LOCUL MANAGEMENTULUI OPERATIONAL AL PRODUCTIEI IN MANAGEMENTUL FIRMEI

LOCUL MANAGEMENTULUI OPERATIONAL AL PRODUCTIEI IN MANAGEMENTUL FIRMEI

Managementul operational al productiei reprezinta procesul de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate cu ajutorul functiilor manageriale, in domeniul fabricarii produselor, pregatirii productiei, mecano-energetic,  CTC, SDV-urilor, metrologiei, utilizand in mod eficient resursele umane, materiale, financiare si informationale. Managementul operational al productiei este parte componenta a managementului intreprinderilor, intre ele existand o stransa legatura, un schimb reciproc de informatii. Astfel, managementul de ansamblu al intreprinderii opereaza cu perioade de timp mai mult sau mai putin lungi (an, semestru, trimestru) si are ca drept scop sa realizeze legaturile intreprinderii cu exteriorul, facand abstractie de aspectele de amanunt ale procesului de productie. Obiectivele fixate de managementul de ansamblu se refera la toate domeniile si laturile activitatii economico-sociale ale intreprinderii: productie, aprovizionare, desfacere, dezvoltare, personal.

Spre deosebire de managementul de ansamblu, managementul operational al productiei se refera numai la verigile organizatorice interne (sectii de productie, ateliere, servicii), opereaza cu perioade scurte de timp (luna, decada, saptamana, zi, schimb de lucru, si uneori chiar ora) si se ocupa in mod special de aspectele de amanunt ale procesului de productie.

Ca urmare a operativitatii muncii de management, prin instituirea conducerii la nivelul functiilor si activitatilor desfasurate in intreprinderile industriale, se pot identifica:

managementul operational al cercetarii-dezvoltarii;

managementul operational al productiei;

managementul operational al activitatilor comerciale;

managementul operational al activitatii financiar-contabile;

managementul operational al activitatii de personal.

Obiectivul fundamental il constituie indeplinirea programelor productiei fizice din punct de vedere al termenelor de livrare, cantitatilor si structurilor sortimentale contractate.

Obiectivele derivate se concretizeaza in stabilirea previzionala a cauzelor care pot conduce la nerealizarea programelor de productie.

Obiectivul corolar consta in reducerea cheltuielilor de productie si asigurarea calitatii produselor, prin folosirea normativelor in toate fazele procesului de management si alegerea variantei de program cea mai eficienta.

In programarea productiei se impune ca toate activitatile, reglate prin intermediul programarii sa fie exprimate in aceleasi unitati de timp (de lucru sau calendaristic). Se aduc astfel la acelasi numitor actiuni diferite, pentru a se putea regla desfasurarea lor in timp si spatiu, programandu-le la anumite termene de executie, pe anumite posturi de lucru.

Punctul de plecare in programarea productiei il constituie termenul de livrare a comenzilor, mergandu-se de la aceasta pe faze de prelucrare in sens invers desfasurarii procesului tehnologic pentru a se stabili toate termenele intermediare de incepere a fabricatiei, pana la termenul de lansare initiala a materialelor in productie.

Intre principalele sarcini care revin managementului operational al productiei se pot mentiona:

- asigurarea unei maxime ritmicitati in desfasurarea procesului de productie. Numai printr-o activitate de productie ritmica se poate inlatura una din cauzele intermitentelor in folosirea fortei de munca si a capacitatilor de productie, ritmicitatea fabricatiei constituind, totodata, o conditie a productiei de calitate superioara si a consumului rational de materii prime, materiale, energie etc.. Ritmicitatea deplina a fabricatiei si livrarii produselor catre beneficiari in volumul, structura si termenele stabilite contractual, asigura intreprinderii posibilitatea de a dispune de mijloacele de plata necesare aprovizionarii tehnico-materiale, salarizarii personalului si altor nevoi;

- folosirea eficienta a fortei de munca, utilajelor si suprafetelor de productie. In acest sens, la repartizarea lucrarilor pe locuri de munca trebuie sa se realizeze o deplina concordanta intre natura si cerintele fiecarei lucrari, pe de o parte, si calificarea lucrarilor, caracteristicile tehnice ale utilajului de productie, pe de alta parte. In acelasi timp, lucrarile de efectuat la diferite locuri de munca trebuie sa fie judicios corelate calendaristic, astfel incat in functionarea utilajelor si in timpul de munca al lucratorilor sa nu apara intermitente sau interferente datorita esalonarii necorespunzatoare a acestora in timp si pe executanti;

- realizarea celei mai scurte durate a ciclurilor de fabricatie ale produselor. Cu cat mai mare va fi gradul de simultaneitate in executia operatiilor tehnologice ale unui produs cu atat mai redusa va fi si durata ciclului de fabricatie a acestuia. Prin reducerea duratei ciclurilor de fabricatie a diferitelor produse, intreprinderea va putea executa, cu acelasi resurse banesti, o cantitate mai mare de produse sau acelasi volum de productie cu o cantitate mai mica de resurse banesti;

- asigurarea unor cheltuieli de productie minime si a calitatii superioare a produselor. Prin metodele si tehnicile sale, managementul operational al productiei permite repartizarea judicioasa a obiectivelor pe perioade scurte de timp si pe executanti, asigurand o desfasurare ritmica a proceselor de productie. Totodata, managementul operational al productiei, prin caracterul sau preventiv, continuu, permite adoptarea unor decizii riguroase si, pe aceasta baza, contribuie la realizarea obiectivelor de ansamblu ale intreprinderii in conditii de calitate si cu cheltuieli de productie minime.

Conceperea si functionarea eficienta a sistemului de management operational al productiei presupune respectarea, in mod cumulativ, a urmatoarelor principii:

principiul transparentei, conform caruia punctul de pornire in orice activitate productiva il reprezinta cerintele pietei, care sunt structurate prin activitatea de marketing. De asemenea, productia trebuie sa fie adaptata permanent la cerintele prezente si viitoare ale consumatorilor si sa le satisfaca cu maximum de eficienta;

principiul balantelor, care precizeaza ca indeplinirea obiectivelor unitatii industriale necesita corelarea permanenta cu resursele de care aceasta dispune, sub aspect material (baza de materii prime, capacitati de productie), uman (forta de munca) sau financiar;

principiul variantei optime de program de productie. De regula, exista mai multe posibilitati de esalonare in timp si pe executanti a unora si acelorasi sarcini de productie. O programare rationala impune, in asemenea cazuri, elaborarea in mai multe variante a programelor de productie operative, pentru ca dintre acestea sa fie adoptata varianta optima;

principiul continuitatii. Diverse fenomene care pot interveni in cursul fabricatiei, imposibil de prevazut in faza de elaborare a programelor de productie oprative, cum sunt: intarzieri in livrarea de catre furnizori a materiilor prime, semifabricatelor, S.V.D.-urilor etc., defectiuni tehnice ale utilajelor, urgentarea unor termene de livrare a produselor si altele, impun modificari in solutiile adoptate de repartizare in timp si pe executanti a sarcinilor de productie programate initial. In acest context, managementul operational trebuie sa asigure reglarea rapida a fabricatiei in functie de conditiile noi aparute si, implicit, sa aiba caracter de activitate continua;

principiul eficientei, conform caruia managementul operational al productiei trebuie sa prevada acele structuri de productie si tehnologia care asigura maximum de eficienta, prin parcurgerea exhaustiva a tuturor variantelor;

principiul paralelismului in executie, care precizeaza ca la repartizarea sarcinilor de productie in timp si pe executanti trebuie sa se aiba in vedere executarea concomitenta sau cat mai mult suprapusa in timp a diferitelor componente ale produsului finit. Folosirea miscarii paralele si paralel-succesive a produselor pe operatii are ca efect scurtarea duratei ciclului de fabricatie si, pe aceasta baza, cresterea vitezei de rotatie a capitalului circulant.

Aceste principii se operationalizeaza in domeniul metodelor, tehnicilor si instrumentelor folosite la nivelul procesului de productie.

Organizarea structurala a managementului operational al activitatii de productie se realizeaza prin constituirea compartimentului de programare, pregatire si urmarirea productiei (P.P.U.P.).

Atributiile acestui compartiment decurg din continutul, obiectivele si functiile managementului operational al productiei si se pot prezenta astfel:

elaboreaza programul de pregatire tehnica a productiei;

colaboreaza cu celelalte compartimente pentru elaborarea programelor de productie, stabilirea termenelor contractuale de livrare, asigurarea aprovizionarii din timp cu materii prime, S.D.V.-uri in vederea desfasurarii normale a procesului de productie;

colaboreaza cu compartimentul de proiectare constructiva si tehnologica la stabilirea duratei ciclului de fabricatie, a marimii lotului de lansare in productie, la aplicarea a tehnologiei moderne;

elaboreaza balante de corelare - capacitate - incarcare pe termen scurt in scopul eficientizarii incarcarii capacitatilor de productie;

stabileste programul de productie pe sectoare de munca;

detaliaza programul de productie pana la sarcinile zilnice la nivel de loc de munca si executant, urmarind sa se utilizeze integral si eficient resursele existente, stabileste ordinea prioritara de executie a fiecarei operatii;

intocmeste, pe baza programului de pregatire a productiei si a programului operativ, documentatia de lansare in fabricatie (fisa de insotire, dispozitii de lucru, bonuri de materiale etc.);

urmareste intrarea in executie si realizarea la termenele programate a sarcinilor de productie, analizeaza si stabileste masuri pentru eliminarea cauzelor abaterilor si pentru recuperarea intarzierilor;

centralizeaza, zilnic si cumulat, productia realizata si informeaza managementul intreprinderii asupra stadiului realizarii;

informeaza managementul intreprinderii asupra abaterilor intervenite in realizarea programului de productie si propune masuri de eliminare a acestora.

Prin concentrarea activitatii de programare a productiei la nivelul unui compartiment specializat se elibereaza managerii directi ai verigilor de productie de atributii neoperative, cum sunt: controlul structurilor la nivelul sectiilor, atelierelor, stabilirea loturilor de fabricatie, stabilirea programelor de productie ale sectiilor etc. .

In aceste conditii, maistrii proceselor de productie din cadrul sectiilor pot sa se concentreze asupra activitatilor de productie privind supravegherea atelierului sub raport tehnic, executia produselor, instruirea muncitorilor si folosirea celor mai eficiente metode de munca.