Obiective in conducerea proceselor de stocare; elemente functionale de caracterizare a acestora

Obiective in conducerea proceselor de stocare; elemente functionale de caracterizare a acestora.

Conducerea proceselor de stocare ca una dintre formele de baza ale gestiunii economice imbraca forme diferite. Daca, de pilda cererea pentru consum este constanta, aprovizionarea se face in loturi fixe la intervale regulate, daca necesitatile variaza in timp, atunci aprovizionarea se face in loturi diferite ca marime, la intervale de timp diferite.

Fiecare proces de aprovizionare are particularitatile sale.

Dar cu toate particularitatile proceselor de stocare exista niste constante ale acestuia:

In primul rand trebuie sa existe necesitatea de aprovizionare cu stocuri materiale de productie.

In al doilea rand trebuie emisa o comanda catre furnizor

In al treilea rand trebuie realizata o organizare rationala si un control sistematic al derularii procesului de aprovizionare.

Derularea in bune conditii a procesului de aprovizionare trebuie sa raspunda in permanenta la urmatoarele probleme:

v    Ce trebuie aprovizionat si stocat?

v    In ce cantitate?

v    Cand trebuie emisa comanda de aprovizionare?

v    Care este efortul financiar care va fi necesar?

v    Care sunt consecintele politicii adoptate in activitatea de aprovizionare in contextul eficientei economice de ansamblu?

In urma tuturor acestor probleme care se ridica si acestor intrebari care se formuleaza vor trebui avute in vedere urmatoarele obiective:

q      Formarea unor stocuri minim necesare, asortate, care prin dimensiunea lor sa poata asigura desfasurarea normala la parametrii proiectati a activitatii de ansamblu in conditiile unor cheltuieli de stocare cat mai mici.

q      Mentinerea stocurilor efective in limitele estimate.

q      Prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc, dar si a celor de suprastocare, de formare a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare.

q      Pastrarea integritatii cantitative si a caracteristicilor produselor pe timpul stocarii

q      Satisfacerea pe seama stocurilor constituite a cererilor pentru consum, cele ale clientilor in stricta corelatie cu politica adoptata de conducerea firmei.

In vederea realizarii obiectivelor specifice proceselor de stocare sunt necesare urmatoarele modalitati de actiune:

Folosirea in dimensionarea stocurilor a unor modele matematice adecvate scopului urmarit.

Aplicarea in procesul de urmarire si control a derularii proceselor de stocare a derularii proceselor de stocare, a evolutiei stocurilor in limitele estimate a unor metode si tehnici de mare eficacitate si utilitate practica, avand un important caracter preventiv.

Valorificarea in scurt timp a stocurilor devenite disponibile in vederea deblocarii rapide a fondurilor financiare.

Asigurarea de conditii de depozitare judicioase in vederea prevenirii degradarii materialelor depozitate.

Folosirea unui sistem informational simplu si eficient.

Mentinerea unei legaturi permanente cu furnizorii.

Aplicarea unor masuri eficiente de paza si securitate care sa previna sustragerile si distrugerile.

Stabilirea politicii de gestiune a stocurilor este nemijlocit legata de cunoasterea elementelor functionale care asigura caracterizarea proceselor de stocare si care in final duce la dimensionarea stocurilor, intre care amintim:

Cererea pentru consum. Este un element de baza care conditioneaza nivelul si ritmul eliberarii de materiale din stocuri si volumul si ritmul aprovizionarilor care asigura reintregirea lor. Cererea poate fi cunoscuta in toata perioada de gestiune, caz in care procesul de formare a stocurilor si modelele de dimensionare ale acestuia sunt deterministe. De asemenea, cererea poate fi necunoscuta, dar previzibila, caz in care ea poate fi considerata ca fiind o variabila aleatoare cu distributie data iar modelele de calcul sunt probabilistice, natura si caracteristicile cererii se stabilesc pe baza de observatii. Cererea poate fi ritmica sau nu, in cantitati fixe sau variabile pe intervalul dintre doua aprovizionari succesive, programata sau neprogramata.

Cantitatea sau necesarul de aprovizionat. Se raporteaza la o perioada de gestiune si exprima necesarul de resurse care urmeaza a fi asigurat de la terti furnizori

Lotul de livrare. Este cantitatea de materiale care se aduce la un moment dat de la furnizor. Baza de calcul este necesarul de aprovizionat. De cantitatea de materiale care se prevede sau se comanda sa se aduca de la furnizor cu ocazia unei reaprovizionari depinde marimea lotului de livrare. In teoria economica acesta se mai numeste si lot de reaprovizionare sau cantitate comandata.

Parametrii de timp care intervin in procesele de stocare. Acesti parametrii sunt perioada de gestiune si durata de comanda-aprovizionare timpul care se scurge din momentul in care s-a emis comanda pana la sosirea partizii de materiale livrate de furnizor, inclusiv receptia acestuia)

Costurile de aprovizionare. Aceste costuri sunt : costul cumpararii ( depinde de clauza de livrare Franco.), Costul de lansare a comenzii (include toate cheltuielile care se fac cu intocmirea comenzii, trimiterea la furnizor, cheltuielile de transport a lotului de livrare, cheltuielile de deplasare in delegatii, in general sunt cheltuieli care se exprima insuma globala pe un lot de resurse stocabile.), Costul de stocare ( care cuprinde suma cheltuielilor care trebuie efectuate sau care trebuie suportate pe timpul stationarii resurselor materiale in stoc-cheltuieli cu primirea receptia, transportul in interiorul depozitului, manipulare, depozitare efectiva, efectul stocarii asupra materialelor, lotizare, etc. In general aceste cheltuieli se impart la randul lor in cheltuieli variabile si cheltuieli conventional constante), Costul suplimentar aferent lipsei materialelor din stoc, de penalizare sau de penurie.