DEFINIREA PROCESULUI DE INFORMARE SI CONSILIERE

DEFINIREA PROCESULUI DE INFORMARE SI CONSILIERE

MOTIVATIA

"Omul este intr-adevar o fiinta cognitiva ginditoare, rationala, constienta. Dar este in egala masura si o fiinta afectiva sentimentala care, in toate imprejurarile vietii, reflecta relatiile dintre el si mediu(obiecte, fenomene, semeni, rezonanta) sub forma de trairi si atitudini. Si prin afectivitate, omul se diferentiaza de celelalte fiinte sau de roboti, calculatoare (ca instrumente implicate in cunoastere), in stocarea si transmiterea informatiei".

Alexandru Popescu-Mihaiesti

Epoca inteligentelor interconectate nu apartine masinilor destepte, ci

oamenilor care, prin retelele construite, pot sa-si combine inteligentele, cunostintele si creativitatea pentru a culmina in bunastare si dezvoltare sociala." (Tapscott, apud Jarvis, 1997)

1. Definirea procesului de informare si consiliere

Procesul de informare presupune furnizarea de informatii legate de evolutia pietei muncii, analiza ocupationala, posibilitati de instruire, modalitati de folosire a testelor de autoevaluare, etc., servicii acordate de catre Centrul de Informare si consiliere profesionala tuturor persoanelor care solicita acordarea acestor servicii.

Consilierea profesionala presupune o forma speciala de comunicare, o relatie stabilita intre doua persoane, consilier si consiliat, este bazata pe principiul dezvoltarii personale si presupune implicarea activa si asumarea responsabilitatii luarii unei decizii de catre persoana consiliata.

1.1Definirea informarii si consilierii

In ultimii '30 de ani, Internet-ul tinde sa devina infrastructura de baza a societatii.

Cariera este unul dintre domeniile care par sa intereseze pe toata lumea, intr-un mediu ocupational dinamic care cuprinde in mod egal varstele, genurile, domeniile de munca.

Informatia referitoare la formare profesionala risca, in aceste conditii, sa devina masiva si inconsistenta, manevrata de instante neautorizate, potrivit unor interese partizane.

Provocarea pentru societate in ansamblu, ca si pentru domeniul consilierii, este utilizarea tehnicii de informare si consiliere in maniere care sa suplimenteze si prelungeasca potentialul uman, mai degraba decat sa il restrictioneze sau inlocuiasca.

Acest fapt impune introducerea si respectarea unor standarde de calitate in actul de consiliere, care sa afirme intaietatea nevoilor clientului si abilitatilor consilierului.

Clientul, prin explorarea pe cont propriu a bazelor de date si paginilor web gratuite, poate obtine informatii despre piata muncii, angajare, programe de formare, tehnici de cautare a unui loc de munca, autoevaluare si alte domenii de interes pentru cariera. Insa numai contactul cu un consilier il poate ajuta sa dea sens setului de informatii astfel dobandite si sa gaseasca elementele relevante pentru ecuatia sa profesionala. La randul sau, consilierul trebuie sa petreaca in mod regulat timp pe web, sa se mentina la curent cu resursele de acest tip (experimentare, validare, interpretare), ceea ce diversifica nevoile sale de pregatire in profesie si prestare a serviciului de consiliere.

O forma de asigurare a controlului calitatii este supervizarea colegiala realizata prin intermediul World Wide Web. Un exemplu este pagina web https://crccanada.org "creata de consilieri pentru consilieri" (Turcotte et al., 2000), unde se structureaza si impartasesc informatii esentiale pentru profesie si profesionisti. Site-ul este organizat pe patru domenii (a te ajuta singur, a ajuta clientii, a se ajuta unul pe altul, a ajuta pentru viitor), ca loc de intalnire virtuala a preocuparilor reale din sfera consilierii pentru cariera.

O serie de intrebari se pot formula in legatura cu democratizarea accesului la informatie pe Internet:

-cum se pot asigura clientii ca sursele de informare, orientare si

consiliere sunt calificate?

-cum se diferentiaza ofertantii buni de cei mediocri si de impostori?

-in ce masura si la ce parametri se acorda asistenta on-line?

In acest sens este nevoie de stabilirea unor intelegeri / protocoale de lucru, care sa prevada modul de realizare a consilierii prin Internet, liste de indicatori, standarde de calitate etc. Pe langa informatie si servicii structurate, clientul este indreptatit sa afle date despre consilier (calificari, portofoliu, recomandari), pentru a realiza o alegere constienta si asumata, mai ales in situatia probabila de a nu il intalni vreodata in persoana.

Informatia de pe World Wide Web presupune un concept unitar si coerent pe care sa il impuna si respecte insisi ofertantii de consiliere, ca standard de practica in relatie cu clientii. In lipsa unor reglementari interne de breasla, oricine poate lansa informatie si oferi servicii on-line, inclusiv in domeniul consilierii. Acest fapt este in masura sa afecteze atat prestigiul comunitatii consilierilor, cat si increderea clientilor in sursele de specialitate, intr-o retea care se presupune ca deserveste "mai rapid, eficient si ieftin ca niciodata" un numar tot mai mare de persoane (Jarvis, 1997).

Indiferent de avansul considerabil al tehnologiei, rolul consilierului ramane important in facilitarea "intalnirii mintilor umane". Nevoile fundamentale ale indivizilor care isi planuiesc viitorul, oriunde pe acest pamant, sunt similare, angajarea consilierilor in asistarea devenirii umane spre potentialul maxim fiind o chestiune de principiu profesional, iar tehnologia reprezentand un sprijin pentru micsorarea distantelor in spatiu si timp, intre culturi si limbi.

"Problema este calitatea practicii de consiliere, nu natura specifica a consilierii cu ajutorul TIC" (Offer, 2003).

1.2 Istoricul dezvoltarii in consiliere, metode moderne folosite in activitatea de informare si consiliere

Demersul european de construire a unei societati bazate pe cunoastere a determinat acordarea unei atentii din ce in ce mai mari serviciilor de indrumare pentru cariera (lifelong guidance) pe tot parcursul vietii:

      Banca Mondiala a recunoscut importanta indrumarii pentru cariera si

finanteaza dezvoltarea acestor servicii intr-o serie de state;

OECD a realizat o analiza a politicilor in domeniu in 14 state;

Comisia Europeana a identificat informarea si consilierea pentru cariera ca fiind una dintre cele sase prioritati de actiune si a stabilit un grup de lucru in domeniu; totodata a solicitat un analiza a politicilor in domeniu care sa acopere statele membre si viitoare membre.

In aceasta perioada, la nivel european, are loc un amplu proces de consultare asupra Cadrului European al Calificarilor (EQF), elaborarea acestuia reprezentand o contributie esentiala la realizarea obiectivelor strategiei Lisabona. Obiectivul EQF este acela de a sprijini invatarea pe tot parcursul vietii si de a asigura ca rezultatele invatarii sunt valorificate in mod corespunzator.

Documentul de lucru mentioneaza faptul ca, alaturi de dezvoltarea unor principii si proceduri comune, trebuie acordata o deosebita atentie asigurarii calitatii, validarii invatarii nonformale si informale, orientarii si consilierii pentru cariera si promovarii competentelor cheie. Recomandarea Consiliului European pentru Educatie si a Comisiei Europene cuprinsa in raportul comun cu tema ˝Educatie si formare profesionala 2010˝ din martie 2004 vizeaza elaborarea unor obiective si principii comune europene referitoare la orientare si consiliere care sa sprijine dezvoltarea acestor servicii la nivel european, national, regional si local

In Romania, au fost puse bazele unui sistem national de indrumare pentru cariera incepand din 1993, prin implementarea de catre Ministerul muncii, solidaritatii sociale si familiei a subcomponentei ˝Informare si Consiliere privind Cariera˝ din cadrul proiectului Bancii Mondiale RO - 3849 ˝Ocuparea fortei de munca si protectia sociala˝.

Scopul subcomponentei a fost realizarea unui sistem coerent, modern si flexibil de orientare si consiliere profesionala prin:

      -Crearea unei retele de centre de informare si consiliere profesionala si

dotarea acestora cu logistica adecvata;

      -Proiectarea, realizarea si implementarea unor produse si activitati in

domeniul informarii si orientarii profesionale;

      -Formarea personalului de specialitate in domeniul orientarii si

consilierii privind cariera prin organizarea unor programe de pregatire.

Rezultatele obtinute prin implementare au fost:

-o retea de centre de informare si consiliere profesionala formata din

peste 700 de centre, constituite la nivelul agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si in cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, dotate cu televizoare, video-recordere si computere;

-450 de profile ocupationale tiparite si distribuite gratuit in toate

centrele;

6 postere despre cariera, tiparite, multiplicate si distribuite gratuit in

retea;

ziarul ˝Un viitor pentru fiecare˝ editat intr-un tiraj de 1.250.000 de

exemplare;

-12 casete video cu tematica specifica informarii si orientarii pentru

cariera, multiplicate si distribuite in reteaua de centre

-testul psihologic de interese profesionale ˝Interoptions˝ oferit de

Human Resources Development Canada care a fost tradus, adaptat si transmis in reteaua de centre insotit de manualul de utilizare

bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive distribuita in toata

reteaua impreuna cu manualul de utilizare

1670 de persoane participante la programul de pregatire de scurta

durata care a avut rolul de a forma personal pentru utilizarea produselor elaborate in cadrul proiectului

900 de consilieri in orientarea carierei formati printr-un program de

pregatire de lunga durata, postuniversitar, atestat prin diploma de master in politici publice si administratie cu specializarea informare si consiliere privind cariera.

Istoria sistemelor de consiliere asistate de calculator poate fi impartita in doua epoci (Harris-Bowlsbey, 1989, apud. Watts

1965-1980, perioada demonstratiei si a implementarii limitate -

principalul actor era computerul de mari dimensiuni (mainframe

computer), a carui accesare era costisitoare si nu asigura interactiunea

directa cu utilizatorul; singurele sisteme care s-au dovedit accesibile

erau cele care procesau concomitent datele, respectiv chestionarele

completate in cabinetele de consiliere si expediate centrelor

computerizate, iar apoi rezultatele erau trimise inapoi la sediile

consilierilor; aceasta procedura avea caracter static si implica riscul

intarzierilor;

din 1981, perioada difuzarii si implementarii extinse -

microcomputerele au contribuit la realizarea unei interactiuni

economicoase si au facilitat dezvoltarea si comercializarea pachetelor

de soft.

Tehnologiile moderne ofera noi posibilitati pentru aplicatiile sistemelor

computerizate de consiliere (de exemplu, dezvoltarea CD-ROM-urilor a marit

semnificativ capacitatea sistemelor de a stoca informatii, viteza de accesare, potentiala scara de operare, puterea). In plus, folosirea graficii color, "ferestrelor" si celorlalte optiuni a contribuit la atractivitatea si flexibilitatea afisajului pe ecran. In acelasi timp, programele multimedia interactive dau posibilitatea adaugarii de fotografii, secvente video si sunet la texte si grafica.

"In timp ce tehnologia video interactiva nu este o resursa uzuala folosita in

sistemele de consiliere asistate de computer, reducerile semnificative ale costurilor lahardware care se prefigureaza in urmatorii ani ar trebui sa transforme aceastatehnologie intr-o componenta comuna a sistemelor de consiliere" (Sampson, apud Watts, 1996).

Pe termen lung, se prevede ca oportunitati neasteptate sa fie oferite de

computer (de ex., simulari ale lumii fizice si imaginare, cu posibilitati de a extinde accesul spre experienta): aceasta inseamna ca explorarea carierei va fi tot mai mult condusa de asemenea experiente si tot mai putin de formele reprezentate ale lumii si imagini vizuale.

Aceste dezvoltari si posibilitati accentueaza importanta intrebarilor referitoare la proprietatea asupra acestor sisteme. In contextul actual, mini-sistemele pot fi larg comercializate, desi este necesara asigurarea standardelor de calitate pentru protejarea intereselor clientilor. In cazul "maxi-sistemelor", nivelul investitiei financiare este mult mai inalt si, astfel, puterea si cuprinderea lor arata ca au o mai mare implicatie asupra organizatiei si structurii programelor de consiliere in care se folosesc.

De aici decurge un rol tot mai mare pentru stat, ca principal finantator al serviciilor publice de consiliere, precum si pentru practicieni, ca ofertanti ai acestui tip de servicii.

Computerele accentueaza problema proprietatii profesionale si accesului individual. Proprietatea profesionala poate fi inteleasa ca protejarea intereselor clientilor si ale consilierilor. Daca cererea de astfel de sisteme de tip "expert" este suficient de mare, se poate crea o piata in care structurile de consiliere existente sunt eludate.

Provocarea ce se ridica inaintea consilierilor este sa demonstreze ca integrarea propriu-zisa a sistemelor computerizate in programele traditionale amelioreaza in mod semnificativ calitatea ajutorului oferit clientilor.

Odata cu atentia acordata dezvoltarii "maxi-sistemelor", in sensul desprinderii avantajelor din folosirea computerului, trebuie acordata atentiei si utilizarii de soft autorizat care sa permita individului fie structurarea propriului dosar al dezvoltarii carierei, incluzand foile matricole, planurile de actiune si alte informatii de acest gen, fie accesarea materialelor din alte sisteme.

1.3 Perspective in consilierea informatizata

Consilierul contemporan isi asuma si rolul de tehnolog. Domeniile pentru care Internet-ul ofera resurse practic nelimitate sunt "autoevaluarea si managementul carierei, dezvoltarea profesionala la distanta, soft si abordari tip realitate virtuala a experientelor in diferite medii de munca, informatia standardizata despre ocuparea fortei de munca in sistemele nationale si transferarea acestora in baze electronice multilingve cu circuit transnational" (Herr, 1996).

Pentru secolul al XXI-lea, in domeniul consilierii carierei se prevede o

expansiune a mijloacelor tehnice menite sa sporeasca disponibilitatea specialistului sau abilitarea lui in crearea unui mediu de invatare favorabil explorarii si planificarii carierei la elevi / studenti si adulti. Mijloacele tehnice se pot prezenta sub forma: jocurilor, esantioanelor de munca, filmelor, programelor de rezolvare a problemelor, sistemelor interactive computerizate de autoevaluare.

Sistemele de consilierea carierei asistata de calculator (CACG) par sa devina rapid elementul central al serviciilor de consiliere scolara din America de Nord, ca si in multe alte state din Asia si Europa, in mare masura datorita deschiderii tot mai mari catre utilizatori si versiunilor disponibile si in alte limbi decat engleza.

TIC este aplicabila si in afara sistemelor propriu-zise de consiliere, respectiv in sfere ca psihodiagnoza, administrarea si interpretarea testelor, managementul serviciilor, cercetarea si evaluarea departamentala.

1.4 Tipologia activitatilor de consiliere la distanta

Sampson si Pyle (Watts, 1996) prezinta urmatoarele aspecte ale procesului de consiliere care sunt mai bine rezolvate cu ajutorul computerului: chestiuni repetitive ale procesului de consiliere (diseminarea informatiei) sau cele care urmaresc o succesiune uniforma de secvente (instruirea asupra procesului decizional),administrarea instrumentelor de evaluare; aspecte ale procesului de consiliere mai bine rezolvate cu ajutorul consilierului: explorarea naturii preocuparilor clientului, facilitarea intelegerii factorilor implicati, identificarea si urmarirea strategiilor de actiune.

Ca schema de referinta, iata clasificarea activitatilor de consiliere

(https://www.nbcc.org/ethics/webethics.htm) potrivit relatiei dintre consilier si client.

Important este ca ponderea TIC se determina pe un continuu de tipul:

-consilierea fata in fata:

individuala;

de grup;

-consilierea asistata tehnologic:

teleconsiliere (prin telefon);

consilierea prin Internet:

web

e-mail

chat

video-conferinta.

In conditiile distantelor spatiale considerabile, este relevanta experienta

canadiana a consilierii la distanta (Cahill si Martland, 1997), folosind urmatoarele suporturi:

Audio-teleconferinta cuprinde, in general, 8-12 tele-conferinte, fiecare

de cate 90-120 minute. Majoritatea clientilor participa la sedinte in locatii

temporare, dotate cu echipament portabil care este anterior trimis

comunitatilor gazda. Kit-urile pot fi instalate in orice sediu care

beneficiaza de un post telefonic (spitale, scoli, institutiilor publice). In

timpul sedintei, clientii folosesc unul dintre microfoanele conectate pentru

a face declaratii consilierului si participantilor din alte comunitati; fiecare

sediu are o boxa speaker, astfel incat participantii se pot auzi intre ei.

Sistemul asigura confidentialitatea, ceea ce este vital pentru promovarea discutiei libere si deschise pe teme personale. Consilierul poate invita totodata vorbitori la conferinta. In Canada, tinerelor femei de la tara le-au fost prezentate ocupatii netraditionale prin includerea unor modele de rol in tele-conferinte; apoi li s-au oferit informatii despre initiativele rurale prin prezentarea panel a reprezentantilor comunitari si guvernamentali; au participat invitati aflati in casele sau birourile lor, ca persoane resursa.

Mijloacele audio-video (de exemplu, video-player) permit consilierilor

sa prezinte deprinderi utile in dezvoltarea profesionala, sa stimuleze

discutarea unor chestiuni delicate. In colaborare cu dramaturgi locali, sau

produs casete pentru parinti despre cum isi pot ajuta copiii in

explorarea optiunilor profesionale, pentru incurajarea tinerelor femei,

pentru mamele adolescente, pentru persoanele indecise in cariera,

pentru congeneri si consilierii aspiranti.

Materialele tiparite abordeaza probleme de dezvoltare profesionala si

strategie, iar in acelasi timp ofera clientilor posibilitatea de a-si nota

permanent gandurile si experientele. In materialele provenite de la

institutii publice si private se regasesc informatii utile despre piata locala

a fortei de munca si tehnici de cautare a unui loc de munca. Ghidurile

pentru consilieri ofera sugestii despre desfasurarea programului si

explicatii detaliate pe marginea diverselor componente. Consilierii pot

adauga propriile lor materiale in vederea adaptarii programului la orice

comunitate si intentie formativa.

Factori care influenteaza conceperea si desfasurarea programelor la distanta de consilierea carierei:

Parteneriatul - este important ca partenerii comunitari sa se implice

activ pe tot parcursul programului. In alegerea partenerilor, consilierul se

va asigura ca programul promovat este compatibil cu mandatul si/sau cu

activitatile organizatiilor locale vizate. Posibili parteneri sunt: conducerile

scolilor, asociatiile cooperatiste, organismele de afaceri, asociatiile

profesionale, sindicatele, grupurile de tineret etc. Consilierii trebuie sa

evalueze realist efortul pe care il estimeaza din partea partenerilor, sa

sprijine adecvat intregul proces, sa stabileasca o comunicare periodica

pentru monitorizarea progresului, sa abordeze problemele, sa dezvolte

sentimente reciproce de incredere si apartenenta.

Continutul programului - acesta trebuie sa ramana flexibil si adaptabil

la specificul comunitatii, in sensul ca anumite aspecte pot impune

consilierului sa adauge, elimine sau modifice parti de continut, intr-un

cadru general unitar.

Desfasurarea programului - de regula, numeroase asociatii comunitare

sunt dispuse sa permita accesul la facilitatile proprii (spatii,

echipamente, servicii).

Administrarea programului - unele sarcini administrative pot fi delegate

coordonatorilor locali, buni cunoscatori ai problemelor din teritoriu si

atitudinii fata de diferite tipuri de abordare.

Integrarea sistemelor computerizate in programele de consiliere

Relatia dintre sistemele computerizate si programele de consiliere se poate concepe in trei moduri (Watts, 1986):ca instrument suplimentar in program.

Sistemele computerizate sunt considerate un tip de resursa media in alcatuirea programelor de consiliere, alaturi de cele tiparite si audio-video.  

Din aceasta unica perspectiva, apare pericolul sa nu fie folosite pe scara la fel de larga ca materialele tiparite, fiindca nu pot fi consultate rapid si in orice context.

Sistemele computerizate sunt modalitati de inlocuire a unor elemente din program (de exemplu, oferirea de informatii repetitive in locul interviului de consiliere).

Programele de consiliere pot fi reformate cu ajutorul sistemelor computerizate;astfel, posibilitatile tehnice sunt regandite pe baza nevoilor organizationale, iar structurile organizationale, la randul lor, sunt periodic reconsiderate in lumina noilor dezvoltari tehnice.

Informarea si consilierea profesionala constituie un ansamblu de servicii oferite persoanelor .

Acestea  sunt:
-furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor;
-evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii profesionale;

-dezvoltarea abilitatii si a increderii in sine a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca in vederea luarii deciziei privind propria cariera;

- instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca (prezentarea la interviu, intocmirea unui CV).

Informarea si consilierea profesionala se realizeaza de catre centre specializate organizate in cadrul agentiilor pentru ocuparea fortei de munca precum si in cadrul altor furnizori de servicii acreditati potrivit legii.

Informarea privind piata muncii, stabilirea traseului profesional, evaluarea si autoevaluarea se realizeaza prin autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere individuala sau de grup oferite persoanelor in cautarea unui loc de munca sau in cadrul job-club-urilor organizate de agentiile pentru ocuparea fortei de munca. Consilierea profesionala si instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca si de prezentare la interviuri in vederea ocuparii se realizeaza de catre consilieri de orientare a carierei, in cadrul centrelor de informare si consiliere privind cariera sau, la cerere, in cadrul altor forme organizate de instruire.

1.5 Scopul informarii si consilierii

cresterea sanselor de ocupare a persoanelor aflate in cauatarea unui loc de munca;

furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor;

evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii profesionale;

dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor in cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera;

instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca;

intocmirea unui curriculum vitae;

intocmirea unei scrisori de intentie , de prezentare, de multumire.

1.6 Necesitatea informarii si consilierii

De a lungul timpului si a experientei acumulate s-a constatat ca numeroase persoane nu stiu de unde sa culeaga informatia, cum sa culeaga informatia, ce este activitatea de consiliere profesionala, unde sa caute sprijin in vederea obtinerii unui loc de munca, a unei alte calificari.

Meseriile evolueaza, iar un anumit numar de puncte de referinta in ceea ce priveste piata muncii trebuiesc reexaminate.Lucratorii sunt indreptatiti sa primeasca, din partea serviciilor de Informare si Consiliere Profesionala, informatii asupra schimbarilor de tehnologie, precum si asupra repercursiunilor din domeniul economic, pentru a putea anticipa care este pregatirea profesionala de care au nevoie sau modul de adaptare la cerintele pietei muncii.

Pe pietele fortei de munca concurenta este dura, dat fiind faptul ca nu vor exista suficiente posturi pentru toata forta de munca activa, in momentul in care vor avea loc schimbarile impuse de modernizarea proceselor de activitate. De aceea in acest context analiza fluctuatiilor care apar in domeniul profesional poate conduce la o previziune care sa constituie o baza fundamentata stiintific privind informarea si consilierea profesionala.

Centrele de Informare si Consiliere Profesionala vor trebui sa asigure lucratorilor posibilitatea de a informa si consilia pe tot parcursul vietii, si de a si actualiza in permanenta calificarile pe care le au, oricine ar fii angajatorul lor sau conditiile de munca.

1.7 Principiile care stau la baza activitatii de informare si consiliere profesionala

a) RESPECTUL

La baza consilierii sta respectul pentru client si dreptul lui la autodirijare. Punctul de vedere central in consiliere este integritatea si suveranitatea in procesul de alegere si luare a deciziei. Consilierul nu trebuie sa adopte o atitudine de superioritate sai sa incerce sa preia controlul.  

Consilierul trebuie sa se asigure ca exista un echilibru intre stimulare si reflectare.Provocarea spre reflectie trebuie imbinata cu respectarea propriilor interese
b) INDEPENDENTA

Consilierul trebuie sa fie neutru si independent.El trebuie sa aiba in vedere numai interesele clientului si nu interesele politice, ale unor institutii, autoritatilor sau orice alte interese.
c) DESCHIDEREA
In consiliere trebuie sa acorzi atentie cadrului si circumstantelor in care are loc sedinta de consiliere. Consilierul trebuie sa fie deschis fata de orice legatura cu o institutie sau autoritate. In cazul in care consilierul este nevoit sa transmita informatii sau indeplineste functii care ar putea controla sau limita clientul, acestea trebuie facute cunoscute clientului.

d) CONFIDENTIALITATEA
Sedinta de consiliere trebuie sa fie confidentiala. In acele cazuri in care datorita legii, consilierul este obliugat sa transmita informatii mai departe, atunci el trebuie sa-l informeze pe subiect care anume informatii le va transmite.Consilierul va trebiu sa transmita numai fapte, nu evaluari.

e)FAPTELE IN SINE
Informatiile oferite clientului trebuie sa fie corecte si actuale