Pregatirea planului de afaceri pentru obtinerea unui credit bancar

Pregatirea planului de afaceri pentru obtinerea unui credit bancar

Acest plan de afaceri este intocmit de catre firma S.C "FLY CREATION" S.R.L. pentru obtinerea unui credit bancar necesar in scopul achizitionarii utilajelor necesare si pentru deschiderea unui punct de lucru in satul Voiniceni, judetul Mures. Unitatea va avea ca obiect cercetarea si productia automatizata de module electronice pentru ecrane cu LED-uri.

Investitia necesita 50.000 lei din care:

15000 vor fi asigurati de catre asociatii firmei si vor fi destinati amenajarii spatiului, precum si a utilarii spatiului cu aparatura tehnica de uz zilnic,

- 35000 vor fi asigurati printr-un credit bancar, care va fi utilizat pentru utilajele necesare.

Activitatea proiectata va asigura un grad bun de lichiditate rata curenta a lichiditatilor va fi de 1,06 in primul an si va creste pana la 28,83 in al cincilea an de functionare; rata rapida a lichiditatii va creste de la 0,97 in primul an pana la 28,41 in al cincilea an de functionare.

Capacitatea de acoperire a dobanzii este foarte buna de la minim de 3.09 in primul an, aceasta va creste pana la 21,33 in al cincilea an. Aceasta investitie va putea fi acoperita din profitul net pana la sfarsitul primului an de activitate. Bugetul proiectat (va putea fi acoperit) prevede un grad de acoperire a investitiei de 151,33%; activitatea prezentata va aduce un profit net de cca 23,5% in primul an, ajungand pana la cca 44% in al cincilea an.

Rata interna de rentabilitate este de 86,29%, iar valoarea neta actualizata este de 121700 lei ambii indicatori fiind previzionati pentru un interval de 5 ani. Comparand rata interna de rentabilitate cu dobanda acordata in prezent de banci - cca 50-80% la termen - putem considera proiectul destul de rentabil estimarea acestor rezultate s-a facut in conditiile unei marje de siguranta destul de largi si anume:

- utilizarea capacitatii de productie in proportie de 75% in primul an de functionare,

- venituri minime si cheltuieli maxime,

- un regim de lucru de numai 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana,

- preturi cu cheltuieli de 10% sub nivelul mediu al pietei actuale. (tabel)

In acest domeniu de activitate, datorita amplorii pe care a luat-o revolutia dispozitivelor bazate pe tehnologia LED-urilor; exista o cerere sigura si constanta, zona ofera posibilitati clare de aprovizionare cu materii prime si beneficiaza de o pozitie buna geografica - in apropiere de Tg Mures si cu legaturi rutiere bune.

Afacerea

Societatea comerciala "FLY CREATION" S.R.L. are un capital social de 200 lei, a fost infiintata la 05.10.2006 si este inmatriculata la Registru Comertului cu nr. J26/1533/010.2006; firma este proprietatea a doi asociati: Fagaras N. Iuliu si Mihalte Sergiu, fiecare detinand 50% din partile sociale.

Fiind atat de tanara firma nu a inregistrat asteptari deosebite; dat fiind faptul ca s-a inceput de la zero iar asociatii foarte tineri ne mai avand de-a face cu astfel de activitati, venind direct de pe bancile scolii.

Domeniul de activitate

Fiind o firma tanara, firma a acumulat un profit mic; asociatii intentioneaza sa dezvolte firma in domeniul fabricarii de module electronice pentru ecrane cu LED-uri si a altor echipamente (cum ar fi firme luminoase pentru publicitate, panouri electronice etc). Ne-am propus sa deschidem un punct de lucru in satul Voiniceni, deoarece am observat ca astfel de unitati aproape ca nu exista; aproape toate produsele (sau serviciile) pe care le vom produce vor ramane zona.

Obiective

Ne propunem ca in primul an de la functionare:

- sa ne crem o clientela stabila atat pentru activitatea de prestari de servicii, cat si pentru activitatea de productie,

- sa atingem un grad de utilizare a capacitatii de productie de 75%,

- sa realizam o cifra de afaceri lunare de cca 10000 si un profit brut de 5%.

Incepand din anul al doilea de functionare ne propunem:

- sa largim volumul de activitate de productie a modulelor electronice pentru ecrane cu LED-uri, restul de 25% fiind acoperit de activitatea de servicii,

- sa atingem o cifra de afaceri de cca 20000 pe luna si un profit de 15%.

In a doua etapa a proiectului, incepand din anul al 3 lea de functionare, ne propunem extinderea activitatii de productie prin infiintarea unui nou punct de lucru la Ludus; aceasta etapa urmeaza a fi analizata in detalii ulterior in functie de volumul acumularilor realizate in prima etapa. (tabel)

Piata

Aceasta vizam sa fie zona judetului Mures si in general zona Transilvaniei, iar pentru vanzarea produselor - respectiv modulelor pentru ecrane cu LED-uri - vom folosi piata interna (si externa) ca si potentiali clienti sau parteneri. Serviciile se vor limita la repararea produselor electronice, de tot felul; de intretinere si pastrare..

Venituri previzionate

Estimam ca vom obtine un venit net de cca 155500 lei pe an la un grad de utilizare a capacitatii de productie de 100%; in calcul am luat insa in considerare un grad de acoperire a capacitatii de productie de numai 75% pentru primul an. In estimarea veniturilor am pornit dupa urmatoarele date:

- regim de lucru - 8 ore/zi

- 260 zile/an,

- capacitate de 100%.

Anexele cuprind urmatoarele situatii:

- estimarea cheltuielilor cu ratele si dobanzile pentru credit de 35000 lei,

- situatia previzionata a veniturilor si cheltuielilor,

- fluxul de numerar previzionat,

- bilantul previzionat,

- indicatorii financiari ai investitiei,

- fluxul de numerar pentru calculul R.I.R. si V.N.A.

MODUL DE OBTINERE A CREDITULUI BANCAR SI/SAU DIN ALTE SURSE

1. Informarea si documentarea

Banca acorda la cerere, credite pe termen scurt, mediu si lung; creditul pe termen scurt ocupa un loc important in cadrul cererii totale de credite si se adreseaza de obicei agentilor economici mai degraba decat persoanelor fizice particulare.

Agentii economici fiind organisme dinamice creditul acordat acestora prezinta un dublu avantaj, pe de o parte reprezinta o modalitate de finantare a actiunilor lor si, pe de alta parte insati dinamica gestiunii si destinatia fondurilor in scopuri productive, creste gradul de siguranta in ce priveste restituirea creditului acordat[1].

Pentru a putea beneficia de credite solicitantii trebuie sa satisfaca anumite rigori impuse de relatia de credit, printre acestea numarandu-se:

- agentii economici sa fie legal constituiti, iar creditele solicitate sa fie destinate realizarii de actiuni si activitati legate de obiectul de activitate al acestora prezent in actul constitutiv;

- beneficiarii de credite sa aiba contul de baza deschis la unitatile bancii de la care solicita creantele si sa efectueze operatiunile de incasari si plati;

- cererile de credite sa fie semnate de persoane care au calitate juridica pentru a-si asuma obligatiile in nume propriu si/sau in numele societatii;

- sa prezinte bancii o cerere de credit, formular tipizat, insotita obligatoriu de unele documente care atesta legalitatea functionarii solicitantului;

- pentru creditele de investitii, se impune de catre banca ca solicitantii de credite sa faca dovada ca ei dispun, de fonduri proprii pentru sustinerea proiectului pentru care se solicita creditul bancii;

- sa prezinte bancii garantiile asiguratorii solicitate;

- solicitantul de credite, in relatiile anterioare cu banca sau cu alte banci sa-si fi respectat toate angajamentele asumate.

Documentele prezentate de catre clienti in vederea obtinerii creditelor, cat si cele elaborate ulterior de banca in cursul procesului de acordare, verificare, rambursare, reprezinta continutul dosarului de credite al fiecarui client.

2. Analiza dosarului de creditare

Activitatea de creditare este complexa si presupune intr-o prima etapa discutii informale purtate intre ofiterul de credite si client, ce privesc obiectivul urmarit prin credit, obiectul si volumul activitatii desfasurate, pe piata concurentiala, calitatea managementului si a actionariatului, garantii etc.

Analiza dosarului de creditare comporta atat analiza debitorului si a proiectului intocmit precum si a garantiilor prezentate de acesta. Studierea comportamentului debitorului vizeaza cunoasterea trecutului financiar al acestuia, respectiv in ce masura si-a onorat corect obligatiile referitoare la imprumuturile anterioare.

Obtinerea de informatii referitoare la client este posibila in unele tari prin existenta unor fisiere publice sau a unor organisme private, care pot oferi informatii cu privire la situatia unei intreprinderi sau a alteia. De exemplu, In Franta bancherii pot solicita Bancii comerciale o cotatie a intreprinderi, care consta intr-o scrisoare prin care se indica sectorul de activitate, calitatea bilantului.

Atunci cand informatiile se solicita unor organisme private (de exemplu. Creditform Germania) se obtin informatii detailate referitoare la dezvoltarea afacerilor, calitatea portofoliului, efectuarea platilor in termen; in alte tari functioneaza o centrala a riscurilor (Centrala Riscurilor Bancare in Romania) care totalizeaza imprumuturile de care a beneficiat o intreprindere din partea mai multor creditori, ceea ce echivaleaza cu informatii asupra riscurilor.[3]

Sistemul de informare bancara al Banci Nationale a Romaniei a fost conceput pe baza experientei tarilor europene dezvoltate, si utilizeaza mijloace electronice de transmitere si gestiune a informatiei de risc bancar. Sistemul de informare bancara vizeaza sa puna la dispozitie sistemului bancii servicii de informare rapida si de calitate, care sa constituie un sprijin util pentru doua domenii esentiale ale activitatii bancare: platile (prin Centrala Incidentelor de Plati) si respectiv creditarea (prin Centrala Riscurilor Bancare).

Incepand din luna august 2005 a inceput sa functioneze Biroul de Credit a societatilor, creata de banci pentru a-si asigura o mai buna asigurare asupra bonitatii clientilor.

Biroul de Credit este o baza de date care furnizeaza banci care acorda credite, 3 categorii de informatii referitoare la:

- clientii rau platnici ( care au inregistrat restante de peste 30 de zile),

- clienti fraudulosi, adica cei care au savarsit o infractiune sau o contraventie in relatia cu banca si au fost calificati si au fost calificati in acest sens de catre o instanta judecatoreasca;

- documente cu inadvertente, adica declaratiile facute de solicitantii de credite si care se dovedesc a nu fi conforme cu realitatea.

O alta posibilitate de a obtine informatiile cu privire la debitor consta in asumarea de catre alti "bancheri" ai solicitantului de credite, aceasta fiind o solutie putin eficienta, datorita gradului sporit de generalitate al raspunsului; cele mai importante aspecte pe care banca le ia in considerare in analiza cererii de creditare si a dosarului de credit sunt urmatoarele:[4]

- competenta legala a solicitantului, banca urmareste daca firma care solicita creditul este legal constituita si desfasoara o activitate legala si daca persoana solicitanta este autorizata de conducere sa contracteze creditul in numele firmei;

- destinatia (obiectul creditarii) trebuie sa fie clar definita si sa corespunda cu activitatea ceruta a clientului (trecuta in statutul firmei); cunoscand destinatia creditului, banca poate evalua riscurile si, astfel, rezultatele afacerii sale

- marimea sumei solicitate (valoarea creditului) trebuie sa fie stabilita in mod realist, in functie de destinatia creditului; banca solicita clientilor sai sa stabileasca marimea sumei de care au nevoie pe baza de calcul economic; pentru a se asigura ca a fost solicitat un nivel corect al creditului.

De asemenea bancile pretind ca cererea sa fie insotita de o prognoza a fluxurilor banesti care sa indice lichiditatile curente, veniturile si cheltuielile prevazute; in plus in scopul diminuarii riscului pe care si-l asuma in procesul de creditare si a sporirii prudentei clientilor, banca solicita beneficiarilor de credite sa participe cu resurse proprii la finantarea proiectului pentru care solicita creditul:

- durata de creditare - depinde de destinatia creditului, dar si de fluxurile banesti generate de activitatea clientului;

- modul de esalonare a ratelor scadente, rambursarea se poate realiza in rate crescatoare, descrescatoare sau continue;

- modul de garantare a creditului.

URMARIREA, CONTROLUL SI RAMBURSAREA CREDITELOR

1. Urmarirea, rambursarea creditelor

In vederea limitarii riscului de credit, banca urmareste si verifica pe intreaga perioada de derulare a creditelor, conditiile de utilizare a creditelor aprobate si posibilitatea de rambursarea a acestora, avand in vedere urmatoarele obiective:

- Urmarirea modului de desfasurare a activitatii de creditare comparativ cu parametrii prevazuti la aprobarea creditului si evaluarea consecintelor in cazul abaterilor de la parametrii initiali;

Urmarirea respectarii riguroase de catre clienti a conditiilor incluse prin contractul de credit;

Respectarea derularii contractului comercial in conditiile si la termenele prevazute la incheierea contractului de credit;

Verificarea, pentru creditele de investitii, a stadiului realizarii obiectivelor conform graficelor de executie si punerea in functiune, in raport cu prognoza din studiul de fezabilitate si cu esalonarea imprumutului;

Concordanta datoriilor din evidente cu cele gasite pe teren;

Mentinerea si consolidarea capacitatilor de plata a imprumutului, a bonitatii acestuia pe tot parcursul procesului de creditare;

Mentinerea unui grad acceptabil de rentabilitate care sa permita acoperirea cheltuielilor din veniturile realizate, inclusiv a cheltuielilor cu dobanzi si comisioanele bancare.

O latura extrem de importanta in activitatea de urmarire si control a creditelor este verificarea pastrarii calitatii garantiilor pe intreaga perioada de creditare.

2. Verificarea garantiei creditelor

Verificarea creditelor se efectueaza atat faptic cat si scriptic.

Verificarea faptica presupune ca cel putin odata pe trimestru sa se inspecteze la fata locului existenta, integritatea si conditiile de pastrare si conservare a bunurilor aduse in garantie, precum si respectarea obligatiei de reinnoire a contractelor de asigurare a acestora, in situatia in care durata de creditare este mai mare decat cea de asigurare.

Verificarea scriptica a garantiei se efectueaza trimestrial odata cu analiza efectiva asupra situatiei contabile periodice prezentate verificarii de catre client.

La verificarea scriptica se urmareste:

reflectarea corecta in evidenta contabila a bunurilor ce constituie garantia creditelor;

concordanta soldurilor conturilor de credite din extrasele de cont eliberate de banca cu cele din evidenta clientilor;

bunurile materiale ce figureaza in situatia garantiei la o banca sa nu figureze in garantia altor credite acordate de alte banci;

- analiza realizari prevederilor din fluxul de numerar si din bugetul de venituri si cheltuieli;

respectarea graficului de rambursare a creditelor, dobanzilor si plata comisioanelor.

Deficiente care se constata cu ocazia verificarii faptice si scriptice se consemneaza in acte de verificare bilaterale incheiate de banca cu agentul economic in cauza in care se stabilesc masurile ce urmeaza a se efectua de clienti si de banca. La scadentele stabilite in contractele de creditare incheiate de banca cu imprumutatii, ratele de credit devin exigibile si trebuie rambursate.

Pana la rambursare, creditul parcurge urmatoarele perioade:

a. Perioada de tragere - este perioada in care creditul se angajeaza, cuprinsa intre data stabilita prin contract pentru punerea creditului la dispozitia imprumutatului si pana la angajarea integrala a acestuia.

b. Perioada de vanzare - este perioada cuprinsa intre data angajarii integrale a creditului si data primei rate de rambursare din graficul de rambursare.

c. Perioada de gratie - este perioada cuprinsa intre data angajarii integrale a creditului si data prevazuta pentru rambursarea primei rate de credit, in cadrul perioadei de gratie, imprumutatul achita bancii numai dobanzile, comisioanele si spezele.

d. Perioada rambursabila a creditului - perioada de timp cuprinsa intre data prezentata in contract pentru rambursarea primei rate a creditului si data stabilita pentru rambursarea ultimei rate.

In situatia in care creditul nu poate fi rambursat la scadenta, intervine perioada de intarziere care cuprinde intervalul de timp de la scadenta creditului pana la rambursarea efectiva a acestuia prin mijloace legale.

Modalitatile de stingere a obligatiilor de plata pentru fiecare rata scadenta pot fi:

depunere directa de numerar;

inregistrarea directa de catre banca in contul de creditare a incasarilor realizate de client pana la acoperirea integrala a ratelor scadente;

virari din conturile sau subconturile si disponibilitati pe baza de ordin de plata facute de clienti.

Creditele nerestituite la scadentele fixate din lipsa disponibilitatilor proprii in conturile bancii ale clientilor sunt inregistrate de Banca Comerciala in conturi separate de credite restante si se majoreaza concomitent dobanda.

Situatia creata de clienti prin neplata la termen a ratelor scadente la credite si dobanzile aferente determina banca sa ia unele masuri de care banca in urma analizei imposibilitatii platii obligatiilor fata de banca, de catre clienti transmite acestora din urma decizia acesteia privind majorarea dobanzii, reducerea volumului de credit si inceperea procedurii de valorificarea garantiilor pe calea executarii silite, dar numai daca in cadrul termenului de 30 de zile nu se achita obligatia de plata constituita de credit si dobanda.

3. Rambursarea creditelor la termen

Presupune restituirea sumelor imprumutate la termenele stabilite, precum dobanzile creditelor plus comisioane, negocierea intre partile contractante, creditor si debitor, vor stabili termenele de rambursare pe care bancile le vor urmarii sa se respecte. Pot aparea probleme in legatura cu nerambursarea creditelor la scadenta, daca acest fenomen este generat de cauze obiective, la cererea clientilor sai banca poate prelungi termenul de rambursare.

Creditele nerambursate nici dupa procedura de reesalonare se vor trece din initiativa bancii in categoria "credite restante" pentru care se vor percepe dobanzi penalizatoare in functie de vechimea restantelor.

Creditul atrage in componenta sa, la acordarea cestuia catre client urmatoarele:

- comisioane si taxe bancare;

- dobanzi curente;

- dobanzi penalizatoare;

- rate, credite restante in ordinea vechimi;

- rate credite curente ajunse la scadenta.

Controlul bancar pe parcursul creditarii si urmarirea rambursarii creditelor reprezinta elemente necesare pentru a putea functiona in bune conditii in procesul de creditare.

3. Investitorii - sursa principala de finantare a afacerilor incipiente

In categoria investitorilor intra investitorii individuali si cei institutionali, fondurile de investitii si alte organisme economice sare finanteaza investitiile. Aceasta categorie este cea mai importanta deoarece o mare parte a celor ce intocmesc planuri de afaceri se adreseaza acestui tip de sursa de finantare. Investitorii sunt atrasi in primul rand datorita profiturilor care spera sa le obtina si in al doilea rand, datorita cresterii prognozate a afacerii; asadar ei reprezinta acea categorie de finantatori ce au nevoie sa afle ca afacerea va beneficia de o crestere si profituri viitoare consistente.

Se stie ca nimeni nu investesc in companii mici si mijlocii din motive de caritate, ci pentru a face bani; deoarece nu sunt mai dispusi decat creditorii sa accepte riscul, ei considera mult mai importante proiectiile financiare, pe cand bancile gandesc garantiile mai intai si apoi proiectiile, investitorii gandesc exact invers, acordand mai multa atentie perspectivelor decat creditorii. Una dintre explicatii este ca ei incheie mai putine afaceri, dispunand de timpul efectuarii unor amanuntite., au o larga experienta cu intreprinzatorii, dezvoltandu-si si as saselea simt in privinta aptitudinilor antreprenoriale.

Pentru a mari sansele de obtinere a finantarii, planul de afaceri trebuie sa fie foarte bine realizat si profesional prezentat, la examinarea planului prezentat spre finantare, investitorii potentiali isi concentreaza atentia asupra urmatoarelor aspecte:

- abordarea riguroasa a pietei,

- dovada acceptabilitatii produsului/serviciului,

- protectia oferita a drepturilor de proprietate,

- previziuni credibile.

Fondurile de investitii

O categorie deosebita a investitiilor o reprezinta investitorii de risc, ei urmaresc in principal doua aspecte[6]:

- randament de 25-50% sau chiar mai mare,

- investitiile sa devina lichide intr-o perioada relativ scurta de timp.

Fondurile de investitii sunt organisme de plasament al unor disponibilitati monetare atrase de la persoane fizice sau juridice, cu scopul obtinerii unui profit; in Romania aparitia, functionarea si dezvoltarea fondurilor de investitii sunt influientate de caracterul sovaielnic al evolutiei pietei de capital.

La ora actuala pe piata autohtona activeaza fonduri inchise cu capital de risc, fonduri mutuale, fonduri de restructurare si cele cinci societati de investitii financiare. Este cunoscut ca pietele emergente au un grad de risc foarte ridicat, dar si castigurile potentiale sunt pe masura si constituie o atractie permanenta pentru fondurile cu capital de risc. In acest context trebuie amintit ca pe piata de capital romaneasca au aparut fonduri de investitii straine cum ar fi: Advent, AIG, Blanck Seea Fund, Oresa Ventures, New Century Holding, Societate Generale, Quadrant, Regent, etc.

Inainte de a realiza o investitie, fondurile fac o serie de comparatii cu achizitiile facute in alte tari in domeniile similare si verifica daca modelele de afaceri sunt aplicabile si mediul economic romanesc sau mai exact in domeniul abordat. In prezent datorita legislatiei neclare de la noi, acestea stau in espectativa, si-au lichidat s-au isi lichideaza multe pozitii detinute in companiile romanesti listate, iar unele dintre ele chiar au intentia de a se retrage .

Managerii fondurilor urmaresc intotdeauna antreprenorii cu viziune, oamenii care stiu foarte bine ce au de facut, care garanteaza cu experienta si aptitudinile lor succesul afacerii; pentru acordarea finantarii, investitorii de risc pun accent considerabile pe urmatorii factori:

- calitatea intreprinzatorului - experienta si competenta celui ce demareaza afacerea,

- echipa manageriala performanta si echilibrata - un factor cel putin la fel de important ca primul, managerii fondului de investitii neavand timp sa se ocupe de imbunatatirea echipei si monitorizarea operatiunilor zilnice,

- caracterul special - sunt cautate intotdeauna afaceri ce nu au concurenta si nu pot fi usor imitate. Licentele, brevetele, marcile inregistrate si alte protectii legale contribuie la acest lucru,

- exit - un drum clar in ceea ce priveste posibilitatea de parasire a facerii stimuleaza decizia de investitii.

Fata de creditori, investitorii de risc sunt mai putin preocupati de garantiile prezentate ei vor cere insa o contributie a intreprinzatorului la finantarea afacerii; desi nu se implica in controlul zilnic al companiei, vor avea cel putin un loc in consiliul director pentru a putea controla firma in caz de necesitate.

Alti potentiali finantatori

In categoria altor potentiali finantatori intra, in principal:

rudele si prietenii,

- investitori armatori/neformati /in literatura de specialitate sunt cunoscuti sub numele de "Angels - Ingeri").

Rudele si prietenii reprezinta cel mai utilizat mod de suplimentare a capitalului propriu al investitorului si, si chiar daca nu va place, nu evitati sa cereti bani rudelor si prietenilor pentru a finanta investitia; in mod cert cel mai frecvent investitor in afaceri noi este intreprinzatorul si familia sa. Acest gen de investitie, are avantajul de a pute intra rapid in posesia fondurilor.

Noii investitori nefiind profesionisti, sunt mai ingaduitori in analiza lor asupra afacerii, deci si contractul de finantare se poate incheia mai rapid; economiile familiei sau prietenilor sunt directionate astfel spre finantarea noii afaceri, surse suplimentare sunt obtinute prin ipoteci sau vanzarea unor active detinute.

Daca veti apela la acest gen de surse de finantare, acestea vor fi cuprinse in planul de afaceri, fie sub forma de capital propriu, fie sub forma de datorii - in functie de forma de finantare aleasa. Probabil vor fi emise si pretentii la diverse posturi de conducere in cadrul afacerii, unor astfel de finantatori le pot fi acordate pozitii de director non-executivi, gest ce-i va flata si impiedica sa aduca vre-un impediment bunului mers al afacerii, )in mod cert este o chestiune de diplomatie).

Investitorii armatori reprezinta investitorii - persoane fizice ce sunt dispusi sa-si riste banii in afaceri noi, unii nu au suficiente resurse pentru a intra intr-un fod de investitii, dar se pot implica intr-o asemenea investitie, altii prefera o maniera directa a deciziilor privind investitiile lor. Aceste persoane vor examina afacerea o perioada limitata, luand deciziile mai repede decat profesionistii; in fata lor nu este necesara ridicare in slavi a proiectului - ei vor doar asigurarea ca investitia va produce un profit mult mai usor de obtinut si mai putin riscant decat alte afaceri.

Investitorii armatori sunt mult mai maleabili, mai usor de multumit decat investitorii de risc; ei pot fi gasiti in diverse feluri: prin cluburile unde se discuta afaceri sau prin intermediul contabililor, avocatilor, consultantilor financiari. In afara celor 3 potentiali finantatori, planul de afaceri poate fi elaborat si pentru alti destinatari, cum ar fi:

- proprietarii companiei - care doresc sa afle daca viitorul firmei este in concordanta cu asteptarile lor,

- conducerea superioara - ce este interesata sa afle ce se asteapta de la ea, fiind raspunzatoare de realizarea obiectivului investitional,

- angajatii - deoarece ei sunt cei in sarcina carora va cadea realizarea efectiva a planului, de entuziasmul si motivatia lor depinzand succesul acestuia,

- clientii, furnizarii, analistii financiari etc.

Pentru fiecare potentiala sursa de finantare trebuie gasita o strategie individuala de abordare, adaptata la caracteristicile sursei si la informatiile disponibile despre aceasta; nimeni nu poate avea garantia ca-si va gasi sursa de finantare potrivita, insa intreprinzatorului, prin calitatile ce le poseda, trebuie sa gaseasca drumul spre cea mai buna la momentul respectiv