Academia de Studii Economice

Facultatea Management Economic

Master Complementar Managementul Afacerilor prin proiecte

IMPLEMENTAREA SMQ IN CADRUL S.N.T.F.M "CFR Marfa"

Managementul calitatii si ingineria valorii

CUPRINS

Diagnosticul economico-financiar

Auditul de preevaluare

Stabilirea RMC si a responsabililor cu calitatea pe principalele compartimente

Instruirea managementului de varf, a managerilor de la nivel mediu cu privire la sistemul de management al calitatii si standardele ISO

Instruirea tuturor salariatilor cu privire la cerintele standardelor si a SMQ

Identificarea proceselor si a interactiunilor dintre acestea

Scolarizarea auditorilor

Elaborarea documentatiei sistemului de calitate: asistenta pentru elaborarea politicii si obiectivelor calitatii, elaborarea Manualului calitatii, asistenta in elaborarea procedurilor si instructiunilor de lucru,

Implementarea sistemului de calitate si evaluarea conformitatii acestuia cu cerintele Standardului ISO 9001:2008

Definirea actiunilor corective, asistenta la analiza de management si auditul intern de constatare a implementarii SMQ

Auditul anual de analiza si functionare SQM in organizatie

ETAPELE PRINCIPALE ALE IMPLEMENTARII SMQ

IN CADRUL S.N.T.F.M "CFR MARFA" S.A

1.DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR

Scopul diagnosticarii este evaluarea performantelor organizatiei in domeniul calitatii, tinand seama si de contextul sau economic, tehnic si social. Diagnosticare calitatii se realizeaza prin analiza tuturor proceselor desfasurate in organizatie, de care depinde respectarea cerintelor de fabricatie a produselor. Analiza trebuie sa evidentieze performantele organizatiei prin raportarea la rezultatele obtinute intr-o perioada de timp stabilita sau la performantele concurentilor, dar tinand seama de particularitatile organizatiei.

In general diagnosticarea calitatii unei organizatii presupune parcurgerea

urmatoarelor etape: informarea pentru cunoasterea preliminara a organizatiei, analiza situatiei existente, evaluarea costurilor, intocmirea raportului final al diagnosticarii

1.1 Informatii cu caracter general

Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa, 'CFR Marfa' S.A. a fost infiintata la data de 1 Octombrie 1998, dupa reorganizarea prin diviziune a Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane si avand statut de societate comerciala pe actiuni.

S.N.T.F.M. 'CFR Marfa' S.A. este o societate, persoana juridica romana, care desfasoara activitati de interes public national, in scopul realizarii transportului feroviar public de marfa, avand ca  obiect principal de activitate efectuarea transportului de marfuri  in trafic intern si international. Astfel:

utilizeaza infrastructura feroviara publica sau privata, pusa la dispozitie de catre Compania Nationala de Cai Ferate 'CFR' - S.A., in conditiile legii;

este proprietarul patrimoniului, poseda autonomie in administrarea bunurilor sale si beneficiaza de rezultatele activitatii sale.

S.N.T.F.M. 'CFR Marfa' S.A. are aproximativ 19.000 de angajati in structurile sale organizatorice si poseda un parc de 987 locomotive (electrice, Diesel-electrice si Diesel- hidraulice), un parc de aproximativ 55.000 de vagoane structurate pe 23 de serii diferite si este dotata cu doua ferryboat-uri avand un deplasament de 12000 tdw fiecare.

Tipurile de marfuri transportate de catre CFR marfa sunt:

marfuri de volum mare care necesita protectie impotriva agentilor armosferici: mobila, marfuri plateizate, colete, legume in lazi;

marfuri generale ambalate/paletizate, cu volum mare care necesita protectie impotriva agentilor atmosferici;

marfuri cu volum mare si greutate specifica mica;

marfuri cu volum mare, materiale lungi, utilaje care necesita protectie impotriva agentilor atmosferici;

uleiuri comestibile, melasa, bitum, produse petroliere, acid sulfuric;

ciment, var;

alimente perisabile conform ATP;

produse ale industriei chimice;

tractoare, utilaje agricole, cherestea, busteni;

cereale - secara, porumb, ovaz, orez brut, seminte de floarea soarelui, soia, srot;

piatra sparta;

materiale lungi, utilaje, blocuri de piatra, cherestea, busteni;

profile laminate, tevi, sine de cale ferata, lingouri, prefabricate din beton, cherestea, busteni;

marfuri in vrac: minereu, carbune, cocs.

Activitatile ce tin de functiunea comerciala sunt: aprovizionarea, vanzarea, clientii si marketingul.

Oferta de prestatii a CFR Marfa la 31 decembrie 2008 este urmatoarea:

Transportul de marfuri in cantitati vagonabile ca expeditii de vagoane complete sau grupuri de vagoane efectuate cu: vagoane de uz general, acoperite, descoperite, platforme; vagoane specializate pentru produse petroliere, cereale vrac, ciment vrac, produse chimice vrac, carbuni etc. si vagoane de constructie speciala pentru transportul marfurilor de mare gabarit sau pentru piese unitare deosebit de grele.

Transportul de marfuri cu containere de mare capacitate. CFR Marfa dispune de o retea interna de trenuri specializate pentru transportul containerelor de mare capacitate, care asigura legatura intre principalele localitati ale tarii, cu posibilitatea indrumarii vagoanelor direct la statia de cale ferata cea mai apropiata de domiciliul clientilor sau camionarea containerelor la si de la punctele de incarcare / descarcare prin intermediul Societatii Comerciale de Exploatare si Transport Auto 'CFR TRANSAUTO' - SA, filiala a CFR Marfa.

CFR Marfa poate asigura si transportul de containere de mare capacitate in trafic international fiind agent autorizat INTERCONTAINER.

Transportul de marfuri utilizand containerele de mica capacitate (1,5 tone). Pentru o mai mare siguranta a marfurilor si pentru a putea oferi posibilitatea transportarii unor cantitati mici de marfuri fara a utiliza in exclusivitate un vagon complet, CFR TRANSAUTO pune la dispozitia clientilor, prin intermediul unitatilor sale, containere de mica capacitate care se transporta la si de la punctele de incarcare - descarcare cu mijloace de transport rutier.

Trenuri complete de marfa comandate, dintre cele prevazute in mersul trenurilor de marfa in vigoare. Atunci cand clientul doreste ca expeditiile sale sa circule ca trenuri complete, dupa unul din traseele cuprinse in mersul trenurilor, se pot adresa CFR Marfa in vederea intocmirii unui acord special in acest sens.

Trenuri de marfa special comandate care circula dupa mers special, necuprins in mersul trenurilor. In cazul in care clientul are de efectuat transporturi speciale care fac obiectul unui tren (transporturi negabaritice sau cu tonaj depasit, trenuri care circula dupa un anumit orar etc.), CFR Marfa poate stabili de comun acord cu clientul un anumit traseu cu care expeditia sa circule de la statia de predare la statia de destinatie.

Transportul de marfuri cu utilizarea feribotului. Acest tip de transport se realizeaza in vagoane complete, transcontainere si autocamioane pe feribot, in conditii tarifare si de transport avantajoase.

CFR Marfa S.A. ofera facilitati exceptionale pentru trasportul cu navele ferryboat a marfurilor incarcate in vagoane, containere si TIR-uri, pe liniile: Constanta - Derince (Turcia) /23 ore; Constanta - Samsun (Turcia) /40 ore; Constanta - Izmir-Mersin (Turcia) /100 ore si
Constanta - Poti - Batumi (Georgia) /48 ore.

Inchirieri de vagoane de marfa. Pentru a putea utiliza in exclusivitate mijloacele de transport, CFR Marfa va pune la dispozitie spre inchiriere vagone de marfa care pot fi utilizate, in functie de solicitarile clientilor, atat in trafic intern cat si in trafic international.

Intocmirea formalitatilor vamale de tranzit intern si tranzit extern.

Tranzitul extern - pentru expeditiile de marfuri pe calea ferate care sunt in tranzit prin Romania;

Tranzitul intern - pentru expeditiile de marfuri care sosesc din import pe calea ferata si a caror vamuire se realizeaza la o unitate vamala din interiorul tarii;

Inchirierea de spatii de depozitare in magazii si pe rampe deschise;

Inscrierea in parcul CFR a vagoanelor de marfa particulare;

Executarea manevrelor in antestatii CFR, pe linii industriale, la fronturile de incarcare - descarcare;

Scolarizarea si examinarea personalului feroviar care deserveste dispozitivul liniilor CF industrial.

1.2.Informatii financiare

Analiza activului bilantier al unei societati comerciale reprezinta, in fapt, analiza mijloacele economice al acesteia.

Bilantul contabil este inventarul, la o data stabilita prin Legea Contabilitatii (in tara noastra 31 decembrie) a tuturor activelor si datoriilor unei intreprinderi, soldul dintre acestea reprezentand avutia agentului economic.

Activul este grupat in doua mari rubrici: activ imobilizat si activ circulant, cu o pozitie de inchidere - disponibilitati.

Pornind de la valorile de: activ imobilizat (imobilizari necorporale + imobilizari corporale + imobilizari financiare); activ circulant (stocuri + conturi terti); activul lichid (conturi financiare); capitalurile permanente (capitaluri proprii + rezultatul exercitiului + provizioane + datorii pe termen mediu si lung); pasivul ciclic (conturi terti) si datorii financiare pe termen scurt; se vor determina cu usurinta indicatorii: fond de rulment, nevoie de fond de rulment si trezorerie neta.

FR = Capital permanent - Active imobilizate

FR ₂₀₀₅=832,250,871-722,768,842 =109,482,029

Fondul de rulment depinde in mare parte de politica urmarita de intreprindere in ceea ce priveste capitalurile permanente (indatorare pe termen mediu si lung mai mult sau mai putin mare) si a politici de investitii pentru activele permanente (in caz de cumparare, activul permanent este mai important decat in caz de locatie).

Intreprinderea, in anul 2005, are un execend de capital permanent in raport cu imobilizarile, degajat sub forma unui fond de rulment pozitiv, in valoare de 109,482,029 lei. Acest fapt evidentiaza realizarea echilibrului finaciar pe termen lung constituindu-se o marja de securitate financiara care pune organizatia la adapost de evenimente neprevazute ale activitatii curente . Se observa ca activele circulante (510,144,498) depasesc datoriile curente(400,662,469), adica exista posibilitatea transformarii in lichiditatti a activelor circulante pe termen scurt. Acest lucru permite rambursarea datoriilor si degajarea unor lichiditati suplimentare considerata o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii.

Valoarea negativa de -304,912,952 inregistrata de indicator in anul 2006 reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor necesitati permanente . Aceasta situatie ar putea fi mai putin nefavorabila daca firma ar duce o politica de investitii - o orientare spre dezvoltare - accentuata. In orice caz fondul de rulment negativ are implicatii serioase asupra trezoreriei si a capacitatii ei de plata.

In anul 2007, se observa o tendinta de remediere a acestui dezechilibru pe termen lung, fondul de rulment, desi in continuare negativ - 37,026,010, inregistreaza o valoare mult mai mica decat in anul precedent, firma gestionand mai bine resursele atrase de la actionari sau creditori.

NFR = ( Active circulante - Active de trezorerie + Cheltuieli in avans ) - (Datorii pe termen scurt - Pasive de trezorerie + Venituri in avans)

NFR₂₀₀₅=(510,144,498 - 162,522,896) - 400,662,469 = - 53,040,867

Necesarul de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatarii).

In optica patrimoniala aceasta situatie este considerata normala numai daca NFR este mai mica sau cel putin egala cu FR, fara al depasi.

Indicatorul are valoare negativa pe parcusul tuturor anilor supusi analizei, astfel in anul 2005 valoarea este de -53,040,867 lei, in anul 2006 o valoare de -511,755,304, iar in 2007 acesta inregistreaza valoare de -241,890,162. Aceste valori negative reflecta un surplus de resurse temporare, ce semnifica o provizionare defectuoasa a stocurilor .

TN = FR- NFR

TN₂₀₀₅ =109,482,029 + 53,040,867 = 162,522,896

Dezechilibrul dintre FR si NFR poarta denumirea de trezorerie, cu alte cuvinte trezoreria compenseaza lipsa de fonduri de rulment: daca capitalurile permanente nu sunt destul de importante, trebuie sa echilibreze situatia prin imprumuturi pe termen scurt.

Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani, inregistrand urmatoarele valori : 162,522,896 in anul 2005, 206,842,352 in anul 2006 si 204,864,152 in 2007 . Acestea, evidentiaza ca exerctiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Se inregistreaza un excedent de finantare datorita desfasurarii unei activitati eficiente, iar imbogatirea trezoreriei arata ca intreprinderea dispune de lichiditati suficiente, care ii vor permite rambursarea datoriilor, dar si realizarea unor plasamente eficiente atat pe piata monetara, cat si pe cea financiara. . In acest contex intreprinderea se bucura de automonie financiara pe termen scurt . Cresterea trezoreriei nete in 2006 fata de 2005 cu 27,27% reprezinta cash- flow- ul ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit

Contul de profit si pierderi se intocmeste cu scopul de a oferi informatii asupra rezultatului net obtinut de intreprindere (profitul sau beneficiul net) in urma desfasurarii activitatii. Acest cont pune in evidenta variatia bogatiei firmei, determinata de realizarea de venituri si efectuarea de cheltuieli legate de exploatare si de deprecierea activelor pe care le poseda intreprinderea. Spre deosebire de bilant, care prezinta situatia la un moment dat - fiind, in consecinta, un cont de stoc, static - contul de profit si pierderi este un cont de flux sau de variatie a valorii, care prezinta evolutia dinamica a societatii.

Structura contului de profit si pierdere[1] pe cele trei domenii de activitate ofera posibilitatea determinarii unor marje de acumulari banesti potentiale, destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune.(SIG).

Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabila a contului de profit si pierdere pentru a pune in evidenta: modul de functionare si rentabilitatea intreprinderii ca marja comerciala, productie a exercitiului, valoare adaugata, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatarii, rezultat curent si rezultat net al exercitiului.

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta paliere succesive in formarea rezultatului final al exercitiului[2], la S.N.T.F.M. 'CFR Marfa' S.A., determinandu-se conform tabelului

Marja comerciala (Mc) este primul sold intermediar de gestiune si se refera la activitatea comerciala desfasurata de agentul economic, de distributie sau la partea pur comerciala a intreprinderilor producatoare. La nivelul anului 2007, se constata o valoare pozitiva a marjei comerciale, acest an fiind singurul din cei trei ani ai analizei, in care activitatea comerciala a fost profitabila, valoarea vanzarilor depasind cu 3,3325,901 lei valoarea costurilor marfurilor achizitionate.

Productia exercitiului (Pe) este un indicator care se aplica in special in cazul intreprinderilor industriale. Include valoarea bunurilor si serviciilor "fabricate" de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.

Desi la nivelul anului 2007 se observa o majorare a productiei exercitiului,totusi valoarea acesteia se mentine la un nivel inferior celui de la inceputul perioadei de analiza, fiind o consecinta directa a diminuarii productiei vandute si a celei stocate.

Valoarea adaugata (Va) exprima crearea sau cresterea de valoare adusa de intreprindere bunurilor si serviciilor provenite de la terti. Acest sold intermediar de gestiune este o valoare adaugata bruta ce realizeaza jonctiunea dintre micro si macroeconomic.

Pe parcusul celor trei ani supusi analizei se poate observa o evolutie ascendenta a acestui indicator, lucru ce reflecta o crestere a gradului de utilizare a factorilor de productie si a performantei comerciale a intreprinderii, masurand aportul specific al intreprinderii la realizarea productiei sale. Aceasta evolutie s-a datorat cresterii marjei comerciale de la -186,940 in 2005 la valoarea de 3,325,901 in anul 2007 care a atenuat cresterea consumului extern .

Excedentul brut al exploatarii (EBE) corespunde rezultatului economic al intreprinderii generat de operatiile de exploatare independent de politica financiara, politica de amortizare si de provizioane constituite, fapt ce determina sa fie considerat ca indicator esential in analizele de gestiune si in efectuarea analizelor comparative intre intreprinderi Excedentul brut de exploatare, dovedeste faptul ca societatea poate sa-si mentina potentialul productiv, are capacitatea de a-si remunera capitalurile avansate si poate sa-si onoreze obligatiile fiscale deoarece surplusul monetar derivat din activitatea de exploatare a societatii a crescut in 2007 fata de 2006, ajungand la valoarea de 181,455,369. Situatia din 2006 , in care valoarea indicatorului a scazut cu 16, 96% demostreaza faptul ca desi valoarea adaugata a crescut, nu a resusit sa compenseze cresterea cheltuielilor cu impozite si taxe si a cheltuielilor cu personalul .

Rezultatul exploatarii (Re) evalueaza rentabilitatea economica a unei intreprinderi si corespunde activitatii normale si curente a intreprinderii, inclusiv operatiunile efectuate in exercitiile anterioare dar aferente exercitiului curent. Nu este luata in calcul activitatea corespunzatoare operatiilor financiare si extraordinare. Acest rezultat este utilizat in compararea performantelor intreprinderilor ce au politici financiare diferite.

Evolutia excedentului brut de exploatare cat si a ajustarilor de valoare au avut o influenta favorabila aspura rezultatului exploatarii, determinand aceeasi evolutia a indicatorului.Tendinta de crestere a indicatorului reflecta procesul de rentabilizare a activitatii de exploatare si pe seama altor venituri din exploatare realizate . Se observa ca valoarea indicatorului creste in anul 2007 fata de anul 2006 cu 11, 72 %, si fata de anul 2005 cu 11, 38% crestere determinata de evolutia valorii indicatorului execedent brut din exploatare, desi valoarea altor venituri din exploatare scade semnificativ . Diminuarea indicatorului in anul 2006 ( ), fata de valoarea inregistrata in anul 2005 ( ) este determinata atat de valoarea scazuta inregistrata de EBE, cat si de scaderea altor venituri din exploatare care nu pot compensa scaderea amortizarii si provizioanelor . dcresterndicatorului releva procesul de rentabilizare a activitatii de exploatare seamltor veni din exploatare reali

Rezultatul curent (Rc) reprezinta rezultatul tuturor operatiilor curente, obisnuite ale intreprinderii, fiind determinat atat de rezultatul exploatarii curente, cat si de cel al activitatii financiare, permitand si aprecierea impactul politicii financiare a intreprinderii asupra rentabilitatii.

Deoarece nu este influentat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii rezultatului curent al intreprinderii pe mai multe exercitii financiare.

Profitul curent = Profitul din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

Cu toate ca in anul 2006 se observa o crestere a veniturilor financiare cu 5,81 % si o crestere a cheltuielilor financiare cu 5,33 % valoarea rezultatului financiar inregistreaza o tendinta negativa , valoarea ajungand la 42,88,654 mii lei .

In anul 2007 valoarea rezultatului curent scade pana la valoarea de 6,128,443 ca urmare a cresterii cu 57,53% a cheltuielilor financiare si a scaderii rezultatului exercitiului si a veniturilor financiare .

Desi indicatorul a inregistrat o evolutie descendeta in perioadele analizate, exercitiul financiar se incheie cu profit ceea ce afecteaza rezultatul curent.

Ca urmare a majorarii cheltuielilor financiare, valoarea rezultatului curent s-a diminuat semnificativ la finele perioadei de analiza, fapt ce va avea implicatii negative si asupra profitului net al Societatii.

Rezultatul net al exercitiului (Rn) exprima, in marimi absolute, rentabilitatea neta sau pierderile aferente activitatii intreprinderii, dupa deducerea din veniturile totale a cheltuielilor totale si a impozitului pe profit.

Profitul net = Profitul curent+ Rezultat extraordinar- Participarea salariatilor-Impozitul pe profit.

In urma rezultatelor obtinute se observa ca absenta unor evenimente cu caracter extraordinar a lasat neschimbat rezultatul brut al exercitiului pentru anii 2006, 2007 mentinandu-se valoarea rezultatului curent . Astfel in anul 2006, rezultatul brut are valoare de 42,888, 654 lei iar in anul 2007 o valoare egala cu 6,128,443 lei . In ceea ce priveste anul 2007 situatia este alta, rezultatul brut atinge valoarea de 43,755,365 lei , diminuindu-se cu 10, 595 lei ce reprezinta valoarea cheltuielilor extraordinare.

In ceea ce priveste impozitul pe profit, se constata ca nu exista o cota de impozitare constanta, astfel incat, scaderea rezultatului brut determina si scaderea obligatiei fiscale a intreprinderii . Astfel, daca in anul 2005, rezultatul brut atinge valoarea de 43,755,365, iar cota de impozitare este de 45,46 %, in anul 2006 valoarea rezultatului curent scade, iar cota de impozitare se reduce si ea pana la valoare de 32,50%. Situatia este similara si in anul 2007, cota de impozitare atingang valoarea de 22,71%.

Soldurile intermediare de gestiune si-au pus ampreta asupra cresterii rezultatului net al exercitiului , de la 23,859,762 lei in anul 2005, la 28,945,881 in 2006, constatandu-se o crestere de 21,31% . Acest lucru se datoreaza cresterii unor venituri financiare, dar si a diminuarii cotei de impozitare fata de anul 2005 . Pentru anul 2007 valoarea rezultatului net de 4,376,730 lei mult mai redusa decat in anii precedenti, aceasta situatie este generata de nivelul ridicat al cheltuielilor financiar si a valorii ridicate amortizarii.

Informatii cu privire la resursele umane

Structura organizatorica a S.N.T.F.M. 'CFR Marfa' S.A. este de tip piramidal, nivelul decizional crescand de la baza piramidei spre varf . (vezi tabel 1)

S.N.T.F.M. 'CFR Marfa' S.A. este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor care decide asupra politicii economice a societatii si asupra activitatii ei. Imputernicitii mandatati sa reprezinte interesele capitalului social de stat in Adunarea Generala a Actionarilor sunt in numar de cinci, dintre care unul este specialist din Ministerul Finantelor Publice, acestia fiind numiti si revocati prin ordin al minstrului transporturilor.

S.N.T.F.M. 'CFR Marfa' S.A. este administrata de 11 administratori care constituie Consiliul de Administratie, dintre care unul este specialist din Ministerul Finantelor Publice.

Conducerea S.N.T.F.M. 'CFR Marfa' S.A. este asigurata de Directorul General care este si Presedintele Consiliului de Administratie. Pana la finalizarea procesului de privatizare, reprezentantii statului in Consiliul de Administratie si Presedintele Consiliului de Administratie sunt numiti prin ordin al ministrului transporturilor.

  Tabel 1

Serviciul resurse umane, asigura gestionarea resurselor umane necesare procesului de transport in unitatile regionalei in concordanta cu strategia societatii in urmatoarele domenii:

In domeniul resurselor umane - asigura si urmareste: utilizarea, incadrarea, promovarea, salarizarea, formarea si perfectionarea profesionala a fortei de munca, intocmeste documentele de pensionare si trecere in somaj si trateaza problemele specifice in domeniul relatiilor sociale, in care scop:

1. coordoneaza activitatea de resurse umane din toate subunitatile regionalei;

2. recruteaza personalul pentru structura centrala a regionalei si pentru subunitatile fara resort de personal cat si personalul de specialitate si administrativ din subunitati si efectueaza incadrarea acestuia conform organigramelor si statelor de functii aprobate cu respectarea conditiilor minime de pregatire si vechime si a prevederilor contractului colectiv de munca;

3. asigura secretariatul comisiilor de incadrare si promovarea personalului din cadrul regionalei;

4. intocmeste formele necesare pentru incadrarea, transferarea, detasarea si desfacerea contractului individual de munca pentru personalul regionalei;

5. tine evidenta numerica a miscarilor de personal pe functii, activitati, nivele de salarizare, grupe de varsta, sex a personalului regionalei;

6. intocmeste pe baza statului de functii situatia nominala a personalului din structura centrala a regionalei si din cadrul subunitatilor subordonate regionalei care nu au resort de personal;

7. efectueaza toate operatiile privind intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca pentru personalul din central si pentru personalul din subunitatile fara resort de personal, in conformitate cu reglementarile in vigoare;

8. intocmeste dosare de pensionare pentru limita de varsta, invaliditate si urmas pentru personalul din structura centrala a regionalei si pentru personalul din cadrul subunitatilor direct subordonate care nu au resort de personal ;

9. emite comunicari si tine evidenta persoanelor sanctionate la nivelul structurii centrale a regionalei si din cadrul unitatilor fara resort de personal care sunt in subordinea regionalei cat si pentru personalul cu functii de conducere din subunitati;

10. urmareste aplicarea prevederilor din CCM privind drepturile de vechime in munca, durata concediilor de odihna, de studii, fara plata precum si cuantumul sporurilor pentru personalul din centralul regionalei si al subunitatilor fara resort de personal;

11. rezolva direct sau in colaborare cu alte compartimente cererile si sesizarile privind drepturile de personal, reconstituiri de carnete de munca sau orice alte cereri privind gestiunea personalului;

12. coordoneaza problemele de salarizare si acorda asistenta metodologica, asigurand aplicarea unitara in toate subunitatile regionalei a prevederilor legale referitoare la salarizare;

13. participa la elaborarea de studii si propuneri in vederea imbunatatirii sistemului de salarizare si a legislatiei specifice activitatii de calatori;

14. controleaza modul de aplicare a reglementarilor legale privind salarizarea personalului regionalei;

15. intocmeste in conformitate cu prevederile legale, statele de functii pentru centralul regionalei si pentru unitatile fara resort de personal si avizeaza statele de functii ale subunitatilor in concordanta cu structura organizatorica , numarul de posturi aprobate si le supune aprobarii conducerii societatii;

16. urmareste aplicarea prevederilor CCM privind pregatirea, perfectionarea si promovarea personalului;

17. coordoneaza activitatea de pregatire si perfectionare profesionala a personalului si acorda asistenta subunitatilor regionalei in aplicarea prevederilor si a reglementarilor legale in vigoare privind activitatea de invatamant;

18. face propuneri de imbunatatire a activitatii de calificare, reconversie si perfectionare a fortei de munca din cadrul regionalei;

19. elaboreaza proiectul planului de scolarizare pentru cursurile de calificare, recalificare pe specialitati si termene in baza studiilor si analizelor efectuate, elaboreaza proiectul planului de scolarizare pentru cursurile de calificare, recalificare pe specialitati si termene;

20. urmareste desfasurarea cursurilor de calificare, recalificare si reconversie a fortei de munca in conformitate cu metodologia si programa scolara. Urmareste modul de desfasurare a perioadei de proba a absolventilor invatamantului preuniversitar si universitar si formele de perfectionare a pregatirii profesionale;

21. intocmeste si supune aprobarii fisele de apreciere anuala a personalului propriu;

22. tine evidenta fondului de salarii consumat ori pe toate capitolele prevazute in CCM si verifica corectitudinea aplicarii reglementarilor in ceea ce priveste platile efectuate la unitatile de baza privind legalitatea acordarii lor;

23. raspunde de dimensionarea judicioasa a personalului necesar desfasurarii activitatii cu respectarea prevederilor din instructiile de serviciu, asigurarea calitatii si sigurantei circulatiei;

24. efectueaza studii de eficienta in urma carora propune extinderea sau restrangerea activitatii de calificare si perfectionare sau asigurarea pregatirii fortei de munca prin centrele zonale de calificare a somerilor;

25. asigura participarea in comisiile organizate cu ocazia desfasurarii urmatoarelor activitati:

a. sustinerea examenelor de admitere si absolvire a cursurilor de calificare sau perfectionare pentru meseriile sau functiile stabilite prin ordine ale conducerii societatii sau regionalei;

b. sustinerea examenului la finele probei de practica de catre absolventii invatamantului preuniversitar;

26. urmareste aplicarea corecta a legislatiei in domeniul grupelor de munca;

27. asigura legatura permanenta dintre administratie si salariati precum si dintre administratie si organizatiile sindicale;

28. efectueaza analize legate de problemele sociale care apar in relatiile administratie - sindicate si propune solutii de prevenire a eventualelor conflicte de munca;

29. asigura secretariatul comisiei mixte patronat - sindicate, analizeaza, intocmeste si transmite la societate documentatia necesara acordarii ajutoarelor sociale;

30. tine evidenta sindicatelor legal constituite pentru a se cunoaste partenerii sociali de dialog ai administratiei;

31. intocmeste rapoartele statistice specifice activitatii de personal, salarizare, invatamant si participa la actiuni de control in probleme specifice sectorului de activitate;

32. urmareste lunar realizarea concediului de odihna pe subunitati si structuri de personal;

33. organizeaza si coordoneaza la nivelul regionalei implementarea pe calculator a sistemului informatic de evidenta, gestiunea personalului si clase de salarizare;

34. tine legatura cu Directiile de munca si protectie sociala teritoriale pentru reglementarea problemelor de asistenta sociala a personalului regionalei.

1.4 Descrierea activitatilor de aprovizionare si de desfacere

Prin politica S.N.T.F.M. 'CFR Marfa' S.A. se cauta in permanenta furnizori care ofera piese de schimb pentru vagoane de cea mai buna calitate, precum si vagoane pentru transport marfa. Departamentul Asigurarea Calitatii evalueaza permanent producatorii potentiali dar si producatorii existenti. Se au in vederea atat documentatia de calitate furnizata de catre acestia, care este necesara pentru autorizare, cat si calitatea produselor furnizate si comportarea acestora in procesul de activitate.

Principalii furnizori ai Societatii sunt:

Electroputere Craiova a fost fondata in anul 1949 si destinata fabricatiei de echipamente electrotehnice de curenti tari pentru energetica si transport feroviar, fiind structurata initial in patru sectoare principale de productie: masini electrice rotative, transformatoare de putere, aparataj electric si locomotive.

Cu o experienta in domeniu de 130 de ani, Remarul 16 Februarie din Cluj Napoca, este una din companiile recunoscute pentru capacitatea de modernizare a locomotivelor diesel hidraulice si electrice, inlocuirea motoarelor, sau modernizarea bordului de conducere.  Amenajarea vagoanelor de insotire pentru utilaje de intretinere a caii, pentru a asigura conditii de lucru, cazare si igiena pentru personalul care lucreaza in cadrul echipelor de interventie si repararea sau estetizarea locomotivelor cu abur sunt de asemenea activitati pe care compania le realizeaza cu succes. Partenerii companiei sunt atat Companiile Nationale de Cale Ferata si marii operatori feroviari din Romania cat si companii din Germania, Olanda, Austria, Ungaria, Suedia, Grecia, Polonia  si Iran.

Societatea FAUR - sectia de aparataj de frana.

UCM. Resita S.A. este un producator experimentat de motoare Diesel pentru tractiune feroviara, dar si pentru alte domenii de activitate. In scurt timp, beneficiind de suportul acestor licente si dezvoltarea lor, societatea  si-a format o zestre insemnata de motoare fabricate si a devenit un producator cu reputatie buna in acest domeniu.

U.C.M. Resita a fabricat peste 6.000 motoare Diesel totalizand peste 10 milioane CP, pentru diferite aplicatii. Aplicatia principala, dupa numarul de motoare, este aplicatia pentru tractiune feroviara (locomotive) cu 85%, fiind urmata de aplicatia pentru propulsie navala cu 10% si aplicatia pentru grupuri diesel generatoare cu 5%. Principalii clienti ai companiei sunt Electric & Diesel Locomotives (Marea Britanie), Puh Trafex (Polonia), Kessler International Corporation (SUA) precum si alte firmele din Polonia Canada sau Egipt.

Meva SA, un nume traditional in domeniul constructiei feroviare de mai bine de 124 de ani, este una dintre marile societati constructoare de vagoane din Romania. Devenind societate pe actiuni in anul 1991, aceasta a realizat de-a lungul timpului in jur de 100 de tipuri de vagoane de marfa cum ar fi cele de uz general, speciale cu descarcare pneumatica, pentru transportul carbunelui sau platforma.

Rova SA este intreprinderea de reparat vagoane de marfa si confectionare piese de schimb si subansamble de material rulant a carei activitate a demarat in anul 1973. Societatea are in componenta atelier de reparat vagoane, sectoare de prelucrari mecanice, forjare si tratamente termice. Aceste utilitati permit societatii sa execute intreaga gama de reparatii la vagoanele de marfa acoperite si descoperite pe 2 sau 4 osii precum si la vagoanele platforma pentru transportul containerelor. Societatea mai realizeaza si reparatia vagoanelor specializate pentru transportul de carbune, minereu, ingrasaminte chimice lichide sau pulverulente, ciment, soda calcinata etc.

Cei mai importanti clienti ai Societatii tinand cont de ponderea achizitiilor lor in totalul vanzarilor sunt:

Mittal Stil Galati - construit in anii 1960, combinatul siderurgic de la Galati realizeaza peste 50% din productia de otel a Romaniei. Dupa privatizarea din anul 2001, Mittal Steel a devenit cel mai important reper pentru siderurgia din Europa Centrala si de Est. Unul dintre atuurile pe care societatea se bazeaza in activitatea sa este  acela al unei bune retele feroviare ce-i permite asigurarea unui flux eficient al intrarilor si iesirilor de marfa. In aceste conditii, Mittal Steel este unul dintre principalii detinatori de infrastructura feroviara, aspect ce trebuie luat in seama de catre toti partenerii din acest sector.

Compet S.S. Ploiesti - cu o existenta sub diverse denumiri si forme organizatorice de peste un secol opereaza Sistemul National de Transport al Titeiului, Gazolinei si Etanului Lichid prin Conducte, continuand activitatea primului transportator de titei din Romania. Aceasta companie are in exploatare mai multe conducte petroliere, asigurand transportul pana la calea ferata de unde este preluat, in vagoane cistern, ale CFR MArfa si transportate pana la beneficiar.

Petrom S.A. si Shell Gas Romania - cu activitati in domenile: Explorare si Productie, Rafinare, Marketing si Gaze naturale, Societatile au rezerve dovedite de petrol si de gaz. In transportul marfurilor lor, se folosesc de reteaua de calea ferata si vagoanele puse la dispozitie de SNTCFR Marfa.

SC Ceprohart SA Braila,

SC TMUCB SA Braila,

Celhart Donaris,

2. AUDITUL DE CONSTATARE

Se pleaca de la premisa ca pentru realizarea unui sistem al calitatii viabil si usor de receptat si aplicat de catre intregul personal, este utila valorificarea experientei deja existente in firma. Ca urmare, obiectivele urmarite in cadrul auditului de constatare sunt:

identificarea sistemului real de lucru si compararea acestuia cu cerintele standardului de referinta;

identificarea elementelor tehnico-organizatorice si a practicilor curente care pot constitui germenii viitorului sistem de calitate;

identificarea situatiilor neconforme fata de cerintele standardului de referinta;

identificarea punctelor critice ale fluxului de activitati, care pot provoca intarzieri, deficiente etc. si deci implica costuri suplimentare;

analiza calitatii resurselor umane si materiale existente;

analiza sistemelor de inregistrare si evidenta existente

Etapele programului de audit sunt :

Declansarea audtilui

Pregatirea auditului

Efectuarea auditului . ce presupune parcurgerea urmatoarelor activitati :

Sedinta de dechidere

Auditarea

Sedinta de inchidere

Elaborarea si gestionarea documentelor

Incheierea auditului

Graficul nr 4 :Tabelul cu analiza SWOT; diagramele polare

Legenda :

4- Sistem de management al calitatii

5-Responsabilitatea managementului

6-Mangementul reusurselor

7- Realizarea produsului

8- Masurarea, analiza si imbunatatire

3. Stabilirea RMC si a responsabililor cu calitatea pe principalele compartimente

Compartimentul Managementul Calitatii desfasoara activitati specifice in vederea elaborarii, implementarii, mentinerii, supravegherii si imbunatatirii continue a unui sistem de management al calitatii in cadrul R.T.F.M.(Regionala de Transport Feroviar Marfa) Bucuresti, conform standardului SR EN ISO 9001/2001, avand urmatoarele atributii:

1. Aplica strategia S.N.T.F.M. de elaborare si implementare a sistemului de management al calitatii in cadrul R.T.F.M. Bucuresti;

2. Propune Directorului RTFM, impreuna cu sefii de servicii/compartimente/subunitati responsabilii cu managementul calitatii la fiecare nivel organizatoric al regionalei;

3. Difuzeaza in centralul RTFM Bucuresti si in subunitatile acesteia, orientarile generale ale S.N.T.F.M. privind politica in domeniul calitatii

4. Asigura corelarea sistemului de obiective in domeniul calitatii la nivel de RTFM cu sistemul de obiective in domeniul calitatii asumat de SNTFM "CFR Marfa" SA;

5. Coordoneaza activitatea de elaborare a documentelor sistemului de management al calitatii (proceduri operationale si instructiuni de lucru) desfasurata de responsabilii cu managementul calitatii (RMC) si de catre factorii interesati la nivel de RTFM/subunitati;

6. Coordoneaza activitatea privind controlul documentelor sistemului de management al calitatii, impreuna cu responsabilii cu mangementul calitatii din centralul RTFM si subunitati: revizuire; verificare / avizare / aprobare; multiplicare; difuzare; modificare; retragere; arhivare; accces; distrugere;

7. Urmareste implementarea in cadrul RTFM a sistemului de management al calitatii corespunzator standardului SR EN ISO 9001/2001, raportand periodic conducerii stadiul implementarii;

8. Participa la auditul intern al sistemului de management al calitatii, sub coordonarea Serviciului Managementul Calitatii din SNTFM;

9. Participa impreuna cu factorii direct interesati la analiza neconformitatilor evidentiate cu ocazia auditurilor interne, pentru stabilirea cauzelor care le-au generat, a actiunilor corective si preventive;

10. Colaboreaza la stabilirea potentialelor neconformitati, impreuna cu factorii direct interesati din domeniul auditat, in scopul stabilirii actiunilor preventive;

11. Desfasoara activitati de secretariat al Consiliului Calitatii din cadrul R.T.F.M. Bucuresti, in conformitate cu Regulamentul de Organizare si Functionare al acestui Consiliu;

12. Intocmeste si transmite, la cererea conducerii R.T.F.M. si a Serviciului Managementul Calitatii din S.N.T.F.M., raportari asupra activitatii Compartimentului Managementului Calitatii;

13. Desfasoara activitati specifice in vederea coordonarii protectiei consumatorului in cadrul R.T.F.M. Bucuresti.

4. Instruirea managementului de varf, a managerilor de la nivel mediu cu privire la sistemul de management al calitatii si standardele ISO

5. Instruirea tuturor salariatilor cu privire la cerintele standardelor si  ale SMQ

6. Identificarea proceselor si a interactiunilor dintre acestea

In standardul ISO 9001:2008, abordarea tip proces recomanda organizatiilor sa identifice, implementeze, sa conduca si sa imbunatateasca permanent eficienta proceselor care sunt necesare sistemului de management al calitatii si sa conduca interactiunea acestora in scopul indeplinirii obiectivelor organizatiei.

Abordarea tip proces are ca tinta indeplinirea unui ciclu dinamic al imbuntatirii continue si permite castiguri semnificative pentru organizatie. Totodata, o asemenea abordare faciliteaza focalizarea catre clienti si cresterea satisfactiei acestora, prin identificarea proceselor cheie din organizatie si dezvoltarea lor ulterioara in directia imbunatatirii continue.

Rezultatul dorit este asadar mai sigur si de un nivel superior daca activitatile desfasurate in acest scop se realizeaza ca proces. Interactiunile activitatilor unei organizatii sunt complexe si genereaza o retea de procese. Abordarea pe baza de proces presupune tocmai identificarea acestor procese, pe care trebuie sa le implementeze, sa le tina sub control si sa le imbuatateasca continuu eficienta. Lantul de procese include procese ale managementului, procese de realizare a lucrarilor si procese suport, precum si procese de monitorizare si de masurare.

Abordarea prin proces impune si folosirea ciclului PDCA care este strans asociat cu planificarea, implementarea, controlul si imbunatatirea continua a executarii prestatiilor, precum si a celorlalte procese din Sistemul de management al calitatii.

Cererile cetatenilor si a altor parti interesate pot fi realizate numai prin functionarea corecta a proceselor interne. Satisfacerea cerintelor clientilor cu cheltuieli minime se poate infaptui numai daca procesele sunt controlate astfel incat rezultatele lor sa fie adecvate de prima data.

In determinarea modului in care se poate realiza controlul fiecarui proces este necesar sa fie parcurse urmatoarele etape:

intelegerea modelului de proces si aplicarea sa;

intelegerea factorilor care produc variabilitatea intr-un proces, intrucat controlul variabilitatii reprezinta calea de realizare a unui produs conform;

intelegerea modului de identificare si controlare a proceselor;

documentarea proceselor si a controlului in cadrul afacerii, permit operatorilor sa se asigure ca procesele sunt stapanite in mod efectiv.

Identificarea proceselor necesare Sistemului de management al calitatii si aplicarea acestora poate porni de la urmatoarele intrebari:

Care sunt procesele necesare pentru sistemul de management al calitatii?

Exisata procese subcontractate ?

Care sunt intrarile si iesirile fiecarui proces?

Cine sunt clientii acestor procese si care sunt cerintele lor?

Exista un responsabil de proces ?

Determinarea interactiunilor dintre procese se poate stabili pe baza raspunsurilor la urmatoarele intrebari:

Care este fluxul general al proceselor (harta proceselor)?

Care sunt interfetele intre procese?

Ce documentatie este necesara ?

Pentru stabilirea criteriilor si metodelor prin care se poate demonstra ca atat operarea, cat si controlul asupra acestor procese sunt efective, trebuie sa gasim raspunsul la urmatoarele intrebari:

Care sunt caracteristicile rezultatelor procesului?

Care sunt criteriile pentru monitorizare, masurare si analiza?

Cum pot fi incluse aceste criterii in sistemul de management al calitatii si in procesul de executare a lucrarilor ?

Ce metode sunt adecvate pentru colectarea datelor?

Pentru asigurarea resurselor si informatiilor necesare sprijinirii operarii si monitorizarii acestor procese recomandam sa se porneasca de la raspunsul la urmatoarele intrebari:

Care sunt resursele necesare fiecarui proces?

Care sunt canalele de comunicare ?

Cum se pot furniza informatii despre procese?

Cum se obtine feedback-ul ?

Ce date trebuie colectate si ce inregistaari trebuie pastrate?

Masurarea, monitorizarea si analiza proceselor se bazeaza pe cunoasterea raspunsurilor la intrebarile:

Cum se pot monitoriza performantele proceselor (satisfactia clientului)?

Ce masuratori sunt necesare ?

In ce mod pot fi analizate cel mai bune informatii rezultatele (ce tehnici statistice se pot folosi) ?

Care sunt concluziile rezultate din analize?

Implementarea actiunilor necesare pentru indeplinirea obiectivelor planificate si imbunatatirea continua, presupune sa cunoastem:

Cum se poate imbunatatii procesul ?

Ce actiuni corective sau preventive trebuie luate ?

Sunt aceste actiuni eficiente si se pot implementa?

7.Scolarizarea auditorilor

Se face de catre organismele de certificare, ASRO, alte organisme abilitate .

Scolarizarea presupune participarea la cursurile acestor organisme, insumand 40 de ore, in care se predau elemente de teorie si se prezinta studii de caz. In urma absolvirii acestui curs participantii primesc un certificat de auditor intern, valabil trei ani, dupa care trebuie sa fie recertificat.

Pentru a obtine certificatul de auditor extern mai trebuie sa participe la cinci contracte de certificare, intr-un organism de certificare, sub indrumarea unui membru al acestuia

8. Documentele sistemului de management al calitatii

Elaborarea documentatiei sistemului de calitate presupune: asistenta pentru elaborarea politicii si obiectivelor calitatii, elaborarea Manualului calitatii, asistenta in elaborarea procedurilor si instructiunilor de lucru.

Comentariu

Principalele documente ale sistemului de management al caliatii si modul de intocmire sunt prezentate in standardul ISO TR 10013: 2003 - Ghid pentru documentatia sistemului calitatii. Referiri la documente se fac si in standardele ISO 9000 si ISO 9001. Aceste standarde acorda o importanta mare elaborarii si administrarii documentelor specifice sistemului de calitate, deoarece documentele sunt o dovada tangibiala ca procesele au fost definite, procedurile au fost elaborate si aprobate, iar modificarile sunt tinute sub control. De asemenea, existenaa acestor documente este obligatorie pentru aprecierea conformitatii sistemului calitatii cu standardul de referinta si confirmarea implementarii efective a sistemului ( este cazul, de exemplu, a auditului intern de calitate).

Rolul documentelor pentru implementarea si aplicarea sistemului de calitate intr-o organizatie consta in:

- obtinerea conformitatii cu prevederile din referentialul, stasuri etc;

- asigurarea instruirii salariatilor pentru cunoasterea modului de aplicare a sistemului de calitate;

- asigurarea repetabilitatii si trasabilitatii;

- furnizeaza dovezi obiective cu privire la aplicarea sistemului calitatii.

Amploarea documentatiei pentru o organizatie, difera in functie de marimea si obiectul activitatii, complexitatea proceselor si interactiunea acestora, pregatirea personalului etc.

Conform standardului ISO 10013, documentele unui sistem de management al calitatii sunt:

Politica si obiectivele referitoare la calitate

Manualul calitatii

Procedurile documentate (de sistem) cerute de standardele de referinta

Procedurile operationale ( de lucru)

Instructiunile de lucru (formulare, planurile calitatii, specificatii etc.)

Inregistrari

In fig. 6.1 se prezinta documentele sistemului de management al calitatii iitr-o ierarhizare piramidala , corespunzator cu importanta acestora.

Documentele sistemului calitatii

Politica si obiectivele calitatii

Este o declaratie in care se prezinta directiile si obiectivele ce vor fi urmarite de catre organizatie in domeniul calitatii. Declaratia include si angajamentul managerului privind implicarea sa totala in aplicarea sistemului de calitate, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare.

Pentru elaborarea politicii calitatii, Comitetul 11 al Organizatiei Europene pentru Calitate a elaborat o directiva, care poate constitui un document orientativ foarte util pentru conducerile organizttiilor. Directiva prevede ca, in general, politica calitatii se elaboreaza de sus in jos, pe baza politicii generale a organizatei stabilita de managementul acestuia. Apoi se deruleaza printr-un proces iterativ la toate nivelurile ierarhice, unde managerii acestor niveluri o interpreteaza si isi formuleaza obiectivele ce trebuie indeplinite de fiecare compartiment, astfel incat politica si obiectivele generale ale organizattei sa fie realizate. Directiva mentioneaza si posibilitatea elaborarii politicii calitatii de jos in sus. Aceasta depinde insa de cultura organizatiei, respectiv de nivelul de cultura si pregatirea profesionala a salariatilor, ca si de posibilitatile de instruire si de stimulare a acestora, pe care le poate oferi conducerea organizatiei. De asemenea, directiva precizeaza ca politica calitatii trebuie controlata pentru a fi actualizata ori de cate ori este necesar. In acest scop pot fi luate in considerare rezultatele auditurilor efectuate, ale analizelor de management, schimbarile de mediu etc. De regula politica calitatii se revede anual.

Politica se prezinta in scris si trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- sa fie concisa si usor de retinut;

- sa se defineasca ce se asteapta de la salariati;

- sa fie globala, adica sa se refere la toate aspectele fundamentale ale calitatii.

Adoptarea sistemului de calitate in activitatea C.F.R S.A s-a facut prin Dispozitia nr. 665 din 03-10-2006.

Comisia de calitate in colaborare cu Directorului RTFM si cu ceilalti membrii ai echipei manageriale au stabilit politica si obiectivele calitatii.

Obiectivele calitatii sunt urmatoarele:

Satisfactia cerintelor clientilor;

Posibilitatea diversificarii resurselor energetice prin explorarea oportunitatilor de afacere in domeniul energiei regenerabile, urmarind integrarea acestora in activitatea de baza a companiei.

Gestionarea deseurilor in perspectiva imbunatatirii continue a performantelor de     mediu;

reducerea semnificativa a costurilor de procesare si efectuarea unor investitii in eficienta energetica

protectia mediului inconjurator.

Toate aceste obiective au fost insusite la nivelul functiilor principale din Departamentul de Rafinare si Marketing si realizarea lor va fi urmarita riguros in analizele de management efectuate periodic. Documentele sistemului de management al calitatii au fost elaborate prin participarea directa a Comisiei de calitate constituita, ceea ce a asigurat constientizarea personalului pentru respectarea cerintelor sistemului de calitate si atasamentul pentru indeplinirea politicii si obiectivelor calitatii propuse.

Manualul calitatii

Comentarii 1

Este un document unic, specific fiecarei organizatii, in care sunt descrise standardul de referinta si sistemul de calitate implementat.

De regula, manualul calitatii are forma unui dosar, la care pe coperta se trece titlul si obiectul manualului, iar in interior se prezinta continutul care include cuprinsul, unde se indica:

numarul si titlul capitolului, pagina, numele si semnatura celui care a elaborat manualul, modificarile efectuate, angajamentul managementului si politica de calitate, obiectivele, referiri la proceduri. De asemenea, se face o scurta prezentare a organizatiei, sunt prezentate responsabilitatile si regulamentul de functionare, documentele de referinta pentru aplicarea sistemului de calitate, se prezinta lista documentelor la care se fac referiri in manual dar nu sunt cuprinse in acesta (de exemplu standardul).

Cuprinsul mai contine prezentarea sistemului de management al calitatii, unde sunt descrise toate procesele realizate in organizatie si interactiunea dintre acestea, dispozitii referitoare la analiza, actualizarea si administrarea manualului calitatii, abrevieri, anexe cu lista procedurilor si instructiunilor etc.

Intrucat la efectuarea auditului de calitate, manualul este folosit ca document de analiza a modului in care au fost indeplinite cerintele standardului de referinta, este recomandat ca manualul sa fie structurat pe capitolele din standard si sa se arate cum se realizeaza fiecare capitol.

Prezentarea structurii manualului calitatii unei organizatii

Cuprinsul manualului

Cap. I- Generalitati

In cuprinsul acestui capitol se regasesc:

declaratia managerului;

administrarea manualului calitatii;

lista de difuzare a manualului calitatii;

terminologie; documente de referinta;

fisa de inregistrare a modificarilor;

fisa de evidenta a editiilor manualului calitatii;

Cap. II- Prezentarea organizatiei

Cap.III - Descrierea sistemului calitatii

politica in domeniul calitatii;

responsabilitati si autoritate in domeniul calitatii;

documentele sistemului calitatii;

organizarea activitatilor referitoare la calitate;

analiza calitatii efectuata de conducerea organizatiei

Cap. IV- Elementele sistemului calitatii corespunzator modelului ales ca referinta.

Anexe:

proceduri

instructiuni de lucru

alte documente ale calitatii

Comentariu 2

Fiecare capitol din manual este prefatat de o pagina de garda semnata de conducerea organizatiei si de seful compartimentului ,,Calitate". Capitolul are un cuprins care indica codul si denumirea sectiunilor. Capitolele sunt paginate separat, fiecare pagina fiind identificata prin numar, editie curenta si data editiei. Pagina de garda a fiecarui capitol se reface cu ocazia modificarilor care se fac in cuprinsul capitolului. De asemenea, pagina de garda a manualului si cuprinsul se reediteaza la fiecare modificare facuta in manual.

Redactarea si administrarea manualului caltiatii

Este recomandat ca manualul sa fie elaborat de catre organizatie cu forte proprii. Aceasta cale prezinta avantajul unei mai bune cunoasteri a situatiei din interiorul organizatiei, obiectivele pornesc din dorintele salariatilor ti astfel va exista o mai buna motivare din partea personalului pentru realizare acestora. Responsabilitatea redactarii si administrarii revine de regula sefului compartimentului ,,Calitate"

In situatia elaborarii manualului de catre seful compartimentului ,,Calitate", acesta va retine originalul manualului si o copie pe care se vor face modificarile pentru actualizare. Celelalte copii sunt difuzate, sub un control strict, compartimentelor interesate.

Administrarea manualului calitatii se realizeaza de compartimentul ,,Calitate" prin revizii periodice. Orice modificare ulterioara este inscrisa intr-un document de modificare aprobat de seful calitatii si de conducerea de varf a organizatiei. Modificarile facute cu ocazia reviziilor periodice vor fi incluse in modificarile rezultate in urma reviziilor anuale ale manualului.

Manualul Calitatii al S.N.T.F.M. "CFR Marfa", prezinta domeniul de aplicare al sistemului de management al calitatii implementat de aceasta, si face referire la procedurile documentate ale SMQ si descrie interactiunile dintre procesele acestuia. In conformitate cu profilul de activitate , s-a ales ca referinta pentru Sistemul de Management al Calitatii si implicit pentru Manualul Calitatii, standardul SR EN ISO 9001:2001.

Managementul calitatii are un dublu scop, si anume:

- Reprezinta documentul cadru de desfasurarea a activitatilor angajatilor companiei, cuprinse in sistemul de management al calitatii ;

- Reprezinta documentul de prezentare si cartea de vizita a companiei in fata clientilor , furnizorilor si a organismului de certificare a SMQ .

In calitate de document cadru pentru desfasurarea activitatilor angajatilor, Manualul Calitatii , serveste urmatoarelor scopuri imediate :

- Cunoasterea de catre fiecare angajat a politicii promovate de conducerea ;

- Descrierea proceselor desfasurate , a succesiunii si interactiunii acestora;
- Utilizarea sa ca document de referinta in cadrul auditurilor interne de verificare a conformitatii SMQ, cu cerintele standardului SR EN ISO 9001:2001;
- Descrierea succinta a modului in care sunt indeplinite cerintele SR EN ISO 9001:2001, cu precizarea excluderilor.

Procedura

Prin procedura se intelege un mod specific de a executa o activitate sau un proces. Documentul care contine procedura este denumit ,,document de procedura". Rolul procedurilor in managementul calitatii este de a reglementa activitatile importante pentru calitate, astfel incat acestea sa poata fi masurabile si tinute sub control. Se poate aprecia ca procedurile sunt si un instrument important prin care organizatiile isi pot identifica situatia in domeniul calitatii si instrui salariatii pentru realizarea cerintelor sistemului calitatii.

Procedurile pot fi prezentate in scris, cand sunt denumite proceduri scrise sau fundamentate si sunt folosite pentru descrierea proceselor care trec prin mai multe zone de lucru (deci prin mai multe activitati). Cele sase proceduri documentate prevazute in standard sunt: controlul documentelor; controlul inregistrarilor; audituri interne; controlul produsului neconform; actiuni corective; actiuni preventive. Pentru prezentarea activitatilor care se desfasoara intr-o singura zona (o singura activitate) se folosesc procedurile de lucru. Procedurile se mai clasifica in proceduri de sistem, proceduri operationale de incercare, proceduri de inspectie etc

Forma de prezentare a procedurilor poate fi literara, logigrama etc., in functie de specificul organizatiei si al procesului descris.

Prima pagina a unei proceduri contine, in general, urmatoarele informatii: titlul, codul, numele si semnatura celor care au intocmit-o si au aprobat-o, numarul exemplarului, editia si data acesteia. In ceea ce priveste cuprinsul, asa cum se recomanda in standardul ISO 10013:2003, o procedura fundamentata trebuie sa contina: referiri la politica calitatii, scopul (de ce a fost scrisa), obiectul (descrierea domeniului pe care il acopera), responsabilitati, metode folosite, documente de referinta, inregistrari, anexe etc. In procedura se definesc elementele de intrare-iesire si, foarte important, cum se masoara caracteristicile elementelor de proces si indicatorii de performanta folositi in acest scop. De asemenea, se mentioneaza metodele de tinere sub control a proceselor si modul de identificare a documentelor, necesitatile organizatie pentru resurse etc.

Conform modelului de abordare bazat pe proces, promovat de Standardul ISO 9001:2008, procesele sunt clasificate pe trei categorii:

- procese principale, sunt acele procese care adauga valoare direct clientului extern

procese suport, care adauga valoare pentru clientul intern si ajuta la desfasurarea activitatii

Intocmirea unei proceduri de proces se bazeaza pe fisa procesului, al carei continut este prezentat in tabelul nr.4, iar in schema 6.1 se prezinta sub forma de logigrama un exemplu de procedura de proces, care fundamenteaza modalitatea de acordare a unui credit de catre o banca.

procese manageriale, care includ cerintele obligatorii ale standardului.

Toate procedurile sunt gandite prin prisma ciclului P-D-C-A

- Alte documente ale sistemului calitatii

Documentele prezentate mai inainte sunt fundamentale (parti componente) pentru sistemul de management al calitatii. Dar, pentru functionarea corespunzatoare si mai cu seama pentru a putea demonstra conformitatea produselor cu cerintele specificate si a verifica eficieta sistemului, este necesara tinerea la zi si a unor documente de inregistrare a observatiilor referitoare la calitate, cum sunt: instructiuni de lucru, proceduri si instructiuni de inspectie, de incercare, fise tehnologice, desene. Inregistrarile se fac in legatura cu receptia produsului, serviciului, cu ocazia inspectilor si incercarilor, in legatura cu comportarea produsului in perioada de garantie si post-garantie si se pastreaza pe un termen stabilit pentru a se demonstra conformitatea cu cerintele beneficiarului si a faptului ca sistemul calitatii implementat de organizatie este functional. Inregistrarile trebuie sa indice conformitatea cu sistemul de calitate si cu cerintele specificate pentru produs. Inregistrarile nu se revizuiesc.

Existenta tuturor acestor documente se concretizeaza si intr-o serie de avantaje pentru organizatie. Documentele reprezinta o sursa importanta de informatii fundamentate, cu privire la activitatile desfasurate in vederea asigurarii calitatii, care pot fi prezentate persoanelor interesate pentru a le asigura increderea ca organizatia poseda abilitatile necesare realizarii produselor in conformitate cu cerintele utilizatorilor. De asemenea, documentele faciliteaza comunicarea in interiorul organizatiei, in special cu privire la modul in care salariatii ai-au indeplinit sarcinile pentru imbunatatirea continua a calitatii si realizarea unui feed-back intre conducere si angajati.

Asadar,

Etapele procesului de elaborare a documentelor SMQ

Principalele activitati care se desfasoara pentru elaborarea documentelor sistemului de management al calitatii sunt:

Instruire pentru cunoasterea cerintelor privind documentele sistemul de management al calitatii;

obtinerea informatiilor despre sistemul de management al calitatii, procesele existente si interactiunea dintre acestea;

analiza documentelor existente si adaptarea acestora la cerintele sistemului;

instruirea personalului implicat in elaborarea documentelor;

folosirea unor surse de documentare suplimentare ( de exemplu legislatia);

stabilirea structurii si formei de prezentare a documentelor;

elaborarea documentelor (se elaboreaza mai intai diagrama de flux, respectiv schema logica de desfasurare a procesului);

analiza diagramelor, imbunatatirea si implementarea acestora;

validarea documentatiei printr-o implementare de proba;

finalizarea continutului si formei documentelor;

analiza documentatiei finale si aprobarea

9. Implementarea sistemului de calitate si evaluarea conformitatii acestuia cu cerintele Standardului ISO 9001:2008

10 Certificarea SMQ

Cadrul legal si institutional al acreditarii si certificarii

Valorificand experienta acumulata in tarile vest europene in domeniul certificarii conformitatii si acreditarii organismelor implicate, in Romania a fost definit in 1992 cadrul legal al constituirii si functionarii Sistemului National de Certificare. Acest sistem cuprinde ansamblul organismelor de certificare a produselor si serviciilor, organism ce certifica atat sistemul de calitate cat si produsele. Acreditarea organismelor de certificare si elaborare se definesc potrivit Ordonantei de Guvern nr. 38 din 1998 care defineste infrastructura pentru certificarea calitatii ca fiind ansamblul organismelor ce efectueaza incercari, etalonari, certificari de produse, de sisteme ale calitatii, de persoane, de sisteme ale managementului de mediu precum si de inspectii.

Potrivit standardului sau, RENAR acrediteaza laboratoarele si organismele ce desfasoara activitati in domeniul calitatii precum si in mod concret sistemul de calitate, personalul orgaismelor de certificare.

Dintre organismele de certificare romanesti se remarca Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii (SRAC - asociatie neguvernamentala, independenta, cu scop nelucrativ, ce a fost acreditat de Institutul Roman de Standardizare ca organism de Certificare a sistemului calitatii din 1996.

Raport

Faza 3: Auditul de certificare

Actiuni corective

DA

NU

Se poate efectua auditul de certificare?

Raport

Faza 2 : Evaluarea documentelor sistemului calitatii

DA

NU

Actiuni corective

Se poate efectua evaluarea doc?

Raport

Faza 1: Evaluarea preliminara a solicitantului Preaudit

Faza 0 : Discutia de informare cu solicitantul

Actiuni corective

	Metodologia  SC AEROQ SA de certificare a sistemelor calitatii

	Metodologia  SC AEROQ SA de certificare a sistemelor calitatii

Pe plan European si din 1994 international s-a constituit reteaua de evaluare si certificare EQNet (IQNet). Obiectivul acestei retele este acela de a facilita recunoasterea certificarii pentru sistemele de calitate acordata de membrii sai utilizand ca referinta standardele din seria ISO 9000. Pentru asemenea recunoastere, intreprinderile pot apela la oricare dintre organismele de certificare membrilor EQNet.

11. Auditull anual de analiza a functionarii SMQ in organizatie