Veniturile obtinute din vanzarea produselor, INAINTE de implementarea Sistemului de Management al Calitatii (SMC):

V = Q(P-C) (3.9)

Veniturile obtinute din vanzarea produselor, DUPA implementarea SMC:

V* =Q *(P-C) (3.10)

O ANALIZA COMPARATIVA A CELOR DOUA SITUATII EVIDENTIAZA:

Daca Q >Q rezulta ca si V* >V, DV>

Deci implementarea SMC a avut ca rezultat sporirea volumului de productie, deci calitatea procesului de productie a crescut prin cresterea valorii productiei realizate, ceea ce a facut posibila cuantificarea calitatii.

	Efectul asupra costului fabricatiei.

Costurile pot fi diminuate prin urmatoarele masuri:

masuri tehnico/organizatorice(specializarea operatiilor pe posturi, folosirea unor regimuri de aschiere mai intense, utilizarea unor tratamente termice mai performante)

prin aplicarea unui management eficient,(eliminarea paralelismelor in activitatea de planificare/ conducere a proceselor de fabricare, eliminarea/ diminuarea timpilor auxiliari, informarea operatorilor despre caracteristicile operatiilor pe care le vor realiza, utilizarea unor regimuri de lucru intensive, descompunerea operatiilor complexe in operatii simple, aplicarea sistemului de lucru"just in time"pentru productia de serie mare si masa)

prin utilitarea unor materiale mai ieftine(daca acest lucru este posibil, si nu impieteaza asupra calitatii produsului,)

prin reproiectarea produsului in vederea diversificarii functiilor acestuia, mentinand intre limite neschimbate/ rezonabile costurile de fabricare,

(se reduc astfel costurile pe functie).

Ca urmare veniturile vor spori, conform relatiei:

V = Q(P-C) inainte de aplicarea masurilor prevazute de SMC si

V* =.Q(P-C*)  dupa aplicarea masurilor prevazute de SMC.

Daca C* < C, cu conditia ca P , Q sunt constante , rezulta ca V*> V, si DV ≥ 0

Notatiile utilizate:

V/ V*= Valoarea productiei fabricate inainte/ dupa implementarea SMC;

Q/.Q*= Volumul productiei fabricate inainte/ dupa implementarea SMC;

C/ C* = Costul fabricatiei produsului inainte/ dupa implementarea SMC;

Comportarea cibernetica in timp a structurii de fabricare face necesara existenta unui echilibru continuu intre caracteristicile care stabilesc valoarea procesului de fabricare realizat. Aceste caracteristici se impart in doua grupe relevante:

Carcteristici importante/ relevante, care conditioneaza stategia companiei cu referire la produs; ocupa 15 - 20% din totalul caracteristicilor procesului;constituie domeniul de analiza al managerilor de rang superior.

Exemple: (modificarea volumelor de vanzari in functie de capacitatea de plata a clientilor, introducerea in fabricatia de serie/ masa de noi produse, conforme cu cerintele clientilor, modificarea programului sortimental conform unei noi strategii a echipei de conducere, care vizeaza invingerea concurentei, imbunatatirea continua a calitatii )

Caracteristici nerelevante, neimportante, multe ca numar(80 - 85% din totalul caracteristicilor produsului/ procesului.); pot fi modificate de conducerea ierarhica - sefii de sectie , sefii de atelier, sefii de echipa).

Exemple: (schimbare de furnizor, analiza reclamatilor clientilor, reducerea costurilor de fabricare, modificarea regimurilor de lucru, respectarea termenelor de executie, structurarea procesului pe faze de executie).

Cu cat un proiect inglobeaza in structura sa mai multe caracteristici de calitate, cu atat calitatea lui este mai ridicata, dar si costurile, legate de acest proiect cresc.

.Pentru producatori se impune, ca o necesitate constanta, elaborarea unor solutii pentru reducerea costurilor: 

in proiectare - analiza valorii,

in productie -planificarea productiei,

-programarea operativa a productiei;

.-programe de control specifice -zero defecte, analiza six sigma;

in vanzari -activitati promotionale, acordare discaunturilor la vinzare;

-fidelizarea clientilor potentiali, accesare de pite noi.

Decizia privind nivelul optim al calitatii unui produs in raport cu costurile ocazionate de fabricatia sa, vizeaza urmatoarele doua aspecte distincte:

In timp ce o calitate mai ridicata a unui proiect costa mai mult, o calitate de conformitate (conforma cu cerintele/ capacitatea de plata a pietei) costa mai putin

La stabilirea calitatii unui proiect sau a unui produs vor participa toate departamentele din cadrul organizatiei; insa decizia privind nivelul calitatii adoptat pentru produs/ proces revine managementului la varf; ea va trebui respectata de intregul staff; mai mult, in continuare se vor depune diligente pentru mentinerea / imbunatatirea valorii calitatii in timp. Aceasta activitate are insa un caracter diferentiat in functie de calitatea de design a produsului astfel:

Daca produsul se gaseste in faze de inceput de dezvoltare(zona A), asigurarea unei cresteri a valorii calitatii (∆AV), necesita o anumita crestere a costurilor legate de calitate(∆AC). Specific acestei zone este faptul ca, cu costuri relativ reduse se pot obtine valori ale calitatii relativ ridicate, conform figurii nr.3.5.

Daca produsul se gaseste in faze de dezvoltare avansate (zona B), asigurarea unei cresteri a valorii calitatii (∆BV), necesita o crestere importanta a costurilor legate de calitatea produsului (∆BC).

Cresterea costurilor in faza B este mult mai pregnanta decat costurile aferente fazei A; ca urmare producatorul va opta pentru:

intensificarea activitatilor in vederea cresterii valorii calitatii prin metode specifice ca analiza valorii, reproiectarea functiilor produsului conform noilor cerinte din piata, sau

Vanzarea licentei defabricatie a produsului catre alt producator,si orientarea activitatilor spre au alt produs nou.

Costul calitatii

Nivelul costuri

($/ buc)

DBV  Valoarea calitatii

DAV  DBC

DAC

A  B Calitatea de design

(perfectionare)

Figura nr. 3.5. Relatia Nivelul costurilor- Calitatea de design a unui produs.

Problema gasirii unui echilibru intre costul calitatii si valoarea calitatii este deosebit de importanta, ea nu se refera la calitate in general, ci la fiecare caracteristica a acesteia.

J.M. Juran a identificat patru categorii de costuri: costurile de prevenire, costurile de evaluare, costurile defectelor interne, costurile defectelor externe, intre care este necesar sa se stabileasca un echilibru care sa se reflecte in valoarea calitatii echipamentului:

1. Costurile de prevenire legate de:

planificarea calitatii si planificarea controlului procesului tehnologic;

controlul calitatii procesului tehnologic: cota parte a compensatiilor si a costurilor ocazionate de aplicarea planurilor si procedeelor referitoare la controlul de calitate;

proiectarea si dezvoltarea echipamentelor pentru masurarea si controlul calitatii;

planificarea calitatii de catre alte compartimente decat cel de control al calitatii;

programul de pregatire profesionala in domeniul calitatii;

alte cheltuieli legate de actiunile de prevenire.

2. Costurile de evaluare ce apar la:

incercarile si inspectia cu ocazia receptionarii echipamentelor achizitionate;

testele de acceptare in laborator;

bilanturile calitatii;

munca de verificare si control;

dotarea tehnica pentru activitatile de inspectie si control;

acordarea aprobarilor;

intretinerea si calibrarea echipamentului pentru incercari si inspectie;

analiza datelor obtinute prin incercari si inspectie;

incercarile efectuate in conditii de exploatare curenta;

evaluarea stocurilor si a pieselor de rezerva.

3. Costurile defectelor interne ilustrate de:

rebuturi;

remedieri, remanieri, reparatii;

depanari;

inspectie si incercari secundare;

rebuturi si remanieri din vina furnizorului;

activitatea de analiza a materialelor;

reducerea clasei de calitate;

4. Costurile defectelor externe aparute in :

reclamatii;

prestatii de servicii pentru echipament sau consumator;

preluarea materialului returnat;

reparatiile materialului returnat;

inlocuiri in cadrul garantiilor;

erori in activitatea de engineering;

erori in activitatea de fabricatie sau de instalare la clienti;

Concluzionand putem spune ca un ansamblu de categorii de costuri ale calitatii trebuie sa cuprinda si aceea parte a muncii depusa de departamentele marketing sau conceptie-proiectare, care practic confera echipamentului insusirea de a fi 'corespunzator pentru utilizare