodic, versul liber, masura versului variabila, poezia astrofics sau asimetrica, lipsa rimei.

Uneori limbajul poetic este incifrat ermetic -ermetismul, accesibil numai initiatilor

Sintaxa poetica e dezarticulata, poezia pare abrupta

Simbolsmul reprezinta punctual de plecare al poeziei moderne.

La sf sec 19, Franta, pleaca d ela numele revistei "Le Symbol 1852),-Jean Moreas. Este o reactie la curentul numit parnasianism , caracterizat prin:

-pasiuen excesiva pt forma, vizau perfectiunea pt forma

-refuza emotiile , sentimentele intime , poezie rece, picturala, descriptive, lipsita de sensibilitate

-puneau accent deosebit pe muzica;litatea exterioara obtinuta prin rime deosebite

-cultiva in special poezia cu forma fixa:sonetul, rondelul, gazelul.

Rondelul a fost cultivat in literature romana de Al. Macedonski , theoretician al simbolismului, dar nu neaparat poet symbolist.Volumul sau se numeste 'Poema rondelurilor":"rondelul rozelor", "rondelul cupei d emurano". "rondelul crinului".

Simbolistii au refuzat acest tip de poezie si au iesit intentionat s aredea acesteia natura ei intima , adica emotia, sensibilitatea, vibratia.

Repreentani:precursor:charles Baudelaire, reprez:Arthur rimband,paul varlaine, mallarme.

Caracteristici

Simbolistii incearca sa redea poeziei specificul ei, muzicalitatea, o muzicalitate interioara ce vine din adancuri

Foloses simbolul , pe care de altfel nu ei l-au descoperit, ar l-au folosit in mod special si i-au dat o valoare mult mai complexa ; La ei simbolul nu evoca elemente abstracte ci trairi, stari, sentimente.

Folosesc sugestia .Pt simbolisti poezi anu trebui esa exprime ci sa sugereze. De exemplu poetul symbolist Minulescu foloseste simbolul corabiei , al yolelor, yachtul, matelote, toate sugerand idea de calatorie , mister al necunoscutului, plecare.

La baza simbolismului sta principiul corespondentei dintre eul poetic si lume, micro si macro-csomos. Osmoza eului cu lumea.Acest principiu a fost descoperit de Charles Baudelaire si exprimata in poezia 'Corespondente".In vizune alui, cosmosul , universal eun templu sacru ale carui elem comunica intre ele si toate impreuna comunica cu omul.El spune'Parfum, culoare, sunet se-ngana si-si raspund".

Principiul corespondentei da nastere sinesteziei 9asocierea senzatiilor diferite:olfactive, motorii, vizuale, auditive, care intr-o sg imagine dau senzatia complexa a lumii)

Muzicalitate-> element essential , dar o muzicalitate interioara, profunda, o stare de muzicalitate, nu ca aceea ext a aparnasienilor. Aceasta muzicalitate se exprima prin: cultivarea refernului, cultivarea aliteratiei)repetarea unei cons/unor consoane, ceea c da o anumita eufonie), asonanta(repetare aunor vocale).

Elemente prozodice __> cea mai importanta inovatie si consta in descoperirea versului liber. Se folosesc laitmotivul, refrenul, str asimetrice, vers cu masura variabila, toate corespunzand unei muzicalitati interioare

Reveria--? Calatorii imaginare spre tinuturi indepartate, enigmaticul:poeti precum minulescu evoca aceste spatii indepartate, ale N sau S si prin motivele calatoriei, ale drumului, ale corabiei.

Uneori , ca la bacovia, se cultiva morbidul, lugubrul, constiinta vidului, a izolarii morale, a derutei interioare, anxietate, angoasa, spaima existentiala, spleenul, categorii negative o natura in descompunere.

Teme si motive simboliste

Tema poetului si a misunii sale

Natura

Natura simbolista nu mai este ca la romantici, 'stare de suflet', este o natura in descompunere, expresie a unei dezorganizari sufletesti , atindsa de o moarte lenta. Ea o natura citadina a oraselor fie mari(tentaculare , care strivesc fiinta insingurata), fie mici( targurile de provincie care sufoca prin lipsa de speranta).

Orasele la simbolisti sunt dominate de elemente negative si generatoare de stari dramatice:parcuri solutare, , cu havuzuri si statui.

Spitalele trezesc aluzii morbide , iar in carciumile sordide, alcoolici nefericti agonizeaza singure.Fiintele care bantuie aceste orase sunt triste, singure, bolnave.

Iubirea

La bacovia iubirea nu e niciodta traire plenare, acel sentiment care innobileaza , sau ca la eminescu sentiment la care viseaza.

Iubirea bacoviana e ca si natura o iubire degradata, este "amor", iar uneori nici macar aceats aiubire degradata nu mai e posibila c ain poezia "Plumb".

Anotimpurile

La bacovia au o alta conotatie decat in mod obisnuit : toamna e anotimpul care il obsedeaza pe poaet, cu ploile lungi, interminabile, care putrezesc totul.

Iarna nu este anotimpul bucuriei hibernale ci al ninsorilor catastrofale ale sfarsitului de lume, albul zapezii da senzatia neantului.

Primavara nu e anotimp al renasterii ci anotimpul nevrozei, al asteniilor ce genereaza neliniste existentiala.

Vara, anotimpul caldurilor toride, sufocante, care descompune material, c ain poezia cuptor.

Motivul culorilor

Culorile bacovien enu sunt niciodata nuante, nu sunt calde, dulci. Ele sunt tari, violente, dure asemeni realitatii pe care o evoca. Sunt adevarate strigate ale unui suflet impovarat.Toate culorile bacoviene sugereaza uratul, plicisul, monotonia innebunitoare, spIma in fata existentei.

-negrul:culoarea dominanta in poezia bacoviana alaturi d egri.E culoarea mortii pt ca sugereaza rezultatul unei arderi, al carbonizarii, al trecerii in anorganic, deci al pierderii vietii

-albul:la bacovia nu usgereaza puritatea ci neantul, inexistenta.Ca la orientali(chinezi) albul e culoarea doliului, ca in poezia'amurg d eiarna"(iarna ca anotimp , ca element din aria semantica a albului) sunt elemente care vb despre lipsa de viata

-alb+negru(asocierea) ca in poezia "décor"-imaginea doliului absollut

-rosu-nu e culoarea vitalitatii, a vietii, ci a sangelui animalelor ucise la abator->culoarea mortii

-gri-(cenusiul,ternul) sugestie a monotoniei si a vidulu existential, al acelei stari care ucide prin repetabilitate orice speranta

-galben->culoarea bolii, a suferintei, a deznadejdei, a afelinarelor afumate, a caror lumina palida ingrozeste, a fetelor bolnave de ftizie(tuberculoza).