Complementul si tipurile de complement

COMPLEMENTUL SI TIPURILE DE COMPLEMENT

Partea secundara de propozitie care determina un verb, adjectiv, adverb.

Clasificare:

1. Complemente circumstantiale:a) Complement circumstantial de loc

b) Complement circumstantial de mod 

c) Complement circumstantial de timp

d) Complement circumstantial de scop

e) Complement circumstantial de cauza  

2. Complemente necircumstantiale: a) Complement direct

b) Complement indirect

Complemente circumstantiale

Complementul circumstantial de loc (C. C. L)

Este exprimat prin:

- substantiv: Catelul alearga inaintea copilului. (comun simplu)

Pisicul statea fara frica in fata cainelui-lup. (comun compus)

Masina s-a oprit in dreptul lui Mihai. (propriu simplu)

Avioanele au zburat deasupra Curtii de Arges. (propriu compus)

- pronume: Cainele alearga inaintea lui. (pronume personal)

Voi mergeti in dreptul acestora. (pronume demonstrativ)

Copilulu se juca in jurul alor sai. (pronume posesiv)

Scapat in grajd, calul nu s-a oprit inaintea nimanui. (pronume   negativ)

Stele stralucesc deasupra tuturor. (pronume nehotarat)

Aceasta este camera/ in care am locuit. / (pronume relativ)

Catre cine aleraga copilul? (pronume interogativ)

- locutiune prepozitonala: Eu locuiesc aproape de oras.

- numeral: Eu plec la cei doi. (numeral cardinal)

Eu plec la cel de-al doilea. (numeral ordinal)

Eu merg la amandoi. (numeral colectiv)

Eu ma duc la o zecime. (numeral fractional)

Eu merg la cate doi. (numeral distributiv)

- adjectiv: Eu merg la cel harnic.    

Complementul circumstantial de mod

Este exprimat prin:

adverb: Eu invat rau.

substantiv:Eu invat cu spor.

pronume: Eu scriu ca el .

numeral: Eu invat ca cei doi.

adjectiv: Eu scriu ca cei harnici.

verb: Eu scriu cantand.

Complementul circumstantial de timp

Este exprimat prin:

substantiv: Tu ai sosit la scoala inaintea colegilor.

adverb: Astazi voi pleca la mare.

locutiune adverbiala: Tu ai sosit acum.

adjectiv: O , cunosc de tanara.

verb la infinitiv: Pana a veni voi, era liniste in casa.

verb la gerunziu: Intrand in casa, te-a vazut.

verb la perticipiu: Acestea zise, si-a pus turbincasub cap si s-a culcat.

Complementul circumstantial de scop

Complementul circumstantial de scop se exprima prin:

Genitiv: Noi am mers in excursie in scopul documentarii.

Acuzativ: El a venit la noi in control.

Locutiune substantivala: Medalionul mamei il port spre aducere aminte.

Pronume interogativ: La ce ai venit la scoala.

Pronume relativ: Stiu/ la ce s-a dus pana la magazin. /

Adverb: De aceea ti-a spus totul, ca sa-l ierti.

Verb la infinitiv: Am fost la biblioteca pentru a lua o carte.

Verb la supin: Problema ti-a fost data spre rezolvat.

Complementul circumstantial de cauza

Complementul circumstantial de cauza se exprima prin:

Substantiv: A lipsit de la scoala din pricina bolii.

Locutiune substantivala: A plans mult din pricina parerilor de rau.

Pronume personal: N-a venit la scoala din cauza lui.

Pronume demonstrativ: Ai intarziat din pricina acestuia.

Pronume posesiv: Sunt suparat din pricina alor mei.

Pronume nehotarat: Ai fost pedepsit din cauza altuia.

Pronume relativ: Cunosc fapte/ din cauza caruia ai fost pedepsit.

Pronume interogativ: Din pricina cui ai intarziat?

Numeral: Ai intarziat din cauza celor doi.

Adjectiv: Ai intarziat din cauza celui lenes.

Dativ: N-a reusit la examen gratie pregatrii slabe din timpul anului.

Acuzativ: Tremuram de frica.

Verb la infinitiv: El a fost arestat pentru a fi furat o paine.

Verb la gerunziu: Fiind atent a inteles totul.

Verb la supin: Nu mai putea de obosit.

Complemente necircumstantiale

Complementul direct

El raspunde la intrebarile pe cine? ce?

Este partea secundara de propozitie care dtermina un verb tranzitiv la mod personal sau nepersonal sau o interjectie.

Este exprimat prin:

Subsrantiv: Tu citesti cartea.

Locutiune substantivala: El are o buna tinere de minte.

Pronume personal: L-ai chemat pe el.

Pronume demonstrativ: Voi admirati pe aceste.

Pronume posesiv: Eu ii vad pe ai tai.

Pronume nehotarat: Tu ii cunosti pe toti.

Pronume negativ: Nu cumpar nimic.

Pronume relativ: Iata omul/ pe care il admir. /

Pronume interogativ: Pe cine ai intrebat?

Numeral cardinal: I-ai vazut pe doi dintre copii.

Numeral ordinal: L-ai cumparat pe primul.

Numeral colectiv: I-am vazut pe tustrei.

Numeral fractional: El a luat o zecime din total.

Adjectiv: Il respect pe cel harnic.

Verb la infinitiv: El stie a vorbi romaneste.

Verb la gerunziu: Aud cantand pe undeva.

Verb la supin: Tu ai terminat de rezolvat exercitiul.

Interjectie: Deodata am auzit: buf!

Complementul indirect

Complementul indirect este partea secundara de propozitie care numeste obiectul caruia i se atribuie o caracteristica sau o insusire. Este exprimat prin:

Substantiv: - Gerunziu: Vulturul s-a aruncat asupra puilor.

- Dativ: Dau puilor cateva boabe de porumb.

Acuzativ: El isi aminteste de copilarie.

Pronume: - Gerunziu: Voi ati luptat contra lui.

- Dativ: Ii dau lui cartea.

- Acuzativ: Ma gandesc la el.

Numeral: - Gerunziu: Ei au luptat impotriva celui de-al doilea.

- Dativ: Primului ii dau cartea.

- Acuzativ: Tu te temi de primul.

Adjectiv: - Gerunziu: Ei au luptat contra celui harnic.

- Dativ: Celui harnic i se cuvine aceste premiu.

- Acuzativ: Ma bucur de cel harnic.

Verb la infinitiv: El s-a bucurat de a afla aceasta veste.

Verb la gerunziu: Tu te-ai plictisit auzind aceeasi muzica.

Verb la supin: El era gata de plecat.

Adverb: E bine de copilul ascultator.

Interjectie: Bravo voua .

Felul propozitiilor

I. Dupa structura, propozitiile pot fi:

-simple: Alexandru mananca

-compuse: Soare stralucitor ma mangaie cu razele calde.

II. Dupa aspectul predicatului, prapozitiile pot fi :

-afirmative : Afara ploua cu galeata.

-negative: Nimeni nu lipseste astazi de la scoala.

III. Dupa scopul comunicarii, propozitiiile pot fi:

-enuntiative

-propiu-zise: Astazi avem Latina

-optative: Ar fi fost bine daca ar fi luat 10

-imperative: Copiati textul de la pagina 5!!!

-interogative

-propiu-zise: Cat este ceasul?

-optative: Ea ar fi plecat de la ora de mate?

IV. Dupa rapoturile sintactice propozitiile pot fi:

-regente: ( determinate de propozitii subordonate )

Am plecat/ pentru ca trebuia sa ajung la timp/

-subordonate: ( determina o propozitie regenta )

- coordonate: ( de acelasi fel )

Duapa ce mi-am facut tema si am manacat, / am venit la tine.

V. Dupa inteles propozitiile pot fi:

-principale: ( au inteles de sine statator )

-secundare: ( depinde de intelesul altei propozitii )

Cine se scoala de dimineatza departe ajunge.