Analiza valorii aplicabila in domeniul calitatii

Analiza valorii aplicabila in domeniul calitatii

Analiza valorii s-a constituit dupa anul 1950 ca o metoda complexa, creativa, de proiectare sistemica, deosebit de eficienta in reducerea costurilor de productie si in cresterea nivelului calitatii productiei. Ea poate fi aplicata cu succes in domeniul calitatii, deoarece daca metodele de proiectare clasice considera un echipament ca un ansamblu care functioneaza pentru a transforma obiectele supuse prelucrarii in echipamente dorite, analiza valorii considera echipamentul productiv ca un ansamblu materializat de functii F ce trebuie realizat in modul cel mai eficient, cu structuri cat mai simple si mai ingenioase, care sa asigure costuri C_fi minim posibile ale functiilor respective in functia globala Fg.

In general o functie exprima transformarea unor anumite intrari X ale unui sistem S in anumite iesiri Y, adica ceea ce face (poate face), sau realizeaza (poate realiza) sistemul.

Functia globala a unui produs (F_gp) este definita ca o sinteza a functiilor specifice finale cerute de utilizator. Functia globala a unui tip de echipament se confunda cu valoarea de intrebuintare a echipamentului, definita ca totalitatea proprietatilor ce confera acestuia capacitatea de a satisface anumite trebuinte umane. Ea are in componenta toate functiile elementare F realizabile / realizate ale tipului de echipament si ii corespunde cel mai mare numar de caracteristici de calitate (y_fc).

Functia globala (F_gp) cuprinde:

Functii de performanta, ce determina direct valoarea de intrebuintare a echipamentului, si care pot fi:

Functii finale (caracteristici structurale si de transformare), pentru care de fapt echipamentul a fost conceput, fiind cerute de consumatori.

Functii colaterale (caracteristici ecologice, ergonomice, estetice), cerute de mediul natural si mediul uman, pentru care echipamentul nu este special conceput.

Functii intermediare (caracteristici de material, fiabilitate, mentenabilitate), ce definesc indirect valoarea de intrebuintare a echipamentului si sunt cerute de insasi sistemul creat, pentru a-si indeplini functiile de performanta pe intreaga durata de serviciu.

Una dintre componentele esentiale ale functiei globale a unei intreprinderi este problema calitatii, prin intermediul careia un echipament sau serviciu poate fi 'corespunzator pentru utilizare'. Expresia 'corespunzator pentru utilizare' este esenta cuvantului calitate. Echipamentele si caracteristicile lor de calitate y_c trebuie sa satisfaca in timp, la un nivel cat mai apropiat de optim, cerintele in continua schimbare ale utilizatorilor.

Pornind de la nivelul extrem de favorabil (y_{cf ext}) realizabil / realizat pentru caracteristicile de calitate y_c, pot fi definite:

valoarea de intrebuintare ideala a tipului de echipament sau a grupei de echipamente, corespunzatoare functiei globale (F_gp), realizabila cu caracteristici de calitate la nivel extrem de favorabil (y_{cf ext}),

valoarea de intrebuintare (calitatea) reala a sortimentului i de echipament, corespunzatoare functiei globale (F_gi), realizata cu caracteristici de calitate (y_ci) mai mult sau mai putin departate de nivelul extrem de favorabil al caracteristicilor (y_{cf ext}).

Atat in cazul noilor echipamente sau servicii, cat si in cazul echipamentelor si serviciilor vechi este necesara determinarea corelatiei optime intre costurile functiilor (C_fi), exprimate procentual fata de costul complet (C_ci) al echipamentului sau serviciu-lui si ponderile functiilor (p_fi) pe care le indeplinesc.

Aceasta se poate realiza aplicand metodele analizei si ingineriei valorii si are ca scop obtinerea unui optim dintre costul echipamentului si functiile pe care le indeplineste.

Corelatia functiilor unui echipament cu categoriile de calitate sunt prezentate in Tabelul 2.2.. Analizand datele din tabel se poate observa ca functiilor obiective ale echipamentului le corespund caracteristici de calitate masurabile cu unitati de masura bine definite in calitatea tehnica, respectiv functiilor subiective caracteristici de calitate estetica.

Tabelul 2.2.

CORELATIA CALITATE - FUNCTII PENTRU SISTEMELE INGINERESTI

Semnificatii: S - sistem in general; S.U. - sistem utilizator; M.N. - mediul natural; M.U. - mediul uman; M.E. - mediul economic.

Sursa: Popa H., Dumitrescu C., Sabau C., s.a., Inginerie Industriala, Litografia I.P.T.V.T., Timisoara, 1993

Analizand functiile unui echipament (sistem ingineresc) se observa ca:

functiile unui echipament nu trebuie confundate cu domeniul de utilizare sau necesitatea umana pentru care a fost creat echipamentul;

functiile nu trebuie confundate cu structura ce le realizeaza sau cu variabilele procesului realizat de catre sistem;

o functie de performanta este distincta de alta functie, putand exista independent de aceasta;

functiile elementare sunt acele functii care nu se mai pot descompune in mai multe functii;

o functie intermediara satisface concomitent doua conditii: determina existenta unor functii de performanta si exprima relatii intre sistem si mediul sau;

la functiile obiective, pentru care variabilele corespondente se masoara cu unitati de masura specifice, se poate exprima nivelul performantelor masurate in cazul sistemului existent sau valorile stabilite de necesitatile social-economice, pentru un nou sistem.

O etapa deosebit de importanta in realizarea corelatiei calitate - costul functiilor este aceea de stabilire a ponderilor functiilor (p_f) in functia globala (F_g) a echipamentului. Ea necesita compararea unor valori de intrebuintare elementare de natura diferita, a caror corespondenta se masoara prin unitati de masura diferite. Ca mijloc practic de determinare se foloseste o matrice patrata in care fiecare functie este comparata cu celelalte atribuindu-li-se ponderi diferite (0, respectiv 1) - Popa H., Dumitrescu C., Sabau C., s.a. - 1993

Daca o functie este mai importanta i se va acorda valoarea 1, iar functiei cu care a fost comparata valoarea 0.

Cand se compara functia cu ea insasi, i se va acorda valoarea 1.

In cazul in care se apreciaza ca o functie are aceeasi pondere (este la fel de importanta) cu cea cu care este comparata, se atribuie valoarea 1 functiei care din punct de vedere cronologic se realizeaza prima.

Ponderile functiilor se obtin prin insumare pe coloane, verificandu-se consecventa in gandire prin continuitatea sirului ponderilor.

Un exemplu se prezinta in Tabelul 2.3. pentru un motor electric, care indeplineste sase functii importante notate cu A, B, C, D, E, F:

A.    Asigurarea fiabilitatii, caracterizata prin indicatori specifici, media timpului de buna functionare, rata de defectare, etc.;

B.    Dezvoltarea unor cupluri de forte la arborele motorului rotativ sau a unor forte la statorul mobil al motorului liniar, cu viteze sau domenii de viteze impuse;

C.    Asigurarea nepoluarii mediului ambiant si a caracteristicilor estetice

D.    Realizarea transformarii eficiente a energiei electrice, caracterizata prin randament si factor de putere;

E.     Asigurarea mentenabilitatii, caracterizata prin indicatorii sai specifici;

F.     Asigurarea protectiei persoanei utilizatoare, masurabila prin rezistenta la izolatie si dimensiuni ale orificiilor exterioare;

Pentru stabilirea corecta a ponderii functiilor este necesar punctul de vedere a unui numar cat mai mare de beneficiari ai echipamentului, pe baza caruia se face o prelucrare statistica ulterioara a rezultatelor.

Tabelul 2.3

PONDERILE FUNCTIILOR IN FUNCTIA GLOBALA (F_g)

Dupa determinarea ponderilor functiilor se determina costul fiecarei functii (mai exact costurile structurilor ce realizeaza functiile echipamentului S) utilizand un tabel cu doua intrari, in care pe orizontala sunt notate toate functiile echipamentului S, iar pe verticala toate componentele (piese, subansambluri, etc.) si operatiile de fabricare (de prelucrare si asamblare in special) care participa la realizarea functiilor respective. Pentru motorul electric "Nou cuplu marit 1 NCM 22/3000" s-au obtinut urmatoarele valori: costul total al motorului 853.224 lei, costul functiei A = 113.479 lei, costul functiei B = 247.434 , costul functiei C = 32.423 lei, costul functiei D = 176.617 lei, costul functiei E = 79.350 lei, costul functiei F = 203.921 lei,

Se compara in continuare nivelul calitativ al echipamentului obtinut cu cerintele beneficiarilor si cu echipamente similare realizate pe plan mondial. In cazul in care echipamentul corespunde cerintelor beneficiarilor, avand o piata de desfacere consolidata, se trece la analiza critica a functiilor si costurilor pornind de la corelatia optima intre costurile functiilor (C_fi), ponderea functiilor (p_fi) si calitate, fata de care se identifica abaterile defavorabile, asa cum este exemplificat in Figura 2.2..

Cfi

[Lei/functie]

structura prea costisitoare pentru functia A

optim

ideal

Ccj/Spf

C E A D F B p_fi

Fig.2.2. Ponderile optime/reale ale functiilor A - F in functia globala a echipamentului

Analiza critica parcurge urmatoarele faze - Popa H., Dumitrescu C., Sabau C., s.a. - 1993

A) Determinarea functiilor inutile in mod absolut sau numai pentru o parte din utilizatorii echipamentului S, pe baza prelucrarii informatiilor privind necesitatea social-economica pe care trebuie sa o satisfaca acesta. Aceste informatii se obtin pornind de la tema de proiectare a echipamentului, care este confruntata cu necesitatile reale, corectata si completata, in final obtinandu-se nivelul optim al valorilor variabilelor de performanta.

Pe baza studiilor de marketing, studiilor statistice, urmaririi in exploatare a echipamentului, prognozelor, se stabilesc: repartitia statistica a cerintelor beneficiarilor corelata cu prevederile standardelor in vigoare; valorile maxime si minime ale variabilelor ce caracterizeaza functiile, tinand seama de necesitatile beneficiarilor si posibilitatile tehnologice intr-o perspectiva de circa cinci ani; volumul probabil al cererilor pe urmatorii cinci ani pentru echipament si familia de echipamente.

In cazul identificarii unor functii inutile, acestea se retin si vor fi eliminate.

B) Critica nivelului tehnic si a nivelului calitativ al echipamentului se face comparativ cu necesitatile social-economice identificate la punctul precedent sau cu echipamente etalon de pe plan mondial, din cadrul aceleasi sortimentatii.

C) Determinarea corelatiei costuri / ponderi ale functiilor, prin compararea ponderii functiilor in functia globala (F_g)a echipamentului S cu ponderea costului functiilor (C_fi)in costul complet (C_ci)al sistemului. Corelatia optima este data de identitatea ponderii functiilor cu a ponderii costurilor functiilor, ceea ce se poate reprezenta printr-o diagrama - Figura 2.2. - cu subdiviziuni echiponderale, cand bisectoarea reprezinta curba de ponderi ideale.

Pe baza evaluarii efectuate in exemplul din Tabelul 2.3., se cuantifica la 21 puncte ( a p_f = 21) functia globala (F_g)a echipamentului. Ponderea fiecarui element este data de raportul: p_f / a p_f, iar ponderea costului unei functii in costul echipamentului este C_fi / C_ci. Egaland cele doua raporturi se obtine costul ideal al unei functii:

C_ci

C_fi.ideal = p_f x ------- (lei/functie) (2.1.)

a p_f

Aplicand aceasta formula obtinem urmatoarele valori: C_{fi.ideal A} = 121.889 lei; C_{fi.ideal B} = 243.778 lei; C_{fi.ideal C =} 40.630 lei; C_{fi.ideal D} = 162.519 lei; C_{fi.ideal E} = 81.259 lei; C_{fi.ideal F} = 203.149 lei.

Functiile ale caror costuri depasesc ponderea optima D (176.617 lei fata de 162.519 lei), F (203.921 lei fata de 203.149 lei), B (247.434 lei fata de 243.778 lei), bisectoarea din Figura 2.2., sunt realizate cu structuri prea scumpe si trebuie reproiectate. Acelasi lucru se intampla daca nivelul calitativ nu corespunde (este mai mare sau mai mic) cerintelor beneficiarilor, sau nu este cucerita o piata de desfacere stabila.

Pe baza rezultatelor analizei critice se elaboreaza o serie de propuneri de imbunatatire a proceselor si structurilor echipamentului S, a proceselor de productie ale acestuia, conturandu-se obiectul reproiectarii echipamentului:

- solutii de eliminare a functiilor inutile in mod absolut sau numai pentru o parte din utilizatori;

- propuneri de eliminare, simplificare, modificare, combinare, etc., referitoare la procese si structuri ale echipamentului S sau la producerea sa cu costuri mai reduse, fara a scadea nivelul tehnic si calitativ.

Indiferent de complexitatea echipamentului, pe baza temei de proiectare se elaboreaza mai multe solutii pentru procesele si structurile sale specifice, din care se selectioneaza varianta optima, care apoi se proiecteaza la nivel detaliat in documentatia de baza si cea de executie a sistemului.

Pentru obtinerea corelatiei optime functii - costuri - calitate se pot combina metodele de optimizare cu metodele de dezvoltare a creativitatii in cadrul ingineriei si analizei valorii, asigurandu-se astfel toate conditiile proiectarii optimale a unor echipamente de inalta competitivitate si calitate.

Cele mai utilizate metode de dezvoltare a creativitatii in analiza valorii sunt: metodele asociative, metoda morfologica, metoda arborelui de posibilitati, metoda "6, 3, 5", etc..