Planificarea activitatilor de intretinere si reparatii a masinilor si instalatiilor

Planificarea activitatilor de intretinere si reparatii a masinilor si instalatiilor

Intentia de a reduce costurile totale determina orientarea unor manageri ai intreprinderilor productive spre reducerea bugetelor alocate activitatilor de intretinere si reparare a utilajelor. In timp, apar urmatoarele situatii: resursele alocate pentru intretineri preventive ale masinilor si utilajelor scad odata cu cresterea nevoilor privind aceste activitati, ceea ce determina inevitabil cresterea frecventei caderilor accidentale ale echipamentelor.

Remedierea caderilor accidentale determina adoptarea unor decizii privind schimbarea destinatiei unei parti a stocurilor de piese de schimb si a personalului implicat in actiuni de intretinere si reparatii, destinate initial activitatilor preventive.

Acest aspect determina in timp cresterea numarului de lucrari de reparatii corective, reducerea resurselor disponibile pentru intretineri si reparatii preventive, si apoi implicit sporirea aparitiei caderilor accidentale.

Activitatea de intretinere si reparatii trebuie privita ca o investitie in viitor, deoarece timpii medii de functionare a utilajelor si masinilor, duratele si calitatea operatiilor de intretinere si reparatii sunt elemente critice ale rentabilitatii activitatii organizatiei.

Pentru reducerea acestor costuri este necesar ca intre atelierele de intretinere si reparatii si sectiile productive sa existe o stransa conlucrare pentru a gasi perioada optima pentru efectuarea lucrarilor de reparatii si intretinere a echipamentelor. In caz contrar, masinile si utilajele sunt exploatate la maximum pentru a satisface nevoile productiei, pana la producerea caderilor accidentale, cu consecinte dramatice de natura tehnica, financiara si materiala, umana.

In orice organizatie productiva pierderile datorate defectarii utilajelor si masinilor pot fi reduse prin mentinerea starii de buna functionare a acestora, in conditiile minimizarii costului total al intretinerii si reparatiilor. Prin curatire, ungere, efectuarea tuturor ajustarilor si inspectiilor preventive se pot reduce deteriorarile si indeparta partial defectiunile potentiale ale masinilor si utilajelor.

Introducerea obligativitatii ca intretinerile zilnice ale echipamentelor sa fie realizate de catre utilizatorii directi ai echipamentelor devine o premisa tehnica de baza a implementarii noului concept privind mentenanta total productiva. Aceste activitati reduc semnificativ numarul caderilor echipamentelor, creste perioada de functionare intre doua interventii semnificative, si implicit scad costurile privind intretinerea si repararea.

Experienta in timp a demonstrat ca este mult mai ieftin a repara masinile si utilajele dupa principii preventive decat a astepta sa se deterioreze complet si apoi sa se intervina.

Intretinerea preventiva este o actiune complexa de diminuare a defectiunilor aparute in perioadele de rodaj, de functionare normala sau celei de uzura a masinilor si utilajelor. Succesul acestor actiuni depinde de cooperarea mai multor departamente din cadrul organizatiei. Astfel, alaturi de atelierele de intretinere si reparatii este necesar ca si departamentele de programare, urmarire si lansare a productiei, fabricatie propriu-zisa si conceptie ale organizatiei sa fie implicate in eliminarea defectiunilor prin actiuni sau masuri universal respectate, cum ar fi - [Borza A. - 1995]:

aplicarea si respectarea unor reguli de baza privind intretinerea masinilor si utilajelor (curatirea, ungerea, etc.);

restabilirea utilajelor in urma deteriorarilor;

folosirea unor procedee adecvate de fabricatie;

imbunatatirea calificarii muncitorilor care lucreaza la intretinere, precum si la procesele de fabricatie.

Lipsa implementarii unui sistem centralizat de activitati de intretinere si reparatii preventive poate determina aparitia unor consecinte negative, si anume:

cresterea costurilor de productie, fie ca urmare a cresterii timpului neproductiv al muncitorilor direct productivi in asteptarea repararii masinilor la care ei lucreaza, fie a opririi complete a functionarii intreprinderii pentru ca utilajele nu mai pot fi reparate;

imposibilitatea de a implementa si folosi eficient programele de productie elaborate, care sunt componente ale sistemului de productie just-in-time si care implica functionarea masinilor si utilajelor si fabricarea produselor conform unei programari riguroase. Daca masinile si utilajele se defecteaza sistemul nu mai poate functiona, stocurile de materii prime cresc odata cu costurile de stocare, iar termenele de livrare a produselor finite la beneficiari nu mai pot fi respectate;

denaturarea marimii reale a capacitatii de productie disponibile, ca urmare a imposibilitatii estimarii exacte a timpului de reparare a fiecarui echipament datorita caderilor accidentale.

Un sistem de intretinere si reparare corect adoptat si implementat in cadrul unei organizatii productive poate determina cresterea eficientei sistemului de productie. Elaborarea si implementarea judicioasa a unui program de intretinere si reparatii poate garanta folosirea optima a resurselor umane, materiale si financiare disponibile. Aceasta presupune o organizare si o planificare centralizata a activitatilor de intretinere si reparatii cu ajutorul unui sistem infomational performant, stocuri optime cu piese de schimb, standarde clare privind calitatea, perfectionarea si policalificarea utilizatorilor.

La conceperea unui program viabil de intretinere si reparatii o importanta deosebita o are proiectarea unui sistem informational eficient, care sa ofere informatii privind eficienta acestor activitati, sa estimeze durata de viata a utilajelor si sa stabileasca componentele aflate in stare critica, care necesita a fi reparate, reconditionate sau inlocuite. Acest sistem trebuie sa ofere de asemenea informatii privind calitatea muncii prestate de angajatii din atelierele de intretinere si reparatii, daca utilizatorii echipamentelor le exploateaza inadecvat sau daca echipamentele au fost concepute cu anumite erori care pot fi eliminate.

Deosebit de importante in functionarea unui astfel de sistem sunt calificarea si calitatile pe care le detin managerii implicati in activitatea de intretinere si reparatii. Ei trebuie foarte bine selectati in special pentru calitatile lor de leaderi si nu pentru ca s-ar dovedi buni executanti si merita a fi promovati.

In cadrul intreprinderilor industriale romanesti sunt aplicate urmatoarele sisteme pentru intretinerea si repararea utilajelor:

a) Sistemul de intretinere corectiva, urmareste realizarea urmatoarelor obiective:

Reproiectarea unor piese si subansambluri ale masinilor si utilajelor cu scopul reducerii uzurii, a zgomotelor si a vibratiilor care determina imbunatatirea constructiva a acestor echipamente

Imbunatatirea functionala a utilajelor prin proiectarea unor accesorii auxiliare si a unor scule, dispozitive si verificatoare cu functii multiple

Imbunatatirea fiabilitatii si mentenabilitatii masinilor si utilajelor

b) Sistemul de intretinere functionala curenta, are la baza urmatoarele operatii specifice:

Curatirea utilajelor si indepartarea impuritatilor care se realizeaza de muncitorul care lucreaza efectiv cu echipamentul respectiv

Lubrifierea si ungerea echipamentelor

Urmarirea zilnica a comportarii in functionare a echipamentelor

c) Sistemul de intretinere si reparatii de tip paliativ, se aplica echipamentelor amortizate care nu au fost scoase de functiune. Starea tehnica a acestor masini si utilaje este temporar ameliorata, dar nu constituie o rezolvare definitiva deoarece datorita starii avansate de uzura sunt necesare frecvente interventii.

d) Sistemul de revizii tehnice si reparatii preventiv - planificate, cu urmatoarele obiective:

Pregatirea anticipata a interventiilor prin realizarea unor piese de schimb si eventual pregatirea unor masini si utilaje pentru inlocuire temporara

Realizarea la termen a interventiilor planificate, luand in considerare starea tehnica a utilajelor

Modernizarea utilajelor cu ocazia efectuarii reparatiilor capitale

Cresterea randamentului utilajelor

Reducerea consumurilor de energie, combustibil si lubrifianti

Reducerea costurilor reparatiilor

Principalele operatii specifice pe care le comporta acest sistem sunt: reparatiile dupa necesitate, reparatiile pe baza de constatari, reparatiile cu planificare rigida, revizii tehnice, reparatii curente de gradul I si II.

e) Sistemul de intretinere functionala periodica de tip preventiv - planificat, pune accentul pe prevenirea defectiunilor si nu pe inlaturarea acestora, obiectivele principale ale acestui sistem fiind:

Evitarea uzurii utilajelor si prelungirea duratei lor de viata

Mentinerea randamentului utilajelor

Eliminarea opririlor accidentale

Reducerea costurilor de intretinere a utilajelor

Cresterea calitatii productiei fabricate

Marirea sigurantei in functionare a utilajelor

Diminuarea consumurilor de energie, combustibili, lubrifianti

Operatiile specifice acestui sistem de intretinere sunt:

Verificarea periodica a masinilor si utilajelor prin intermediul carora se constata starea tehnica a echipamentelor, se anticipeaza caderile accidentale si uzura prematura si se verifica incadrarea in parametrii prescrisi a mecanismelor de actionare. Se remediaza deficientele de reglaj, cele aparute la dispozitivele de lucru si la piesele uzate. Aceasta operatie se realizeaza, de obicei, fara oprirea utilajelor sau prin oprirea pe perioade foarte scurte.

Revizia partiala a masinilor si utilajelor prin care se constata starea tehnica si tehnologica a unor mecanisme de baza, gradul de uzura al pieselor si frecventa, respectiv cauzele unor defectiuni. Pentru remedierea deficientelor masinile si utilajele sunt oprite, se demonteaza unele subansambluri si mecanisme care prezinta deficiente, se curata si se inlocuiesc piesele uzate, se efectueaza reglaje fine.

Revizia generala a masinilor si utilajelor prin care se constata starea tehnica si de uzura a mecanismelor si subansamblurilor, precizia de lucru si consumurile de lubrifianti si carburanti. Lucrarea se face numai prin oprirea utilajelor, iar in scopul remedierii deficientelor se efectueaza demontari generale, curatiri, spalari, masuratori, reglari curente si inlocuirea unor piese uzate.

Controlul tehnic de calitate in urma interventiilor executate la utilaje prin care se urmareste calitatea executarii interventiilor, starea tehnica a utilajelor, calitatea produselor fabricate. In cazul unor deficiente, muncitorii controlori vor anunta personalul de intretinere pentru a interveni.

Implementarea unor sisteme automatizate flexibile determina aparitia unor modificari importante care se manifesta astfel - [Borza A. - 1995]:

dupa implementarea unor sisteme expert de intretinere, se declanseaza o "autointretinere a utilajelor", adica o autodiagnosticare a starii acestora prin folosirea unor masini cu comanda numerica, a unor celule flexibile, etc.;

aplicarea sistemelor de intretinere asistata de calculator pentru planificarea si controlul activitatilor de intretinere;

folosirea robotilor industriali la inlocuirile de module, demontarea si montarea utilajelor supuse reparatiilor;

sporirea ponderii operatorilor care lucreaza cu calculatorul pana la 45 - 55 % din totalul personalului dintr-o organizatie industriala;

aproximativ 95 % din sarcinile de munca legate de constituirea, mentinerea si urmarirea stocurilor de piese de schimb vor fi executate de catre computere;

aproximativ 50 % din numarul de sugestii pentru inovatii si modernizari ale masinilor si utilajelor vor proveni din activitatea de intretinere si reparatii;

computerele vor urmari si controla costurile privind intretinerea si reparatiile in proportie de 90 - 95 %;

In perioada actuala, cand in general organizatiile industriale productive romanesti se confrunta cu o criza accentuata, cel mai indicat sistem de intretinere si reparatii ar fi o combinatie, functie de necesitati, a sistemelor de intretinere si reparatii preventive cu intretinerile predictive si cele de remediere.

Lucrarile de intretinere si reparatii care se vor executa in cadrul acestui sistem complex se vor stabili concret functie de situatia concreta a masinii, utilajului sau echipamentului respectiv.

Costul mediu lunar al prevenirii defectiunilor si al repararii masinilor si utilajelor, atunci cand interventiile se executa dupa un numar de "j" luni de functionare se poate determina cu formula - [Borza A. - 1995]

C_{p med} x N + C_{R med} x N_j

C_{j med} = ----- ----- --------- ----- ------- (4.47.)

j

in care:

C_{j med} - reprezinta costul mediu lunar al prevenirii defectiunilor si al repararii, cand reparatiile se succed dupa "j" luni de functionare

C_{p med} - costul mediu al unei reparatii executate in mod preventiv

C_{R med} - costul mediu al unei reparatii executate in ipoteza ca un utilaj a functionat pana la defectarea lui

N - numarul de utilaje din cadrul grupei considerate

N_j - numarul de defectiuni care se vor produce daca intervalul de timp intre lucrarile de reparatii este de "j" luni

j - numarul de luni intre doua lucrari de reparatii preventive

Numarul de defectiuni care se vor produce daca intervalul de timp intre lucrarile de reparatii preventive este "j" se stabileste cu formula:

N_j = N (P₁ + . + P_j) + N_{j - 1} x P₁ + N_{j - 2} x P₂ + N₁ x P_j - ₁ (4.48.)

unde:

P_j - reprezinta probabilitatea ca un utilaj sa se defecteze dupa un interval de timp de "j" luni dupa ce a fost reparat

P₁ - probabilitatea ca un utilaj sa se defecteze daca intervalul de timp intre reparatiile preventive este de o luna

N_{j - 1} - numarul de defectiuni care se vor produce daca intervalul de timp intre reparatiile preventive este de "j - 1" luni

N₁ - numarul de defectiuni care se vor produce daca intervalul de timp intre reparatiile preventive este de o luna

Pe baza informatiilor statistice dintr-o perioada anterioara se pot calcula probabilitatile de defectare a unui utilaj in functie de diferite marimi ale intervalului de timp intre doua reparatii preventive, precum si costul mediu al unei reparatii preventive, respectiv costul mediu al unei reparatii executate in cazul defectarii utilajului.

Evaluarea rezultatelor activitatii de intretinere si reparatii se poate realiza pe trei niveluri, prin construirea unor indicatori adecvati, astfel:

A.    La nivelul managementului organizatiei industriale respective:

raportul intre cheltuielile cu materialele pentru intretinere si reparatii si cheltuielile cu munca vie aferente acestei activitati

cheltuielile de intretinere si reparatii care revin pe unitatea de produs

ponderea personalului de intretinere si reparatii in totalul angajatilor organizatiei

raportul dintre munca de intretinere si reparatii executata prin unitati specializate si cea executata prin fortele proprii ale organizatiei care utilizeaza echipamentul respectiv

numarul personalului de intretinere si reparatii

cheltuielile de intretinere si reparatii intr-o perioada de timp data

B.    La nivelul managementului activitatii de intretinere:

raportul dintre om-orele planificate pentru intretinere si reparatii si om-orele efective aferente acestei activitati

ponderea om-ore consumate pentru intretinerea preventiva in totalul om-ore aferente activitatii de intretinere si reparatii

ponderea orelor lucrate suplimentar pentru activitatea de intretinere si reparatii in totalul orelor lucrate in acest domeniu

ponderea om-ore aferente caderilor accidentale ale masinilor si utilajelor in totalul om-ore prestate pentru activitatea de intretinere si reparatii

ponderea lucrarilor de intretinere si reparatii executate conform programarii in totalul lucrarilor prestate

ponderea timpului efectiv de functionare a utilajelor in suma timpului efectiv de functionare si de stationare pentru lucrari de intretinere si reparatii

ponderea numarului de defectiuni ale utilajelor cauzate de calitatea necorespunzatoare a activitatii de intretinere si reparatii in numarul total al defectiunilor

C.    La nivelul personalului care efectueaza lucrarile de intretinere si reparatii:

ponderea numarului de personal aferent fiecarei meserii care concura la realizarea lucrarilor de intretinere si reparatii in numarul total de personal al atelierelor de intretinere si reparatii

ponderea om-orelor efectiv lucrate de fiecare meserie pentru lucrarile de intretinere si reparatii in totalul om-orelor prestate pentru aceste lucrari

Determinarea prin calcul a acestor indicatori fara o analiza comparativa a cestora la alte organizatii concurente nu ofera date concludente si nu propune posibilitati de imbunatatire a activitatii. Pentru evaluarea activitatii de intretinere si reparatii sunt necesare efectuarea unor studii de benchmarking (analiza comparata), prin care se poate masura eficienta activitatilor de intretinere si reparatii desfasurate in cadrul unei organizatii industriale, comparativ cu rezultatele altor intreprinderi concurente.

Avand in vedere specificul activitatii de intretinere si reparatii, principalii indicatori care ar trebui determinati si apoi analizati comparat cu nivelurile realizate in celelalte organizatii din cadrul aceluiasi profil de activitate sunt prezentati in - [Borza A. - 1995] - Tabelul 4.18.:

Tabelul 4.18.

INDICATORII ECONOMICI PRIVIND ACTIVITATILE DE INTRETINERE SI REPARATII