DEFINIREA OBIECTIVELOR SI A FUNCTIILOR MANAGEMENTULUI

DEFINIREA OBIECTIVELOR SI A FUNCTIILOR MANAGEMENTULUI

Managementul, in sensul cel mai larg al notiunii, include ansamblul conceptelor, al metodelor si al mijloacelor de solutionare a problemelor, cu care se confrunta activitatea practica de conducere, din toate domeniile de activitate. Prin intermediul acestora, subiectul conducator actioneaza asupra obiectului condus, in scopul realizarii - cu un consum minim de resurse - a obiectivelor propuse.

Implicand activitati de organizare, administrare si gestiune, planificare, programare, dirijare, urmarire si control, stiinta sau teoria mangementului include procese de cercetare, colectare, sistematizare si generalizare a experientei de varf pe plan mondial si a unor cercetari proprii, efectuate de specialisti in scopul identificarii si al formularii de legi, principii, reguli, teze, norme, proceduri, metode, modele si recomandari, care sa constituie repere in practica conducerii, in desfasurarea procesului concret de management, respectiv de alegere a obiectivelor si de realizare a acestora cu un minim de cheltuieli posibile.

Ca o alta definitie, se poate considera ca activitatea de conducere este procesul prin care omul tinde sa dea ordine, directive si sa controleze diferitele institutii ale societatii, in vederea realizarii anumitor scopuri si obiective.

Procesul de conducere a fost intotdeauna un proces de orientare a oamenilor in cadrul unui I organizat.

Notiunii de management I se poate asocia o tripla semnificatie:

managementul se constituie intr-o activitate specifica, respectiv intr-un anumit fel de munca;

prin management se desemneaza persoanele sau grupurile de persoane - investite cu autoritate, putere de decizie si alte atributii specifice conducatorilor - ce desfasoara activitate de conducere si care reprezinta elemente cu functii distincte in societate;

prin management se intelege si o disciplina a carei pronuntata particularitate, in comparatie cu alte stiinte, consta in concentrarea mijloacelor ei asupra desfasurarii activitatilor de conducere.

Obiectul propriu al stiintei conducerii este activitatea organizatorica si economica sau ale societatii, transpusa in procesul ori in functiile (atributiile) de conducere.

Stiinta sau teoria conducerii, prin natura ei, nu reprezinta insa o colectie de retete cu ajutorul carora sa se rezolve orice problema concreta de conducere, indiferent de specificul acesteia. Teoria conducerii - transpusa in legi, principii, modele de conducere - constituie o abordare de ordin general, care reflecta ceea ce este comun, ignorand particularitatile. Ea ofera practicii manageriale doar o orientare de ansamblu asupra problematicii, punand insa la dispozitia managerilor instrumentele necesare rezolvarii problemelor particulare.

Referitor la atributele sau functiile conducerii, dupa unii autori acestea sunt in numar de 3, 5, 7, 12 etc., in raport de modul in care au fost grupate in functii de baza sau principale si in functii auxiliare sau secundare.

Astfel, o prima clasificare a functiilor conducerii, care se exercita la toate nivelele conducerii organizatiilor economice, cuprinde: planificarea, organizarea, antrenarea si controlul.

O a doua clasificare, grupeaza functiile conducerii in trei functii de baza si un anumit numar de subfunctii:

- planificarea - cu urmatoarele subfunctii:

elaborarea de analize si studii;

formularea obiectivelor calitative;

formularea obiectivelor cantitative;

elaborarea programelor;

- executia

- coordonarea

Dupa alti autori activitatea de conducere prezinta sase componente si anume:

- previziunea

- organizarea

- comanda

- coordonarea

- controlul

- formarea si dezvoltarea unei atmosfere (unui climat) de colaborare, creativitate si munca.

Conform cercetatorului american A.J. Shubin, conducerea activitatii economice este impartita, in general, in doua categorii principale: administratia si conducerea propriu zisa, carora li se asociaza functiile consultantilor. Desi fiecare are sfera sa de preocupari si responsabilitati, succesul activitatii organizatiei impune un sistem integrat al programarii de ansamblu si al executiei fiecarui element de detaliu:

Functiile de administratie cuprind:

definirea scopului intreprinderii;

stabilirea obiectivelor principale;

formularea planului general de organizare si de procedura;

initierea programului de perspectiva;

aprobarea proiectelor principale din cadrul programului de perspectiva.

Functiile conducerii propriu-zise implica infaptuirea politicii de ansamblu si a planurilor stabilite de administratie. Functiile consultantilor in problemele conducerii economice presupun insarcinarea unor experti, in general din afara intreprinderii, cu examinarea metodelor, a practicilor folosite si a dispozitiilor date.

Alte sapte atributii esentiale - ce alcatuiesc munca pe care o face un conducator, indiferent de functia sau domeniul sau de activitate, de rangul sau de pozitia sa - constau in:

stabilirea obiectivelor de baza;

optimizarea alocarii resurselor (de timp, energetice, materiale, umane, financiare si informationale);

determinarea liniilor principale ale strategiei;

planificarea si coordonarea mijloacelor corespunzatoare atingerii obiectivelor;

transpunerea planurilor in practica;

organizarea muncii oamenilor;

coordonarea relatiilor de munca dintre oameni, in scopul concentrarii judicioase a eforturilor acestora.

Se considera insa ca fiind esentiale - pentru un manager - doar 4 atribute, activitati sau functii:

- previziunea -planificarea;

- organizarea;

- coordonarea-comanda executiei;

- controlul-evaluarea.

Previziunea - cuprinde legatura de fond dintre incertitudinile si posibilitatile de maine si extrapolarea realitatilor de azi si de ieri, cu scopul de a le pune de acord sau a determina conditiile viitorului.

Organizarea - reprezinta activitatea prin care se delimiteaza aria de actiune si se realizeaza alocarea responsabilitatilor, impreuna cu delegarea autoritatilor, pentru fiecare subordonat.

Coordonarea - este functia prin care managerul interactioneaza cu subordonatii sai - pe parcursul etapelor planului - si ii ajuta sa-si mentina realizarile la nivelul parametrilor stabiliti.

Controlul - este functia prin care managerul verifica concordanta dintre parametrii realizati si cei fixati prin planificare.

Un alt atribut al managementului il constituie decizia, care reprezinta, in egala masura, atat esenta procesului de conducere, cat si instrumentul principal al managerului.