ANALIZA CONTRACTULUI DE LEASING LA SC PIN SRL

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Management financiar contabil

Specializarea : Contabilitate si informatica de gestiune

Centru teritorial: TULCEA

An: III ID

ANALIZA CONTRACTULUI DE LEASING LA

SC PIN SRL

CUPRINS

Cap.1.Prezentarea SC PIN SRL

1.1.Scurt istoric

1.2. Domeniu de activitate

1.3.Circuitul documentelor contabile

1.4.Organigrama

Cap. 2. Sisteme informatice financiar-bancare

2.1. Principii utilizate in proiectarea sistemelor informatice din domeniul economic

2.2. Parametrii specifici de performanta pentru sistemele informatice

Cap. 3.Leasing financiar

Cap.4. Studiu de caz.Concluzii.Argument.

Bibliografie

Cap.1.Prezentarea

1.1.Scurt istoric.

SC PIN SRL a fost infiintata in anul 2005,conform Legii 31/1990,este inregistrata la Registrul Camerei de Comert sub nr. J 36/326/2005, are codul fiscal RO 17745337 si are sediul in BEIDAUD-JUD. TULCEA.

Capitalul social al societatii este de 1000 lei.

Societatea are un numar de 2 asociati dintre care unul dintre ei este si presedintele consiliului de administratie si detine functia de director general.

Societatea are ca obiect de activitate prestari servicii catre populatie si anume comercializarea materialelor de constructii.

FORTA DE MUNCA:

Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu repectarea prevederilor Codului Muncii si regimului de asigurari sociale.Are in prezent 10de salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata.Necesarul de personal ,angajat pe baza de contract de munca,in conditiile codului muncii este stabilit de catre conducerea firmei.

DIZOLVAREA SI LICHIDAREA

Societatea se dizolva prin hotararea asociatului unic, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment, micsorarea capitalului sub limita legala, pierderea unei jumatati din capitalul social, fuziunea sau dizolvarea societatii comercial sau depasirea duratei de fuctionare prevazuta in actul constitutiv.

Din momentul dizolvarii, administratorul nu mai poate intreprinde noi operatiuni.

Lichidarea se face de unul sau mai multi lichidatori numiti de asociatul unic, sau de catre acesta.

Din momentul intrarii in fuctiune a lichidatorilor, mandatul adminitratorului inceteaza, acesta nemaiputand intreprinde noi actiuni in numele societatii

1.2. Domeniul de activitate

Societatea comerciala in care s-a efectuat stagiul de practica este S.C. PIN S.R.L. si are ca obiect principal de activitate prelucrarea si fasonarea sticlei plate. Este o societate comerciala cu raspundere limitata, constituita pe durata nelimitata.

Activitatea SC PIN SRL este afectata intr-o masura mai mica sau mai mare de o serie de factori si anume:

a)     Factori juridici

Buna desfasurare a activitatii societatii este afectata de legile si normele de aplicare a acestora aparute in decursul anului cu privire la autorizarea punctelor de lucru (centrelor) in ceea ce priveste securitatea din punct de vedere al PSI.

Pentru aceste autorizatii societatea tebuie sa investeasca un capital insemnat in vederea obtinerii acestora pentru nu a fi nevoita sa renunte la o parte din centre,centre care aduc un profit insemnat societatii..

b)     Factori tehnici si tehnologici

Societatea are in dotare un numar insuficient de utilaje si echipamente necesare desfasurari activitatii si anume mijloace de transport specifice acestui tip de activitate ( dotari cu stelaje si remorci speciale pentru transportul acestora).

De asemenea in anumite perioade ale anului cand activitatea ajunge la parametri maximi societatea este obligata sa mareasca numarul de personal angajat pentru a asigura o fluenta benefica societatii.

c)     Alti factori

Societatea se mai confrunta in decursul anului si cu factori naturali in special in anotimpul de iarna cat si in perioadele ploioase cand drumuri,in special cele rurale,sunt de cele mai multe ori inpracticabile ducand la diminuarea ritmului de apriovizionare al centrelor si implicit la diminuarea profiturilor societatii.

1.3.Circuitul documentelor contabile.

Contabilitatea , in cadrul SC PIN SRL, se tine in compartiment distinct , cu personal angajat cu pregatire de specilalitate .

Organizarea si tinerea contabilitatii revine contabilului sef, iar coordonarea activitatii in cadrul societatii este asigurata de catre administrator in stransa colaborare cu directorul executiv.

Contabilitatea se tine pe urmatoarele documente : documente de intrare - iesire (facturi de la furnizor , receptii, avize , facturi emise) ; a registrelor de casa ; a jurnalelor de vanzare si de cumparare ; a deconturilor ; a declaratiilor si impozitelor si taxelor locale precum si evidenta materialelor si a mijloacelor fixe.La incheierea lunii , pana in data de 5 a lunii urmatoare , contabilii vor inregistra in programul contabil toate documentele lunii,si le vor trimite la sediul central pentru verificare si arhivare.Astfel se vor trimite catre sediul central urmatoarele : registrele de casa ,facturi furnizori insotite unde este cazul de NIR,facturi clienti ex.rosu,declaratiile privind impozitul pe salarii si cele privind asigurarile sociale de sanatate,procese verbale de compensare.

La sediul central ,pe langa evidenta registrului de casa si a jurnalelor de banca,se inregistreaza toate cheltuielile generale ale societatii,a salariilor,a mijloacelor fixe, a declaratiilor la bugetul statului, se tine evidenta imprimatelor cu regim special , se elaboreaza pe baza tuturor inregistrarilor punctelor de lucru si a celor cu caracter general si dupa o atenta verificare decontul de TVA,se intocmeste balanta de verificare lunara,se calculeaza impozitul pe profit si se elaboreaza situatiile financiare anuale.

Toate actele care sunt cuprinse in registrele de casa vor avea semnatura compartimentului financiar contabil si semnatura de aprobare a administratorului.

1.4.Organigrama organizatorica si functionala a societatii

Organigrama S.C. PIN S.R.L. prezentata mai jos ofera o imagine de ansamblu asupra legaturilor functionale dintre compartimentul financiar-contabil si celelalte compartimente ale societatii.

ORGANIGRAMA S.C. PIN S.R.L.

Asa cum se poate observa din organigrama societatii, atat compartimentul de urmarire a productiei, cat si cel financiar-contabil sunt subordonate directorului economic, acesta supervizand intregul circuit al documentelor, de la intrarea materialelor in unitate pana la desfacerea produselor finite, cu implicarea in toate etapele lui a departamentului financiar-contabil.

Astfel, personalul departamentului financiar-contabil al societatii poarta raspunderea corectitudinii intocmirii tuturor documentelor ce-i revin conform structurii organizatorice si scopului pentru care functioneaza, precum si bunul mers al societatii.

 Cap. 2. Sisteme informatice financiar-bancare

Principii utilizate in proiectarea sistemelor informatice din domeniul economic

Responsabilitatea conducerii, coordonarii, unui proiect de informatizare intr-un organism ne situeaza in fata realitatii urmatoare:

termenele cuprinse in studiul de proiect trebuie respectate;

decelarea problemelor legate de organizare si informatizare necesita o anumita filozofie;

existenta mijloacelor care sa permita localizarea si rezolvarea problemelor.

Orice metoda, cu ajutorul careia se poate defini, analiza, concepe si realiza un proiect care acopera activitatea unui domeniu bine definit, are la baza o filosofie proprie a derularii intregului proiect, urmarind detalierea fiecarei etape de studiu si aplicarea unor instrumente specifice.

Proiectarea si realizarea unui sistem informatic sunt operatiuni dificile, pentru ca obliga la luarea in considerare a tuturor factorilor sistemului om-masina. Daca acceptam ideile ca sunt mai multe modalitati de delimitare a domeniilor de studiu, ca sunt nenumarate mijloace de documentare, ca exista multe metode de conceptie si punere in exploatare curenta, rezulta ca cele mai multe dintre ele se pot folosi in mod combinat sau complementar.

Amintim, in acest context, doua mari viziuni de conceptie a sistemelor informatice: abordarea ascendenta, cunoscuta mai simplu sub numele de bottom-up, si abordarea descendenta sau top-down.

Abordarea ascendenta are ca punct de plecare nivelul operational (aflat la baza piramidei ierarhice), si, prin realizarea informatizarii la fiecare nivel in parte, se ajunge la un sistem informatic care poate atinge nivelul extrem al piramidei. Este deci o consolidare a unui proiect care ne permite sa avem, in faza finala, informatizarea completa a unui sistem informational- organizational, specific unui organism economic supus analizei.

Aparatorii acestei abordari avanseaza argumentul ca este mai bine sa actionezi progresiv, decat sa mizezi pe ipoteza nerealista ca un proiect global poate fi tinut permanent la zi.

Abordarea descendenta consta in a cobori, pe scara piramidei ierarhice, pana la baza, realizand totodata si o analiza. Aceasta viziune considera ca un anumit domeniu este compus din parti corelate intre ele si cu legaturi cu exteriorul, fiind caracteristica pentru toate sistemele informationale.

Este mai bine sa se creeze si sa se realizeze din start un system informatic care sa tina cont de obiectivele planificate, abordate intr-o maniere globala, decat sa se incerce a se integra a posteriori, subsisteme informatice independente.

Metoda permite observarea sistemelor informatice sub mai multe perspective:

perspectiva sistemica. In aceasta privinta, intereseaza totalitatea problemelor inainte de a da o solutia globala, astfel spus intregul este altceva decat suma partilor.

perspectiva paralela date-prelucrari. Fata de alte metode care trateaza in mod privilegiat datele sau prelucrarile, se tine cont in aceeasi masura de date si de prelucrari. Datele sunt elementele stabile intr-o organizatie, fiind luate in calcul intr-o optica statica, iar prelucrarile sunt intotdeauna dinamice si sunt reprezentate prin instrumentele de sincronizare.

perspectiva orientata pe niveluri. Exista in cadrul metodei niveluri de abstractie care corespund domeniilor de preocupare si care, la randul lor, determina viziuni descriptive. Nivelurile de abstractie sunt ierarhizate pornind de la situatia conceptuala sau fizica pana la cea organizationala sau logica.

viziune globala asupra unui subansamblu reprezentativ. In majoritatea cazurilor, vederea de ansamblu poate considera un domeniu ca fiind cel mai important. Grija de a nu lungi prea mult studiul domeniului respectiv si pretentia acestui studiu de fi exhaustiv sunt deseori contradictorii. Subansamblul reprezentativ (SREP) este solutia oferita de metoda, pentru a concilia aceste doua nuante contradictorii. Subansamblul reprezentativ presupune cu necesitate un studiu prealabil.

perspectiva externa. Abordare date-prelucrari se simte la un moment dat de la debutul proiectului, evidentiind obligatia verificarii coerentei dintre date si prelucrari. Aceasta reconciliere dintre date si prelucrari se face prin intermediul modelelor externe.

Parametrii specifici de performanta pentru sistemele informatice

Calitatea informatiilor determina in mare masura performantele compartimentului financiar-contabil, atingerea obiectivelor pe care firma si le-a propus. Exista doua abordari ale performantei: una ce dezvolta o situatie stabila a sistemului si o alta care pune in valoare dinamismul, noutatea in domeniul considerat. In cazul unor schimbari, apare problema determinarii valorii informatiei noi, definita prin efectul deciziei posibil de adoptat. Existenta stabilitatii mediului informational induce aprecierea globala a sumei atuurilor sistemului informatic financiar-contabil (S.I.F.C.).

Pentru un control eficient al modului de realizare al sarcinilor stabilite, apreciez ca exista doua solutii: functionarea controlului intern de gestiune; reconsiderarea rolului tabloului de bord si a bugetelor.

a) centru de costuri, unde utilizatorii decidenti si managerul isi asuma responsabilitati sporite in gestionarea costurilor, iar performantele vor fi judecate prin capacitatea de a micsora ecarturile raportate la costurile previzionale, de a sporii productivitatea si de a propune solutii (actiuni) generatoare de profit.

b) centru de profit - scoate in relief faptul ca, desi profitul obtinut de contabilitatea informatizata nu este autentificabil in sine, trebuie sa consideram ca ea este un prestator de servicii ce se adreseaza unor beneficiari bine identificati.

c) centru de investitie - vizeaza contabilitatea informatizata care trebuie sa castige autonomie in efectuarea investitiilor (informatice) si apoi se impune sa le justifice. Pentru zona contabila informatizata, putem vorbi de reliefarea unor plusuri cantitative (economice) si calitative (politice). In legatura cu primul aspect, consideram ca viteza de circulatie a informatiei, dar si capacitatea ei de adaptare se pot constitui in resurse importante.

Remarcam doua fatete ale acestui tip de performanta:

Castigurile directe de productivitate - permit executarea unei aceleiasi atributii (decizii), cu mijloace reduse. De exemplu: o suprafata ocupata mai mica, utilizatorii decidenti mai putini, costuri ale hard-ului, soft-ului sau retelei mult diminuate.

Cresterea volumul activitatilor financiar-contabile, unde informatia suplimentara poate avea un impact pozitiv asupra domeniului contabil informatizat, dar numai in masura in care are desfacerea asigurata. Performantele politice (calitative) sunt mult mai greu de evidentiat sau mai ales de comensurat.

Consideram ca cele mai importante obiective ale unei metode sunt:

flexibilitatea sistemului;

satisfactia utilizatorilor;

calitatea produselor financiar-contabile.

Flexibilitatea reprezinta capacitatea de adaptare a structurii contabilitatii informatizate la mediu. Un sistem deschis, cu numeroase puncte de ascultare si cu o grija deosebita pentru comunicatie (orala, scrisa sau electronica) va reactiona rapid la oportunitati si va putea sa tina cont de restrictii. Flexibilitatea se va aprecia prin raportarea la un anumit obiectiv, timp continut lucrare (aspect calitativ) numar de lucrari (aspect cantitativ) fixat in cadrul unei evolutii istorice. Sistemul deschis va avea in vedere si practicile agentilor economici.

Satisfactia utilizatorilor decidenti reprezinta criteriul de apreciere a performantei sociale, stabilit de actorii participanti la procesul productive creativ.

Calitatea produselor financiar-contabile este apreciata subiectiv de diferitii beneficiari: clienti, banca, manageri etc., dar si obiectiv - prin deducerea deseurilor informationale, a erorilor etc. DePINe foarte mult de asteptarile diversilor consumatori (din interiorul sau exteriorul firmei), dar si de sistemul de productie financiar-contabil in ansamblu (inclusiv

modalitatile de control).

Criteriile de apreciere a performantelor zonei economice informatizate sunt:

a) criteriile de natura tehnica - au in vedere continutul sistemului, capacitatea acestuia de a indeplini functii specifice. Vor fi luate in considerare atat aspectele legate de producerea de informatii utile, cat si cele ce privesc gestiunea sistemului si a firmei.

b) criteriile organizationale - reduc incertitudinile sistemului informatic financiar-contabil si permit grefarea pe structura acestuia. Cresterea capacitatii lui de prelucrare ori gradul sau de deschidere va determina modificari structurale ce se impun a fi pe deplin stapanite. Apreciem ca fiind necesara analiza evolutiei si a adaptarilor prin prisma urmatoarelor stari ale structurii:

- specializare - gradul in care activitatile financiar-contabile sunt divizate pe roluri specializate, in functie de pregatirea utilizatorilor decidenti;

- standardizare - masura in care sunt stabilite reguli si proceduri generale pentru a defini sarcinile de executat si a controla aplicarea lor.

Informatizarea contabilitatii duce la crearea de noi proceduri, le elimina pe cele redundante sau neutilizate;

- formalizarea - nu este legata implicit de noile tehnologii, depinzand uneori de gradul de pregatire al utilizatorilor decidenti;

centralizarea - vizeaza importanta acordata luarii deciziilor de catre manager, urmarindu-se sa nu se accentueze fenomenul birocratic. In categoria criteriilor organizationale de apreciere a performantelor segmentului financiar-contabil informatizat consideram ca se impune a fi inclusa si masurarea gradului de schimbare. In acelasi timp, este importanta

si cunoasterea atitudinii utilizatorilor decidenti, in vederea anticiparii unei eventuale reactii de respingere (putandu-se folosi in acest sens metodologia CRIG);

c) criteriile economice - utilizarea lor are in vedere tipul proiectului si etapa procesului de decizie. Dupa parerea autorilor, exista doua mari categorii de repere in stabilirea dimensiunii contabilitatii informatizate: unele ce isi propun sa urmareasca costurile si avantajele (metode

a posteriori) si altele care doresc sa efectueze demersuri pentru o analiza complexa in vederea alegerii investitiei (metode a priori).

Pentru zona contabilitatii informatizate, putem pune in evidenta mai multe praguri si masurari ale eficientei:

coeficientul eficientei globale a sistemului informatic financiar- contabil (Keg):

Keg = (Ec + As) / (Chi + Che) unde:

Ec - economii rezultate prin introducerea tehnologiilor informatice si

de comunicatie;

As - acumularile suplimentare;

Chi - cheltuieli de implementare;

Che - cheltuieli de exploatare a sistemului.

Calea principala de crestere a eficientei sistemelor informatice este reducerea cheltuielilor prin:

utilizarea de elemente standardizate si tipizate;

elaborarea bugetului informatic si controlul realizarii indicatorilor prevazuti;

imbunatatirea parametrilor de exploatare a aplicatiilor informatice.

Cu cat durata de recuperare a cheltuielilor cu caracter informatic (ce privesc echipamentele, programele, retelele) este mai mica, cu atat standardele vor fi mai mari si se vor inregistra acumulari suplimentare (implicit profit net).

durata de recuperare a cheltuielilor este invers proportionala fata de coeficientul eficientei globale (Dr):

Dr = 1/Keg

Se va avea in vedere totalitatea cheltuielilor (de investitie, de exploatare), iar sistemul informatic se va aprecia ca fiind eficient daca Keg >1, iar Dr <5.

Performantele sunt direct legate si de dimensionarea optima a sistemului informatic financiar-contabil, asa cum este prezentat mai jos:

Caracteristicile sistemului Efectele economice

Performanta sistemului:

- optimizarea prelucrarilor

- optimizare traficului

Efect de anvergura (diminuarea costului de prelucrare si transmitere)

Remarcam anumite fortelor motrice care ajutaa la formarea rezultatului sistemului informatic financiar-contabil: productia informationala si modalitatile de valorificare a acesteia; preturile de aprovizionare cu diferite materiale; evolutia salariilor utilizatorilor decidenti si/sau a managementului; costul de intretinere si reparare al retelei sau echipamentelor etc. Contributia fiecarui factor asupra evolutiei profitului se determina utilizand procedeul substitutiilor in lant, care permite masurarea influentelor sau a alternativelor.

Cap. 3. Leasing financiar

Finantarile prin sistem leasing constituie in economia romaneasca o adevarata gura de oxigen pentru agentii economici pentru care investitiile reprezinta o cerinta esentiala pentru dezvoltarea activitatii lor. Si cum 99% din activitatile din economie necesita investitii pentru a se dezvolta, finantarile in sistem leasing vor cunoaste o crestere constanta.

Leasing-ul s-a impus si la noi in tara, asa cum a facut-o peste tot in lume (poate mai putin in economiile tarilor din lumea a III-a) in primul rand prin simplitate. In conditiile in care mediul concurential din tara noastra devine tot mai aspru, viteza de reactie a companiilor la schimbarile din mediul extern este vitala. Leasing-ul, prin operativitatea, sa satisface in intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investitii a agentilor economici. De asemenea, prin leasing, agentii economici evita procedurile complicate ale contractarii de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societatii sau cel privat pentru constituirea de garantii.

Leasingul presupune existenta a trei terte persoane: furnizorul, societatea finantatoare (societatea de leasing) si utilizatorul (beneficiarul finantarii). Societatea de leasing cumpara de la furnizor bunul solicitat de utilizator si il cedeaza acestuia din urma pe o anumita perioada de timp contra unor redevente lunare. Aceasta reprezinta in esenta operatiunea de finantare prin leasing. Pentru utilizator, aceasta operatiune ii va aduce si alte avantaje cum ar fi:

Ii permite realizarea de investitii atunci cand nu dispune de lichiditatile necesare. Si cum investitiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea cifrei de afaceri, surplusul de venit obtinut poate acoperi redeventele lunare. 

Ii permite sa-si foloseasca fondurile pentru sporirea capitalului de lucru (a activelor circulante), cele care sunt aducatoare de bani. 

Ii permite sa fie in pas cu noua tehnologie prin aceea ca la sfarsitul contractului de leasing poate returna bunul societatii finantatoare si sa inchirieze altul ale carui caracteristici tehnice sporite ii pot oferi o eficienta mai mare in exploatare.

Ii permite sa beneficieze de amanarea platii taxelor vamale pana la sfarsitul contractului pentru bunurile aduse din import. Plata taxelor vamale se va face doar la 20% din valoarea bunului.

Ii permite sa beneficieze de facilitatile fiscale Intreaga valoare a ratei de leasing este deductibila fiscal pentru IMM.

Clasificare:

Leasingul este de doua feluri: financiar si operational.

Procedural, este vorba de acelasi lucru, insa exista aspecte care diferentiaza cele doua tipuri de operatii, si anume:

In cazul leasingului operational, redeventa este compusa din cota de amortizare calculata conform prevederilor legale plus un beneficiu. Pentru utilizator, intreaga redeventa lunara este considerata cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal.

In leasingul financiar, bunul finantat este evidentiat in contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finantarii). Utilizatorul va inregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat in patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal, potrivit legislatiei in vigoare.

Redeventa lunara este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix si din dobanda de leasing. Dobanda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator. 

Leasing-ul financiar

Conform IAS 17, "Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, in mare masura, toate riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, in cele din urma". IAS furnizeaza unele exemple de indicatii care pot sugera clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar.

De exemplu, un vehicul are o durata de exploatare determinata de numarul de kilometrii parcursi. Valoarea justa a vehiculului este de 400 milioane lei. El parcurge, in mod obisnuit, 100.000 km inainte de a fi casat. Se ia in considerare un anumit aspect al contractului, si anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost inchiriat de locatar, care este:

1. 30.000 km.
2. 50.000 km.
3. 75.000 km.

La punctele a) si b) se poate spune ca nu au fost transferate in mod substantial beneficiile. In cazul c), acest lucru este mai putin evident, dar se poate argumenta ca procentul de 75% poate fi considerat substantial.

Contractul mai prevede, de asemenea, ca in cazul a) avem un leasing financiar, iar in cazul c) un leasing operational. Aceste declaratii sunt nerelevante deoarece au doar forma legala si nu substanta economica.

Ambele contracte de la cazurile a) si b) au optiuni de cumparare exercitabile de catre locatar. Acest lucru pare sa satisfaca problema transferarii riscurilor si beneficiilor. Cazul a) stabileste un pret de 200 milioane lei, iar cazul b) un pret de 30 milioane lei. Este foarte probabil ca in cazul a) societatea sa achizitioneze activul la sfarsitul termenului de leasing, probabilitate neexistenta in cazul b). Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar.

In fine, in cazul c), locatorul accepta sa repare, sa intretina si sa furnizeze un alt vehicul in cazul in care cel existent se va defecta. Locatorul are, de asemenea, dreptul ca in orice moment sa inlocuiasca activul cu unul similar, daca ofera indicatii stricte ca va face acest lucru. Acest lucru face mai putin probabila clasificarea cazului c) in categoria leasing-ului financiar.

Concluzia exemplului de mai sus este aceea ca toti termenii unui contract de leasing trebuie luati in considerare impreuna. Este, prin urmare, o problema de rationament profesional atat pentru administratorii locatarului, cat si pentru cei ai locatorului. Trebuie retinut ca este posibila contabilizarea operatiunii de leasing drept leasing operational de catre una din partile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealalta parte contractanta.

Paleta definitiilor pe care le putem intalni este foarte larga. Chiar si cartile de specialitate accesibile in mod curent definesc leasingul unilateral sau chiar gresit, fara a surprinde in fapt esenta fenomenului. Exista pareri ca leasingul este o operatiune de finantare, altii o asimileaza cu o vanzare in rate sau cu un contract de locatie pura. Ei bine, leasingul nu este nici una dintre aceste operatiuni, dar poate avea forme foarte apropiate de oricare dintre ele.

Definitia:

Leasingul este operatiunea prin care o parte, denumita locator, transmite celeilalte parti denumita utilizator, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, dreptul de posesie si folosinta al unui bun al carui proprietar este, pentru o perioada determinata de timp.

Elementele cele mai importante care decurg din aceasta definitie si care delimiteaza leasingul de alte operatiuni inrudite, sunt urmatoarele:

Locatorul ramane proprietarul bunului ce constituie obiectul contractului de leasing, pe toata perioada de derulare a contractului; aceasta implica si faptul ca, in cazul neachitarii ratelor de leasing locatorul are dreptul de a-si retrage bunul.

Utilizatorul are dreptul sa beneficieze, pe perioada contractului, de toate avantajele folosirii bunului, asumandu-si in acelasi timp si riscurile exploatarii acestuia.

Pornind de la aceste principii generale, mentionam o alta caracteristica importanta a leasingului, si anume flexibilitatea. In general, contractele care se incheie sunt croite pe obiectul de leasing si pe utilizator. Perioada de derulare a contractului, cadenta ratelor, valoarea reziduala pot fi liber negociate de cele doua parti, astfel incat termenii contractului sa corespunda cel mai bine intereselor si mai ales posibilitatilor acestora. Prezentam in continuare cateva situatii mai des intalnite.

Exista forme de leasing in care, la sfarsitul perioadei, utilizatorul are dreptul de a opta fie pentru achizitionarea bunului la o valoare reziduala, fie pentru prelungirea contractului, fie pentru renuntarea la bunul respectiv. Aceste forme de leasing fac parte din categoria operatiunilor de leasing financiar.

Probabil ca aceste forme de leasing sunt cele mai populare. In esenta, locatorul apare ca finantator al utilizatorului, datorita faptului ca este foarte probabil - inca de la inceputul contractului - ca utilizatorul va opta pentru achizitionarea definitiva a obiectului de leasing. In aceasta situatie, locatorul nu are interesul ca la sfarsitul contractului sa ramana in posesia bunului si ne putem astepta ca si ratele de leasing sa reflecte acest lucru. Locatorul isi va acoperi in timpul perioadei de leasing toate cheltuielile generate de operatiune, iar valoarea reziduala va fi mult mai mica decat valoarea de piata a bunului la sfarsitul contractului.

Exista si situatii in care existenta unei piete second-hand sau faptul ca locatorul este specializat pe leasingul anumitor categorii de bunuri, va putea determina o diminuare a ratelor si o crestere a valorii reziduale, deci un risc suplimentar asumat de locator.

In oricare dintre situatii, locatorul va trebui sa analizeze foarte bine afacerea si clientul cu care opereaza.

Un alt factor important in derularea operatiunii de leasing este furnizorul. In general, si acesta isi asuma responsabilitati legate de derularea contractului, mai ales in ceea ce priveste exploatarea (asistenta tehnica, instruirea personalului etc., contract de buy-back). Contractul devine astfel tripartit, dar subliniem faptul ca este posibil ca furnizorul sa-si asume si rolul de locator. Aceasta situatie poate fi interesanta pentru producatorii sau distribuitorii care pot sa-si asigure ei insisi finantarea, facilitandu-si astfel desfacerea produselor.

Exemple in acest sens, chiar pe piata romaneasca, sunt distribuitorii de autoturisme sau de utilaje si echipamente specializate - pornind de la computere pana la tractoare. In principiu, aceasta forma de leasing este cea mai ieftina pentru utilizator, intrucat producatorul sau distribuitorul sunt cei care cunosc cel mai bine produsul si piata de desfacere, ceea ce diminueaza in mare masura riscurile asumate de locator. Nu este exclus ca in viitorul foarte apropiat, sub presiunea pietei, si producatorii sau distribuitorii romani de instalatii sau echipamente pentru industria alimentara sa-si desfaca produsele sub forma de leasing.

Avantajele si impactul economic al leasingulul

Din punctul de vedere al locatorului, este esential faptul ca contractul de leasing ii protejeaza dreptul de proprietate si deci poate actiona direct asupra bunului in cazul in care utilizatorul nu se achita de obligatiile contractuale. De asemenea, obiectul finantarii fiind legat direct de contract si fiind personalizat, exista posibilitatea urmaririi afacerii in intimitatea ei si este mult mai usor de luat o decizie in caz de insolvabilitate temporara a utilizatorului.

Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regasesc la utilizator. Acesta poate sa plateasca dreptul de folosinta si, in cele din urma, sa achizitioneze un bun investitional pe masura ce produce. Ratele pot fi astfel dimensionate si cadentate incat sa permita plata ratelor si chiar obtinerea unui profit fara a supune utilizatorul la sarcini impovaratoare. De exemplu, pentru activitati sezoniere - cum ar fi industria zaharului - ratele pot fi orientate spre sfarsitul perioadei de productie, cand veniturile inregistrate din vanzarea produselor vor permite achitarea obligatiilor de plata. In aceste cazuri, ratele sunt de cele mai multe ori anuale sau semestriale; dimpotriva, pentru activitati unde incasarile sunt ritmice si se intind pe tot parcursul anului - cum ar fi panificatia, industria laptelui - ratele pot fi lunare.

Contractul de leasing se incheie pe o perioada de cel putin un an. Nu exista o cerinta expresa ca contractul sa fie incheiat in forma scrisa, dar Ordonanta nr. 51 reglementeaza clauzele obligatorii intr-un contract de leasing, astfel ca forma scrisa trebuie subinteleasa.

Contractul de leasing constituie titlu executoriu (adica poate fi pus in executare contra utilizatorului fara nevoia parcurgerii vreunei proceduri judiciare) daca utilizatorul refuza sa inapoieze bunul, in urmatoarele situatii:

la sfarsitul perioadei de leasing, daca acesta nu a formulat optiunea cumpararii bunului sau a prelungirii contractului;

in cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului.

Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse inregistrarii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, in conditiile Legii nr. 99/1999, pentru opozabilitate fata de terti, dar interesul unei astfel de inregistrari este al locatorului, iar nu al utilizatorului (ca in cazul leasing-ului imobiliar).

Achizitionarea de mijloace fixe (intre care se includ echipamentele TI) prin leasing financiar intra sub incidenta legislatiei referitoare la amortizare (in principal, Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, astfel cum a fost modificata si republicata), astfel incat deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratata diferentiat. Astfel, o parte a ratei este deductibila ca dobanda, o alta parte ca prima de asigurare si o alta parte ca pretul de achizitionare a bunului, acesta din urma fiind determinat conform legislatiei referitoare la amortizare.

Ordonanta nr. 51 contine si unele reguli speciale privind taxele vamale. Astfel, bunurile care sunt introduse in tara de catre utilizatori, persoane fizice sau juridice romane, in baza unor contracte de leasing incheiate cu societati de leasing, persoane juridice straine, sau de societati de leasing persoane juridice romane, in baza unor contracte de leasing incheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice romane, bunul se incadreaza in regimul vamal de admitere temporara, pe toata durata contractului de leasing, cu exonerarea totala de la obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor de import. Daca utilizatorul opteaza pentru cumpararea bunului la sfarsitul perioadei de leasing, el va fi obligat sa achite taxa vamala calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului (pretul platit de locator furnizorului). Cu toate acestea, din punctul de vedere al regulamentelor vamale, utilizatorul trebuie sa cumpere bunul intr-o perioada de 7 ani de la data incheierii contractului.

Reglementarile in vigoare cu privire la operatiunile de leasing:
Ordonanta nr. 51/28.08.1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

Legea nr. 90/28.04.1998 pentru aprobarea OG nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

Norme privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing;

Propunere de ordonanta de modificare a Legii nr. 99/1999 privind activitatile de leasing si societatile de leasing;

Ordonanta nr. 51/1997 republicata privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.

Legea nr. 414/26.06.2002 privind impozitul pe profit (M.O. 456/27.06.2002);

HG nr. 859/16.08.2002 pentru aprobarea instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit (MO 640/29.08.2002);

OMFP 1784/2002 pentru aprobarea precizarilor privind unele masuri referitoare la inchiderea exercitiului financiar pe anul 2002 la persoanele juridice care, potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale (M.O. 21/16.01.2003);

HG 22/16.01.2003 privind unele modificari si completari ale metodologiilor contabile si fiscale (M.O. 44/24.01.2003);

OG 36/30.01.2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar - fiscala (M.O. 68/02.02.2003).

Operatiile de leasing sunt reglementate prin Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.Contractul de leasing trebuie sa cuprinda, pe langa partile contractante, cel putin urmatoarele elemente:

clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau operational;

denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing si caracteristicile de identificare a acestuia; 

valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora;

perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;

clauza privind obligatia asigurarii bunului;

valoarea totala a contractului de leasing. 

Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda, pe langa elementele :

valoarea de intrare a bunului;

valoarea reziduala a bunului convenita de parti, cand este cazul;

valoarea avansului;

rata de leasing.

Leasingul financiar se refera la operatiunile care indeplinesc unul sau mai multe din urmatoarele elemente:

riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul contractului de leasing;

partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;

utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va prezenta cel mult 30% din valoarea de piata pe care o are la data la care optiunea este exprimata;

perioada de folosire a bunului in sistemul de leasing acopera cel putin 75% din durata de utilizare a bunului, chiar daca initial dreptul de proprietate nu este transferat.

Cap.4.Studiul de caz.Concluzii.Argument.

Argument.

Cuvintul 'Leasing' vine din limba engleza, de la substantivul 'leasing' si verbul 'to lease' care s-ar traduce, intr-o prima acceptiune, prin 'a inchiria'. Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat insa o forma specifica de finantare, a carei denumire s-a departat de intelegerea initiala, reprezentata astazi mai bine de verbele 'to rent' sau 'to hire'.
Ca si in cazul chiriei, in prim planul operatiei economice sta utilizarea obiectelor inchiriate (echipamente industriale, vehicule, cladiri, etc.) si nu proprietatea asupra acestora, astfel incit Utilizatorul (cel care 'primeste' finantarea in leasing) dobandeste dreptul de folosinta asupra obiectelor care raman insa in proprietatea Locatorului (cel care 'ofera' finantarea in leasing).
Leasing-ul este o metoda buna de finantare in principal datorita operativitatii cu care poate satisface necesitatile financiare ale agentilor economici si persoanelor fizice deopotriva. Printr-o operatiune de leasing pot fi evitate procedurile complicate ale contractarii unor credite bancare, proceduri ce uneori presupun imobilizarea unor elemente ale patrimoniului societatii sau celui privat, pentru constituirea de garantii.

Leasing-ul presupune existenta unui furnizor, a societatii finantatoare (societatea de leasing) si a unui utilizator. In esenta operatiunea de finantare prin leasing presupune ca societatea de leasing cumpara de la furnizor bunul solicitat de catre utilizator si cedeaza folosinta acestuia din urma pentru o anumita perioada de timp in schimbul unei redevente lunare.

In Romania operatia de leasing este definita si tratata in conformitate cu prevederile Ordonantei 57/1997, amendate si adaugite prin diferite acte de-a lungul timpului. La data publicarii acestui document ultimul act normativ emis este OG 51 din 1997 republicata in Monitorul Oficial nr 9 din 12 Ianuarie 2000.

In conformitate cu prevederile legale, leasing-ul ca operatie economica este definit astfel:
" operatiunilor de leasing prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale."

Leasingul presupune existenta a trei terte persoane: furnizorul, societatea finantatoare (societatea de leasing) si utilizatorul (beneficiarul finantarii). Societatea de leasing cumpara de la furnizor bunul solicitat de utilizator si il cedeaza acestuia din urma pe o anumita perioada de timp contra unor redevente lunare. Aceasta reprezinta in esenta operatiunea de finantare prin leasing. Pentru utilizator, aceasta operatiune ii va aduce si alte avantaje cum ar fi:

Ii permite realizarea de investitii atunci cand nu dispune de lichiditatile necesare. Si cum investitiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea cifrei de afaceri, surplusul de venit obtinut poate acoperi redeventele lunare.

Ii permite sa-si foloseasca fondurile pentru sporirea capitalului de lucru (a activelor circulante), cele care sunt aducatoare de bani.

Ii permite sa fie in pas cu noua tehnologie prin aceea ca la sfarsitul contractului de leasing poate returna bunul societatii finantatoare si sa inchirieze altul ale carui caracteristici tehnice sporite ii pot oferi o eficienta mai mare in exploatare.

Ii permite sa beneficieze de amanarea platii taxelor vamale pana la sfarsitul contractului pentru bunurile aduse din import. Plata taxelor vamale se va face doar la 20% din valoarea bunului.

Ii permite sa beneficieze de facilitatile fiscale intreaga valoare a ratei de leasing este deductibila fiscal pentru IMM.

Leasing-ul s-a conturat mult mai clar ca realitate economica decat ca o entitate juridica. Daca pentru agentii economici leasing-ul poate fi considerat drept mijloc de deconcentrare, prin micsorarea riscurilor pentru cei chemati sa-i descifreze esenta juridica el pare o problema insolubila.
Leasingul este de doua feluri: financiar si operational. Procedural, este vorba de acelasi lucru, insa exista aspecte care diferentiaza cele doua tipuri de operatii, si anume:

In cazul leasingului financiar, bunul finantat este evidentiat in contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finantarii). Utilizatorul va inregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat in patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal, potrivit legislatiei in vigoare.

In cazul leasingului financiar, redeventa lunara este compusa din cota parte din aloarea de intrare a mijlocului fix si din dobanda de leasing. Dobanda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator.

In cazul leasingului operational, redeventa este compusa din cota de amortizare calculate conform prevederilor legale plus un beneficiu.

Pentru utilizator, intreaga redeventa lunara este considerata cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal.

In cazul leasingului operational, bunul ramane evidentiat in contabilitatea societatii finantatoare;

In leasingul financiar, bunul finantat este evidentiat in contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finantarii). Utilizatorul va inregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat in patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere iscal, potrivit legislatiei in vigoare.

Redeventa lunara este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix si din dobanda de leasing. Dobanda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator.

Leasing-ul financiar Conform IAS 17, "Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, in mare masura, toate riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, in cele din urma". IAS furnizeaza unele exemple de indicatii care pot sugera clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar.

Elementele cele mai importante care decurg din aceasta definitie si care delimiteaza leasingul de alte operatiuni inrudite, sunt urmatoarele:

1. Locatorul ramane proprietarul bunului ce constituie obiectul contractului de leasing, pe toata perioada de derulare a contractului; aceasta implica si faptul ca, in cazul neachitarii ratelor de leasing locatorul are dreptul de a-si retrage bunul.

2. Utilizatorul are dreptul sa beneficieze, pe perioada contractului, de toate avantajele folosirii bunului, asumandu-si in acelasi timp si riscurile exploatarii acestuia.

Pornind de la aceste principii generale, mentionam o alta caracteristica importanta a leasingului, si anume flexibilitatea. In general, contractele care se incheie sunt croite pe obiectul de leasing si pe utilizator.

Perioada de derulare a contractului, cadenta ratelor, valoarea reziduala pot fi liber negociate de cele doua parti astfel incat termenii contractului sa corespunda cel mai bine intereselor si mai ales posibilitatilor acestora.

Breviar contabil

a) Inregistrarea in contabilitate a imobilizarilor corporale primite conform contractului de leasing, inclusiv a dobanzilor aferente:

212 "Mijloace fixe" = 167"Alte imprumuturi si datorii asimilate"

471 "Cheltuieli inregistrate in avans" = 687 "Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate"

Debit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" cu valoarea imobilizarilor corporale conform documentelor.

b) Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate in sistem de leasing se face conform duratelor normale de functionare legale in vigoare.

In cazul leasing-ului financiar - amortizarea se inregistreaza astfel:

681 "Cheltuieli de exploatare privind = 281"Amortizari privind imobilizarile amortizarile si provizioanele" corporale"

c) Inregistrarea obligatiei de plata a ratelor facturate de proprietarul bunurilor:

% = 404 "Furnizori"

167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate"

1687 " Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate"

4426 "TVA deductibila"

si concomitent

666 'Cheltuieli privind dobanzile" = 471 "Cheltuieli inregistrate in avans"

Etapele procedurii de leasing

In general, in derularea unui contract de leasing, sunt implicate, in diverse etape ale procesului de

finantare, cel putin cinci parti: societatea de leasing, clientul sau utilizatorul final, furnizorul bunului achizitionat, banca finantatoare si, nu in ultimul rand, societate de asigurare.

Alegerea bunului si a furnizorului

In functie de necesitatile clientului, acesta decide atat asupra caracteristicilor bunului cat si asupra furnizorului.

Toate detaliile legate de natura bunului (pret, caracteristici tehnice, amanunte privind livrarea, conditii de instalare si punere in functiune, in cazul echipamentelor) vor fi negociate de utilizator direct cu furnizorul ales, urmand a respecta in contractul de vanzare cumparare si in contractul de leasing, toate aspectele negociate.

Obtinerea ofertei si solicitarea de leasing

Pe baza preturilor negociate cu furnizorul intocmeste o oferta generala de finantare, in care vor fi

calculate, avansul, rata de leasing, valoarea asigurarii, etc. In urma transmiterii solicitarii de leasing, oferta transmisa initial poate suferi modificari in functie de clasa de risc in care se va incadra clientul. Analiza riscului are la baza atat documentele financiare puse la dispozitie de catre client (bilant, balanta, cont de profit si pierderi) cat si alte documente solicitate (chestionar de leasing, prezentarea activitatii companiei, business-plan,etc.).

Analiza si aprobarea solicitarii de leasing

Evaluarea solicitarii de leasing se realizeaza de catre specialisti intr-un interval de timp ce nu depaseste 48 ore. In functie de complexitatea proiectului supus finantarii, societatea de leasing poate solicita clientului informatii suplimentare referitoare la unele aspecte analizate, raspunsul final al evaluarii urmand a fi prelungit in functie de furnizarea informatiilor solicitate.

Incheierea contractului In cazul unui raspuns afirmativ, se va incheia un contract de leasing, financiar sau operational, ce va include atat clauzele negociate de utilizator cu furnizorul bunului, cat si clauze specifice politicii societatii de leasing privitoare la modalitatea de plata a ratelor, asigurarea efectuarii platilor, etc.

Asigurarea generala a bunului

Bunul ce urmeaza a fi achizitionat urmeaza a fi asigurat de catre societatea de leasing, pe toata derularea contractului de leasing, in optiunea pentru toate riscurile, in conditiile stabilite cu societatea de asigurari si banca finantatoare, iar prima de asigurare va fi achitata de catre utilizator.

In cazul produselor provenite din import, prima de asigurare se va calcula la valoarea DDP a bunului.

Livrarea bunurilor

Obligatia livrarii bunurilor revine in intregime furnizorului, operatiunea fiind asistata de specialistii societatii de leasing

Conditiile si costurile finantarii

Pot obtine finantare pentru achizitionarea de bunuri in leasing atat persoane juridice, infiintate in baza Legii 31/1990 republicata, cat si persoane fizice sau persoane fizice autorizate.

Bunurile finantate pot fi noi, din import sau achizitionate de pe piata romaneasca, sau second-hand, caz in care se va efectua o evaluare suplimentara de catre specialistii societatii de leasing.

Pot fi finantate atat vehicule diverse (autoturisme, autoutilitare, microbuze) cat si echipamente medicale, telecomunicatii, tehnica de calcul, etc. Valoare bunurilor achizitionate va fi cuprinsa intre 3.000 euro si 100.000 euro.

Durata contractului de leasing poate varia intre 12 si 48 luni, in functie de necesitatile clientului si rezultatul analizei financiare.

Documentele necesare analizei

In functie de personalitatea juridica a solicitantului (persoana juridica, persoana fizica autorizata,

persoana fizica) sunt necesare diferite tipuri de documente menite sa reliefeze bonitatea si capacitatea de plata a acestuia.

In principal, documentele solicitate sunt:

· Cererea de Finantare sau Formularul de Comanda, documente tipizate;

· Documente financiare, care sa prezinte situatia financiara din ultimii doi ani de activitate;

· Documente legale (certificat de inregistrare, cod fiscal, certificat constatator, act

constitutiv si acte aditionale, etc.)

· Declaratie angajament a utilizatorului;

· Factura proforma , cu o descriere detaliata a bunului si a caracteristicilor tehnice, a

modalitatilor de plata si livrare, pretul si moneda de plata;

Iata mai jos o serie de comisioane practicate de banci, nu de toate, dar multe dintre ele sunt prezente peste tot:

. comision de deschidere cont, cuprins intre 15 si 30 lei noi, in functie de banca

. comision de retragere, aproximativ 1,5-2% din valoarea sumei retrase

. comisionul de administrare a contului curent,in valoare de aprox. 0,5 euro pe luna

comision de transfer, de aproximativ 0,5-1% din suma; daca mai intervine si o banca intermediara, comisioanele ajung pana la 3%.

. comision de analiza a dosarului de 5-10 euro

. comision de acordare a creditului. In unele cazuri, acesta este prestabilit (intre 500 si 800 RON) sau este calculat ca procent din valoarea creditului (intre 3 si 6%).

. comision de inregistrare in arhiva electronica, care in majoritatea cazurilor este de 20 euro.

. taxa de management a dosarului care poate fi perceputa o singura data pe an, de 1,75-2,5%, sau care trebuie platita lunar, de 0,1-0,15% pe luna.

. comision de risc. Daca este retinut o singura data, acesta ajunge pana la 800 lei noi, iar daca este inclus in dobanda este in jurul a 0,15% din valoarea creditului.

. comision de evaluare a imobilului In cazul creditelor imobiliare/ipotecare, care ajunge si la 100 de euro. Unele banci cer, prin intermediul firmelor de evaluari, doar 25 de euro.

Monografia contabila a a unui credit in Euro pe termen lung solicitat si obtinut de MIHAI DORELA la BRD :

Pentru evidentierea monografiei contabile vom considera urmatoarea speta pentru a simplifica putin graficul de rambursare:

Locatar (utilizator) inregistrari contabile:

Operatiunea de primire in gestiune a bunurilor se inregistreaza in contabilitate folosind contul de imobilizare aferent. In acelasi timp se evidentieaza valoarea contractului de leasing formata din rata si dobanda ce decurge din contractul de leasing.

• Primirea bunului: se face la valoarea inscrisa in contract a bunului

       %                             =             167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate"

 212 "Constructii"

213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"

214 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale"

• Evidentierea dobanzii totale conform contractului:

471 "Cheltuieli inregistrate in avans"                 =             168 "Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate"

Lunar se inregistreaza amortizarea imobilizarii respective, folosind metoda liniara si tinand cont de perioada de desfasurare a contractului de leasing.

• Inregistrarea amortizarii:

681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere"   =    281 "Amortizari privind imobilizarile corporale"

Conform termenelor contractuale se primeste factura de la locatar cuprinzand rata de leasing (redeventa) si dobanda aferenta.

• Inregistrarea facturii:

              %                                           =               404 "Furnizori de imobilizari"

167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate" (pentru redeventa)

168 "Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate" (pentru dobanda)

4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila"

• Concomitent se inregistreaza cheltuielile curente privind dobanda de leasing:

666 "Cheltuieli privind dobanzile"              =           471 "Cheltuieli inregistrate in avans"  

Transferul dreptului de proprietate cate locatar la valoarea reziduala convenita intre parti conform termenilor contractuali se face pe baza primirii facturii finale.

Inregistrarea primirii finale a bunului:

              %                                           =               404 "Furnizori de imobilizari"

167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate" (pentru valoarea reziduala)

4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila"

La momentul transferului dreptului de proprietate, soldul conturilor 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate"  si 168 "Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate", trebuie sa fie 0. La fel si soldul contului 471 "Cheltuieli inregistrate in avans".

a)  Inregistrarea in contabilitate a imobilizarilor corporale primite conform contractului de leasing, inclusiv a dobanzilor aferente:

212 "Mijloace fixe" = 167"Alte imprumuturi si datorii asimilate"

471 "Cheltuieli inregistrate in avans" = 687 "Dobanzi aferente altor

imprumuturi si datorii asimilate"

Debit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" cu valoarea imobilizarilor corporale conform documentelor.

b)  Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate in sistem de leasing se face conform duratelor normale de functionare legale in vigoare.

In cazul leasing-ului financiar - amortizarea se inregistreaza astfel:

681 "Cheltuieli de exploatare privind = 281"Amortizari privind imobilizarile

amortizarile si provizioanele" corporale"

c)      Inregistrarea obligatiei de plata a ratelor facturate de proprietarul bunurilor:

404 "Furnizori"

167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate"

1687 " Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate"

4426 "TVA deductibila"

   si concomitent

            666 'Cheltuieli privind dobanzile" = 471 "Cheltuieli inregistrate in avans"

Concluzii

Credem ca - cel putin in ceea ce priveste leasingul - experienta economiilor dezvoltate poate fi un exemplu de urmat. Nu intamplator, boom-ul economic din Statele Unite, si mai tarziu din Europa de Vest s-a datorat in mare masura incurajarii leasingului. Stimulentele, mai ales de natura fiscala, acordate firmelor de leasing au determinat efervescenta fenomenului, astazi vorbindu-se de o adevarata industrie a leasingului. Trebuie bine inteles faptul ca de facilitatile de orice natura acordate leasingului vor beneficia in cele din urma utilizatorii.

Din nefericire, in Romania nu se poate vorbi de un cadru legal si fiscal stimulativ in tratamentul leasingului; fara a exagera lucrurile, am dori sa sugeram ca schimbarea acestei stari de fapt ar putea fi una din caile redresarii economice.

BIBLIOGRAFIE

*** Aurelian-Virgil Baluta, - Contabilitate si gestiune fiscala, Editura Fundatiei Romania de

Maine, Bucuresti, 2007;

*** A. Isfanescu : Practica evaluarii economice a intreprinderii - Tribuna Economica Nr. 2/2008

*** Cecilia Ionescu - Sisteme Contabile Moderne, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti,2005;

*** Cecilia Ionescu - Contabilitate - Baze si Proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007;

*** D. Margulescu : Analiza economico-financiara a(coordonator) intreprinderii- Editura Tribuna Economica - 2007

*** Luminita Ionescu - Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2005;

*** Luminita Ionescu, Liana Gadau - Contabilitatea institutiilor publice, teste grila si aplicatii practice, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007;

*** Luminita Ionescu - Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale, Ed. a III-a revizuita si adaugita, Editura FRM, Bucuresti, 2007;

*** Luminita Ionescu, Lucian Ilincuta, Floarea Georgescu- Contabilitatea aprofundata a

societatilor comerciale, teste grila si aplicatii practice, Editura FRM, Bucuresti 2008;

Legea Contabalitatii nr. 82/1991, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 454 din 18/06/2008.

*** OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, MO nr. 1.186 din 29 decembrie 2005;

***. OMEF nr. 116/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind intocmirea si depunerea situatiilor financiare ale institutiilor publice la 31 decembrie 2007, M.O nr. 46 din ianuarie 2008;

*** Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, MO nr. 1080 bis/30.11.2005;

*** Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr. 2374/2007 privind modificarea Ordinului Ministrului Finantelor nr. 1752/2005, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 5/14.01.2008;

*** Popescu Lucian, Balut Aurelian-Virgil, "Metode si procedee de calculatie a costurilor", Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007;

*** Standardele Internationale de Raportare Financiara, Editia 2007, emise de Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB)Editura Irecson (traducere), Bucuresti, 2007;

** V. Deac : Strategia firmei A. Bagu - Editura Eficient . Bucuresti . 2005