Capitolul I : PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII

1 . 1Scurt istoric

CONPET S . A . este una din cele mai cunoscute si importante intreprinderii cu sediul in Ploiesti . Activitatea de baza a societatii este transportul prin conducte si cazane CF al titeiului intern si din import, precum si a derivatelor sale (gazolina, condensat si etan lichid) catre rafinariile din Romania sau alti clienti .

Inca din anul 1901, au fost puse bazele activitatii de transport titei prin conducte, odata cu construirea primei conducte de transport titei ce leaga zona Bustenari de gara CFR Baicoi, judetul Prahova . Astefel s-a infiintat Societatea Anonima Conductul National cu sediul in Ploiesti .

Dand dovada de o activitate profitabila, societatea s-a dezvoltat in fiecare an ajungand in 1912 proprietara unei retele de conducte de circa 180 de km . In acelasi an Societatea Creditul Petrolifer trece sub controlul lui Deutsche Erdoel A . G de la Disconto Gesellschaft . reteaua de conducte s-a dezvoltat in paralel cu cresterea productiei de titei brut din Romania . Tot in aceasi perioada S . C Creditul Petrolifer este absorbit de societatea Concordia care-si creeaza un serviciu special de conducte si rezervoare, cu o agentie de centralizare in orasul Ploiesti . In urmtorii ani reteaua de conducte s-a dezvoltat in paralel cu cresterea productiei de titei brut din Romania . In 1934, sistemul de conducte avea o lungime de 2522 km, iar productia de petrol brut a fost de 8 . 473 . 355 tone . In anul 1937 reteaua de conducte ajunsese la 620 km, cu o capacitate de 87 000 tone capacitate de inmagazinare .

Dupa 1948 companiile petroliere au trecut in proprietatea Statului, care a infiintat trei mari unitati: SOVROMPETROL, Centrala Petrolifera Muntenia si Centrala Petrolifera Moldova . Anul 1950 rezerva o surpriza intregii industrii de petrol deoarece are loc concentrarea intregii industrii sub conducerea unei singure unitati si anume Sovrompetrol si cu aceasta ocazie are loc si separarea transportului de titei si gasolina de cel cu produce petroliere

In anul 1956 ia fiinta Intreprinderea de Transport Titei prin Conducete Ploiesti(I . T . T . C) care devine o veriga importanta in lantul care leaga schelele de productie de rafinarii . Unica din punct de vedere al specificului activitatii desfasurate, I . T . T . C devine in scurt timp o intreprindere de interes national .

Exploatarea de noi de noi resurse de titei in judetele Olt, Arges, Prahova si Dambovita alaturi de infiitarea de noi rafinarii la Brazi si Teleajen au favorizat extinderea retelelor de conducte . Perioada 1960-1968 este caracterizata de aparitia de noi zacaminte de titei in zonele din vestul tarii construndindu-se astfel rampe CF la Suplacu de Barcau, Episcopia Bihor, Pecica, Biled . S-a pus in fuctiune tot in aceasta perioada prima conducta magistrala de gazolina de la Ticleni la PLoiesti .

Anul 1968 a marcat inceputul transportului de titei din import pe distanta Constanta-Pitesti, initial prin cazane cisterna CF iar din 1969 pe prima conducta magistrala de 14'' . In anul 1974 s-a pus in functiune a doua

conducta magistrala de transport titei din import de la Constanta la Pitesti dar cu racord la Ploiesti .

Anul 1977 este marcat de constructia celei de a 3 a magistrala pentru titei de import de la Constanta la Onesti si la Ploiesti . Aceasta a reprezentat cea mai mare investitie din istoria intreprinderii .

In perioada 1979-1981 s-au realizat inca doua magistrale pentru transportul gazolinei si etanului din Oltenia la Ploiesti, respectiv Pitesti .

Dupa anul 1982 nu s-au mai realizat investitii, iar odata cu revolutia din 1989 a avut loc restructurarea economiei nationale cand I . T . T . C si-a schimbat numele in S . C CONPET S . A la data de 22 ianuarie 1991 .

1 . 2 Prezentarea obiectivului de activitate

Activitatea de baza a societatii este transportul prin conducte si cazane CF al titeiului intern si din import, precum si a derivatelor sale (gazolina, condensat si etan lichid) catre rafinariile din Romania sau alti clienti .

Compania exploateaza o retea de peste 3 800 de km de conducte, in baza unui acord de concesionare incheiat cu Agentia Nationala pentru Resurse Minerale .

Sistemul National de Transport prin Conducte, operat de CONPET S . A . , cuprinde si statii de pompare, rampe de incarcare-descarcare, cazane CF si parcuri de rezervoare . Sistemul de transport al S . C CONPET S . A consta in 4500 km de conducte cu dimensiuni intre 2'' si 28'', 30 de statii de pompe, cateva sute de cisterne pentru transportul pe cale ferata din care 50 sunt proprietate privata CONPET S . A iar restul sunt inchiriate, si 25 de puncte de operare si intretinere . Opereaza sistemul national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului lichid, prin conducte si pe calea ferata .

Conform prevederilor Legii Petrolului, exploatarea Sistemului National de Transport al Titeiului este supusa reglementarilor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (A . N . R . M . ), autoritatea competenta a statului . Cu aceasta institutie, au semnat in mai 2002 Acordul Petrolier de Concesionare a Sistemului National de Transport Titei, Gazolina si Etan prin Conducte .

Pentru toti clientii societatea presteaza servicii de transport la tarife reglementate de stat, prin A . N . R . M .

Obiectivele pe care si le-au asumat sunt :intarirea capacitatii tehnico-economice, imbunatatirea calitatii serviciilor prestate clientilor nostri, cresterea sigurantei in exploatarea sistemului de transport prin conducte, eficienta economica .

Directii strategice

Implementarea unui sistem managerial informational si a unor programe de

modernizare tehnica si tehnologica

Reducerea cheltuielilor administrative si a celor de productie;

Adaptarea raporturilor comerciale la standardele impuse de Uniunea Europeana

Alinierea la cerintele aplicabile ale U . E . privind protectia mediului;

Mentinerea standardelor privind sanatatea si securitatea ocupationala a salariatilor

organizatiei;

Participarea la realizarea si operarea oleoductului de transport titei Constanta -

Trieste Pan European Oil Pipeline - PEOP) .

Reteaua de transport CONPET, insumand 3 800 de km de conducte cu diametre intre 6 si 28 inch, acopera o mare parte din suprafata tarii si este formata din patru mari sub-sisteme :

1 . Sub-sistemul de transport al titeiului intern, cu o lungime de 1450 km si o capacitate de 10 milioane tone / an;

2 . Sub-sistemul de transport al titeiului din import, cu o lungime de 1200 km si o capacitate de 18 milioane tone / an;

3 . Sub-sistemul de transport al gazolinei si etanului, cu o lungime de 1150 km si capacitate de 314 mii tone / an pentru gazolina si 72 mii tone / an pentru etan lichid; Reteaua de transport, insumand 3 800 de km de conducte cu diametre intre 6 si 28 inch, acopera o mare parte din suprafata tarii si este formata din patru mari sub-sisteme .

4 . Sub-sistemul de transport pe calea ferata, cu vagoane-cisterna .

1 Subsistemul de trasport al titeiului, gazolinei si etanului produse de schelele de de petrol din tara, El este organizat astfel :

Transportul titeiului - CONPET dispune de 59 puncte de primire a titeiului de la schele de petrol din teritoriu, si un punct de primire al titeiului de la PETROMAR Constanta provenit de la platforma din zona Marii Negre . Punctele de primire sunt dispersate pe raza a 23 de judete fiind racordate la reteaua de conducte pentru transportul pe calea ferata . Pentru situatia din urma Conpet dispune de 12 rampe de incarcare a titeiului si una de descarcare . Descarcarea titeiului la rafinarii se face prin rampe aflate in proprietatea acestora

Transportul gazolinei - CONPET preia amestecul gazolinei (gazelle lichide de la 13 schele de petrol prin 18 puncte de primire) . Dintre acestea 16 sunt racordate la reteaua de conducte magistrale sau locale, transportul facandu-se prin pompe . Celelalte doua puncte de primire evacueaza la rampele de incarcare in cisterne de cale ferata .

Trasportarea etanului - CONPET preia etanul din cadrul instalatiei de deetanizare turbare si-l pompeaza pe o conducta de 16'' la rafinaria Pitesti .

Sistemul de transport al titeiului import

CONPET dispune in zona portului Constanta de patru statii de pompare corespunzator celor 4 magistrale . In afara titeiului importat pentru consumul intern, pe aceleasi conducte magistrale se mai transporta si titei import processing pe baza unor conducte de prestari servicii incheiate cu rafinariile care prelucreaza astfel de titei .

Procesul tehnologic de trasport prin conducte este relativ simplu si presupune existenta unei conducte, una sau mai multe statii de pompare si rezervoarele de stocare .

Pentru realizarea obiectului de activitate firma CONPET are o dotare tehnica corespunzatoare, elemntele principale care compun sistemul de transport fiind :

v    Rezervoare de titei  firma dispune de un numar de rezervoare amplasate in incinta statiilor de pompare, a rampelor de incarcare in cisterne si in punctele de predare la rafinarii . Capacitatea rezervorelor este cuprinsa intre 500 - 3000 mc( la statiile de pompare aferente transportului titeiului indigen) si intre 27000 - 50 000 mc ( la statiile aferente transportului titeiului importat) . Rezervoarele servesc la stocarea temporara a titeiului si la masurarea cantitatii predate / primite . Ele sunt de tip admosferic, cu capac fix sau flotant .

v    Pompe de transport  pompele folosite pentru crearea energiei hidraulice necesare transportului sunt de doua tipuri :

1 Pompe centrifuge : intreaga retea de transport a titeiului importat este echipata cu pompe centrifuge, majoritatea din import si o mica parte din fabricatie indigena, actionate cu motoare electrice intre 100 - 120 kw si capabile sa realizeze debite intre 300 - 800mc / h .

2 Pompe cu piston : reteaua de transport a titeiului indigen este prevazuta in intregime cu pompe de piston, de fabricatie romaneasca . Ele sunt de tipul duplex cu dublu efect sau triplex cu dublu efect, actionate de motoare electrice cu putere pana la 160 kw si capabile sa realizeze debite de pana al 11mc / h .

v    Conducte de transport  CONPET dispune de o retea de conducte pentru transportul titeiului, gazolinei si etanului extinsa pe tot teritoriul tarii . Conductele au diametre cuprinse intre 4'' si 28'' . Lungimea totala a conductelor magistrale depaseste 3500 km la care se adauga conductele locale si de racord .

v    Instalatiisi cladiri anexe  Statiile de pompare dispun de o serie de instalatii anexe ca : instalatii de incalzire tehnologica, pompe de transfer local, instalatii pentru stins incendii, laboratoare de analize, radio etc .

1 . 3 Resursele intreprinderii

Din punct de vedere al resurselor CONPET constituie un sistem complex deoarece incorporeaza atat resurse umane, financiare cat si materiale, fiecare fiind alcatuite dintr-o varietate apreciabila de elemente intre care se stabilesc multiple si profunde legaturi .

RESURSE FINANCIARE : reprezinta disponibilitatile banesti in numerar sau conturi bancare aflate la dispozitia firmei .

Capitalul social al S . C CONPET S . SA este detinut in proportie de 72% de FPS si in proportie de 31 % de FPP . Capitalurile si resursele financiare sunt repartizate pentru acoperirea cheltuielilor generate de activitatea de baza si constituirea de fonduricare vizeaza participarea salarialilor la profit, dezvoltarea ulterioara a societatii catre FPS, FPP si buget .

In ultimi 4 ani cifra de afaceri a CONPER S . S a avut o evolutie ascendenta . Daca in 1997 si 1998 cifra de afaceri a fost sub 71 miliarde lei, in anul 2002 aceasta a atins 702, 5 miliarde lei . Pentru urmatorii 3 ani, conform previziunilor de evolutie a pietei interne, se estimeaza o crestere a CA .

De-a lungul timpului CONPET s-a preocupat constant de cele trei resurse ale sale si a cautat noi metode de a atrage clienti si de a-i mentine pe cei vechi . Astfel s-a realizat o modernizare constanta a echipamentelor utilizate si a tehnologiilor pentru a accelera ritmul dezvoltarii companiei .

RESURSELE UMANE : reprezinta numarul de salariati pe care S . C CONPET S . A ii are . Acestia prezinta caracteristici diferite din punct de vedere al experientei, nivelului de pregaire, specializarea, postul ocupat, varsta, sexul etc .

Aproape 1 200 de angajati lucreaza la monitorizarea fluxurilor de produse pe conducte, 24 de ore din 24 . Operatiunile de transport sunt coordonate prin Dispecerate locale, regionale si un Dispecerat Central aflat in sediul principal al companiei, din Ploiesti .

Desi majoritatea firmelor tind sa nu faca distinctie intre sexul feminin si masculuin CONPET S . A este preocupat de aceasta chestiune deoarece intreprinderea se ocupa cu activitati specific masculine, fapt ce ne permite sa observam ca mai mult de 80% din numar de angajari sunt de sex masculin .

Firma CONPET dispune de un personal de 2250 de persoane care sunt clasificate astfel :

     In functie de domeniul de activitate resursele umane sunt astfel :

     Primitor-Predator de marfuri finite

     Pompagiu

     Laborant

     Observator trasee conducte

     Lacatusi

     Electricieni

     Fochisti

     Maistri

     Tehnicieni

     Ingineri

     Economisti . etc

    

     In functie de nivelul de pregatire personalul se clasifica astfel :

     Angajati cu studii superioare / medii - 336 persoane

     Muncitori calificati - 1810 persoane

     Muncitori necalificati 100 persoane

     In functie de nivelul de pregatire al personalului acesta se imparte in:

     Barbati - 86, 7 % din totalul personalului

     Femei - 11, 6 %

Media de varsta a personalului intreprinderii prezentate, coresponzator unei vechimi medii cuprine intre 5 - 20 de ani, este de 40 de ani .

RESURSE MATERIALE

Sunt constituite din ansamblul materialelor prime, materialelor care impreuna cu utilajele, cladirile prezinta anumiti parametri functionali, ecomonici . Etc

Resursele materiale ale intreprinderii constau in principal in reteaua de transport si distributie cu cladirile aferente si reteaua de conducte .

1 . Reteaua de transport si distributie - CONPET S . A opereaza o vasta retea de conducte, statii de pompare, revervoare, vagoane - cisterne si campe CF de incarcare si descarcare . Reteaua de transport prin conducte operata de CONPET, cu o lungime de circa 4500 km cu diametre cuprinse intre 2'' si 28'' si este formata din 4 subsisteme :

Subsistemul de transport al titeiului indigen, cu o lungime de 2150 km pentru transportul titeiului de la schelele de extractie la rafinariile aflate in apropiere de Ploiesti, Campina, Onesti, Darmanesti etc . Acesta are o lungime de 1200 de km .

Subsitemul de trasnport al titeiului preluat de la Oil Terminal Constanta la rafinariile aflate in apropriere de pitesti, Midia, Onesti si de la Oil Terminal Constanta la Cernavoda, pentru tranzitul catre tarile dunarene .

Subsistemul de transport al gazolinei si etanului lichid, cu o lungime de 1150 km care asigura transportul gazolinei si etanului lichid de la unitatile petroliere din Oltenia si Muntenia catre rafinariile din Ploiesti si Ptesti, precum si la alte unitati din Moldova de exemplu Onesti .

Subsistemul de transport pe calea ferata cu vagoane- cisterna asigura transportul titeiului si gazolinei de la unitatile petroliere indepartate si izolate la rafinarii . Operarea sistemului este asigurata cu ajutorul dispeceratelor locale si regionale coordonate de dispeceratul central de la sediul Societatii .

CAPITOLUL II:

IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA

INTREPRINDERII

Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant . Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata .

Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia .

In conditiile actuale mediul ambiant se caracterizeaza printr-un dinamism accentuat, printr-o crestere spectaculoasa a frecventei schimarilor . Mediul ambiant este de trei feluri:

- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si usor vizibile;

mediu schimbator, unde schimbarile sunt frecvente, de o amploare variata, dar in general previzibile;

mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipa

In acest context, firma CONPET se confrunta cu probleme destul de grave privind conditiile de mediu . Astfel, se incadreaza in tipul de mediu turbulent, deoarece in cadrul firmei schimbarile sunt foarte frecvente si de mare amploare datorate afectarii prin poluare(apa, are, sol)a activitatii de baza .

Sistemul managementului de mediu (S . M . M . ) al CONPET S . A . este

privit ca un sistem complex si integrat de politici si programe . El reprezinta un instrument vloros ce contribuie la instaurarea increderii populatiei, organelor reglementatoare si actionarilor in capacitatea CONPET S . A de a lua cele mai bune decizii privind protectia mediului si de a respecta legislatia in vigoare .

Pentru stabilirea obiectivelor pe termen scurt si de perspectiva si, pentru a putea aprecia obiectiv stadiul in care se afla managementul de mediu la CONPET S . A . , s-a apelat la urmatoarea clasificare unanim acceptata :

Stadiul0-firma nu are nici o preocupare in domeniul protectiei mediului .

Stadiul1-exista preocuparea ca activitatea desfasurata in companies a fie in concordanta cu cerintele impuse de legislatie si de diferite organisme de control . Compania elaboreaza documentatii pentru obtinerea autorizatii de mediu .

Stadiul2-implementarea si dezvoltarea unui sistem coerent de tratare a problemelor de mediu . Compania face investitii pentru protectia mediului vizand un profit dupa urma acestora .

Stadiul3-integrarea componentei de mediu in sinstemul functiilor companiei .

Stadiul4-activitatea companiei se desfasoara dupa criteriul 'calitate totala' .

Acceptand ca relevanta aceasta clasificare, se poate aprecia ca societatea CONPET se situeaza la granita dintre stadiile 1 si 2 care nu pot fi delimitate precis . Fara a finaliza stadiul1 prin intermediul proiectului de modernizare, finantat de catre Banca Mondiala, s-a integrat in stadiul2 .

S . M . M . este parte integrata a sistemului de management general care asigura implementarea politicii de mediu si care include structura organizatorica, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele necesare realizarii acestei politici .

2 . 1 . Macromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii

Ca sistem dinamic, socio-economic, intreprinderea preia din mediul ambient extern resursele de care are nevoie, le introduce in procese specifice din care rezulta produse, servicii sau lucrari care vor fi transferate aceluiasi mediu ambiant, Prin intrari intreprinderea se adapteaza la mediu, iar prin iesiri aceasta va influenta mediul .

Mediul ambiant extern este reprezentat de totalitatea veniturilor economice, a institutiilor financiar-bancare, juridice, administrative, a organismelor politice, de ocrotire a sanatatii, care influenteaza si sunt influentate de activitatile intreprinderii .

Macromediul firmei cuprinde ansamblul factorilor de ordin general al mediului ambiant cu actiune indirecta si pe termen lung asupra activitatii firmei si asupra agentilor economici cu care acesta se afla in contact nemijlocit .

Factorii macromediulu intreprinderii sunt :

-economici ;

-tehnici si tehnologici ;

-de management ;

-socio-culturali ;

-ecologici(naturali) ;

-politici ;

-demografici ;

-juridici .

-FACTORII ECONOMICI SI INFLUENTA LOR ASUPRA ACTIVITATII FIRMEI

Pentru plata serviciilor postale firma CONPET S . A . practica tarife stabilite de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale in colaborare cu Ministerul de Finante ca reprezentant al statului .

Prin hotararea emisa in anul 1993, Guvernul Romaniei imputerniceste Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, Ministerul Finantelor si Ministerul Industriilor de a stabili incepand cu data de 1 . 01 . 1995 tarifele pentru transportul prin conducte al titeiului brut . In vederea reabilizarii si modernizarii sistemului national « titei prin conducte » CONPET are in derulare inca din anul 1994 un proiect finantat din 2surse atat in moneda nationala cat si in valuta si care au fost atrase prin :

-imprumuturi BIRD 3723 RO parte componenta dintr-un imprumut acordat de Banca Mondiala statului roman in vederea restructurarii sectorului petrolier din Romania(intrat in efectivitate in anul 1994) . Are perioada de gratie pana in 2001 .

_Ordinul 1798  / 1995 al Ministerului Finantelor si Ministerul Industriilor din Romania care da dreptul CONPET de a include in tariful de transport si o anumita cota calculata astfel incat sa poata acoperi necesitatile de finantare in moneda locala a Proiectului de Reabilitare a Sistemului National de Transport Ttitei prin Conducte .

-FACTORII TEHNICI SI TEHNOLOGICI SI INFLUENTA LOR ASUPRA ACTIVITATII FIRMEI

Acesti factori sunt reprezentati in principal de :

-nivelul tehnic al echipamentului

-nivelul tehnic al masinilor, utilajelor, instalatiilor furnizate inteprinderii din tara sau strainatate

-nivelul tehnologiei folosita de inteprindere

-licente cumparate

-capacitatea de documentare

-capacitate de inovare

Factorii tehnici si tehnologici influenteaza inteprinderea atat ca beneficiar cat si ca furnizor in principal prin intermediul unor elemente specifice :

marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii

asimilarea de produse noi si modernizarea celor existente

investitii si inovatii

reglementari care vizeaza eliminarea sau restrangerea efectelor factorilor poluanti

nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumparare

calitatea tehnologiilor ce pot fi achizitionate

calitatea nivelurilor cercetarilor la care firma are acces

-FACTORII DE MANAGEMENT SI INFLUENTA LOR ASUPRA ACTIVITATII FIRMEI

Factorii de management reprezinta totalitatea elementelor manageriale care influenteaza direct sau indirect activitatea economica a firmei, dintre care enumeram :

-mecanismul de planificare macro-economic

-sistemul de organizare al economiei naturale

-modalitati de coordonare

-mecanisme de control al suprasistemelor din care face parte firma

-calitatea studiilor, metodelor si tehnicilor manageriale

Managerii care au avut success inainte de 1990 nu au fost cei care au respectat riguros constangerile impuse, ci cei care au stiut « sa ocoleasca" aceste restrictii printr-o abila « manipulare a informatiilor », prin obtinerea unui inalt sprijin politic personal pe calea relatiilor cu factorul politic si administrativ .

Incepand cu 1990, odata cu infiintarea S . C . CONPET S . A . , la conducerea societatii a venit o echipa manageriala relativ tanara, dinamica si cu o bogata experienta n domeniul de activitate al firmei .

Noua metoda de conducere prin costuri, adoptata de echipa de administratie, a urmarit atingerea obiectivului principal pe care il are orice firma :cresterea profitului . De asemenea, din propria initiativa, conducerea a trecut la un nou design organizational, prin reorganizare fundamentala a structurii firmei pentru adaptarea rapida la conditiile perioadei de tranzitie spre economia de piata . Ulterior, dupa 1993, managerul si echipa de conducere, au conceput si adoptat strategii pe termen lung privind dezvoltarea S . C . CONPET S . A . , obtinand prin intermediul Guvernului Romaniei un imprumut de la Banca Mondiala in vederea retehnologizarii si modernizarii .

-FACTORII SOCIO-CULTURALI SI INFLUENTA LOR ASUPRA ACTIVITATII FIRMEI

Din aceasta categorie fac parte :

-raportul dintre populatia urbana si rurala

-nivelul de dezvoltare al invatamantului

-nivelul de ocrotire al sanatatii

-calitatea activitatilor cultural-artistice

-mentalitatea

Problemele de sanatate ale personalului si cele de protectia muncii, protectia mediului si de prevenire si stingere a incendiilor vizeaza eficienta resurselor umane din preocuparile de maxima importanta a conducerii organizatiei .

Activitatea de protectia muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru imbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic, precum si masur adecvate pentru munca femeilor si tinerilor . Realizand ca micsorarea numarului de accidente reduce cheltuielile directe si indirecte provocate de acestea intr-o masura mai mare decat costul unui program permanent de protectia muncii, la care se adauga conceptia umana de tratare a salariatilor, a determinat conducerea societatii sa conceapa si sa aplice un program complet si eficace de asigurare sanitar medicala a personalului si de protectia a muncii salariatilor . In acest sens au fost alocate fonduri importante pentru mentinerea in functiune a sistemului de transport actualmente destul de uzat . De asemenea, anual, intreg personalul este examinat medical de comisii de specialisti, cheltuielile fiind suportate de firma . Continua preocupare a conducerii pentru asigurarea unor conditii de lucru adecvate a condus la stabilirea unei orientari ferme privind extinderea activitatilor sociale . Astfel, compania pune la dispozitia angajatilor sai locuinte de serviciu, transport gratuit, bilete de odihna si tratament, microcantine .

-FACTORII ECOLOGICI SI INFLUENTA LOR ASUPRA FIRMEI

Factorii ecologici sunt reprezentati de componentele mediului inconjurator omului :relieful, resursele subsolului, clima, flora, fauna, in general cadrul natural de desfasurare a vietii .

Dispersia mare in teritoriu a activitatii firmei ridica o serie de probleme in ceea ce priveste recrutarea si selectia de personal calificat, in special cu privire la calitatea acestuia . De asemenea, piata mainii de lucru difera mult de la o zona la alta , ceea ce genereaza dificultati in gasirea de personal cu meserii specifice activitatii organizatiei .

Energia de baza, curentul electric, este disponibila si acum si in viitor, intr-o masura mai mare decat celelalte forme de energie, CONPET S . A . , nesituandu-se printre marii consumatori de energie electrica . Transportul, livrarea, utilizarea si facturarea acestei forme de energie nu ridica nici un fel de probleme . De asemenea exista preocupari privind optimizarea programelor de pompare in vederea reducerii consumurilor energetice .

-FACTORII POLITICI SI INFLUENTA LOR ASUPRA ACTIVITATII FIRMEI

Acestia se refera in special la :

ritmurile de dezvoltare al unor ramuri

optiunile privind ponderea proprietatii private si publice

politici de creditare

politici de impozitare

metode de sustinere a exporturilor

Incepand cu anul 1990, dupa revolutia din decembrie '89 Romania a inceput o perioada de profunde transformari economico sociale, in vederea trecerii de la economia centralizata de tip comunist la o economie de piata .

In acest sens societatea a permis pluralismul politic si a adoptat o noua Constitutie, s-a realizat separarea puterilor in stat, aceste transformare constituind fundamentul pentru realizarea reformelor economice .

Romania doreste o cat mai mare apropiere de occident, exprimandu-si puternic dorinta de integrare in structurile de cooperare economica continentala si cele de securitate . Dupa schimbarea pasnica a puterii ce a avut loc la sfarsitul lui 1996 Romania a inceput o campanie in favoarea aderarii tarii la organismele europene . In domeniul economic s-a solicitat in acelasi timp sprijin financiar pentru sustinerea reformelor, s-au initiat proiecte de legi care sa accelereze privatizarea sectorului de stat si atragerea de investiti straine .

Cu o democratie in consolidare si cu perspectivele ce se intrevad Romania constituia in zona sa un partener stabil si important pentru realizarea Europei Unite .

-FACTORII DEMOGRAFICI SI INFLUENTA LOR ASUPRA ACTIVITATII FIRMEI .

Factorii demografici cuprind elementele demografice care actioneaza asupra firmei direct sau indirect . Acestia se pot defini prin indicatori specifici :

numarul pupulatiei

sutructura acesteia pe sexe

populatia activa

popupatia ocupata si ponderea acesteia in total

dimensiunea medie a unei familii

repartizarea teritoriala a populatiei

In cazul S . C CONPET S . A mediul demographic se intinde in aprope toate judetele tarii, avand astfel o dispersie larga in teritoriu . Cu aproximativ 4500 km de conducte Conpet traverseaza toate formele de relief . Zonele ce sunt traversate de conductele firmei sunt in special locuite de populatie cu o medie de varsta de 40 de ani .

Majoritatea populatiei locuieste in zone urale sunt in special agricultori in pricent de 80 %, iar restul de 20% snt angajati la diferite firme sau intreprinderi .

-FACTORII JURIDICI SI INFLUENTA LOR ASUPRA ACTIVITATII FIRMEI .

Factorii juridici se refera la ansamblul reglementarilor de natura juridica din care este vizata direct sua indirect activitatea firmei . Cei mai importanti factori juridi sunt :

legile

hotararile guvernamentale

ordonantele

deciziile prefecturilor si ale primariilor

regrementarile ce au caracter obligatoriu pentru societate

Influenta factorilor juridici se manifesta atat in ceea ce priveste constituirea firmelor cat si functionarea si dezvoltarea lor .

Incepand cu anul 1990 au fos reglementate si sau adoptat legi privind descentralizarea si privatizarea agentilor economici, infiintandu-se organisme speciale care se oucpa cu privatizarea, Agentia Nationala Pentru Privatizare, Fondul Proprietatii de Stat, Fondul Proprietatii Private .

Activitatea desfasurata de catre CNPET S . A transportul titeiului, gazolinei si a etanului de la campurile de extractiela rafinarii are anumite caracteristici specifice ce decurg, in principal din statutul de monopol detinut de CONPET S . A pt Romania . .

Acest statut implica reglementarea activitatii desfasurata de catre organismele statului, Agentia Nationala Pentru Resurse Minerale si Ministerul de Finante . Prin acordarea statutului de transportator comun si prin stabilirea tarifelor statul asigura nediscriminarea agentilor economici privind accesul la serviciile prestate de catre firma CONPET S . A .

Legea petrolului nr 134 / 1995 este legea ce reglementeaza activitatea sistemului de transport al petrolului .

Cadrul juridic ce reglementeaza problemele de sanatate si securitatea muncii este reprezetat de legea protectiei muncii si legea protectiei mediului .

Prinde astfel contur « Proiectul de reabilitare a sistemului de transport prin conducte » in urma caruia, la sfarsitul anului 2001 forma Conpet va fi la nivelul firmelor similare cele mai performante din lume, in ceea ce priveste obiectul sau de activitate .

Intreaga activitate din cadrul CONPEt se desfasoara in baza unor principii, reguli si rutine proprii concretizate in « Regulamentul de organizare si functionare », «  Rgulamentul de ordine interioara »,  «  Contractul colectiv de munca », toate in corcordanta cu legile si reglementarile in vigoare .

Acest lucru constituie una din preocuparile majore ale managementului firmei si presupune o buna comunicare si un sistem coerent de relatii intre conducere si componentele operationale si functionale .

Conform structurii organizatorice relatiile sunt ierarhice pe functiunile societatii si asigurate prin directorii executivi, moderatori fiind managerul general al societati .

In conditiile tranzitiei spre economia de piata comunicarea dinspre manager si subordonati la diferite nivele ale firmei constituie si pentru CONPET un element dinamic al proceselor manageriale si concomitent o conditie necesara pentru un climat organizational si motivtional adecvat realizarii obiectivelor propuse .

2 . 2Micromediul intreprinderii si influenta componentelor adupra activitatii firmei

Micromediul inteprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in relatii directe dictate de necesitatatea atingerii obiectivelor sale prezente si de perspectiva .

Componentele micomediului sunt :

- furnizorii de marfuri care sunt agenti economici ce asigura resursele necesare de materii prime, materiel, echipamente si masini;

- prestatorii de servicii reprezentati de firme sau persoane particulare care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectivelor firmei;

- furnizorii fortei de munca sunt unitatile de invatamant, oficiile fortei de munc si persoanele ce cauta un loc de munca;

- clienti care sunt consumatori, utilizatori industriali, intreprinderi comerciale sau agentiile guvernamentale pentru care bunurile produse se intreprindere le sunt oferite spre consum;

- organismele publice - asociatiile profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de informare in masa si publicul consumator;

- concurentii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeasi categorie de clianeti, iar in situatii frecvente aceiasi furnizori sau prestatori de servicii .

Mediul ambiant determina o serie de efecte asupra inteprinderii . Printre cele mai importante se numara adoptarea de structuri organizatorice suple, flexibile, adecvate frecventei, complexitatii si amplitudinii schimbarilor .

Multiplicarea punctelor de contact intre firma si exterior pentru sesizarea operativa si corecta a schimbarilor care au loc in mediul ambiant al firmei .

v    Furnizorii de marfuri

Acestia sunt reprezentati de diversi agenti economici, care in baza relatiilor contractuale de vanzare-cumparare asigura inteprinderii resursele necesare pentru desfasurarea activitatii(materii prime, materiale, echipamente) .

In ceea ce priveste S . C . CONPET S . A . , furnizorii de marfuri sunt :

S . C . GERPO S . A .

S . C . NOVATECH INTERNATIONAL

SEBA DYATRONIC

S . C . ELCAS

OILTECH

v    Prestatorii de serviciu

Prestatorii de servicii sunt reprezentati de persoane fizice sau juridice care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectivului de activitate al inteprinderii . Din aceasta grupa fac parte prestatorii de servicii bancare prezenti pe piata financiara . Prestatorii de servicii ai societatii CONPET sunt urmatorii :

S . C . ENERGOPETROL S . A .

S . C . INSPET S . A .

S . C . ARGENTA

CIPROM S . A .

PETROSTAR

v    Furnizorii fortei de munca

Sunt agentii de mediu cu influente considerabile in activitatea inteprinderii datorita factorului uman in procesul muncii . In sfera furnizorilor societatii CONPET intra:

unitatile de invatamant(Universitatea Petrol Gaze)

oficiile de plasare a fortei de munca

v    Clienti

Clientii sunt reprezentati de consumatori, Agentiile Guvernamentale sau persoanele fizice care alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si a persoanelor fizice carora le sunt oferite marfuri realizate in inteprindere

Dintre partenerii importanti reamintim :

PETROM S . A .

PETROTEL LUKOIL S . A .

PETROL MIDIA S . A .

RAFO ONESTI S . A .

ASTRA ROMANIA S . A .

JUGO PETROL BELGRAD

La realizarile economico financiare ale societatii CONPET, PETROM S . A . este principalul client contribuind cu 47, 9%din totalul in casarilor . Prin relatia sa contractuala ce dateaza din 1992 CONPET primeste de la schelele de productie produsele petrom, le transporta si la preda rafinariilor . Incepand cu 1992 CONPET S . A . a trecut de la calitatea de cumparator-vanzator al produselor de tara la acela de prestator de servicii al PETROM S . A . , cu care a incheiat un singur contract pentru toate produsele .

Al doilea client ca importanta pentru CONPET este S . C COMPANIA ROMANA DE PETROL S . A . a carei pondere din totalul incasarilor este de 44, 6% .

Societatea realizeaza prin eforturi proprii selectionare titeiului pentru STEAUA ROMANA, PETROTEL LUKOIL S . A . si ASTRA ROMANIA .

Colaborarea cu Societatea Nationala de Petrol consta in preluarea, transportul si predarea titeiului autohton si din import la rafinarii .

Pentru compania LUKOIL EUROPE TRADING, CONPET S . A . transporta titeiul din import preluat de la terminalul petrolier din portul Constanta, pana la rafinaria PETROTEL LUKOIL S . A .

ROMGAZ S . A . MEDIAS este partener CONPET S . A . pentru contractele de transport al condensului din gaze naturale la rafinarii .

Relatiile de afaceri cu firma iugoslava JUGO PETROL sunt pentru tranzitarea titeiului brut prin conducte pana la Cernavoda si de aici cu barjele pe Dunare .

Activitatea de marketing a societatii asigura o interfata activa in comunicare cu toti partenerii, efectuand studii sintetice privind dinamica furnizorilor si consumatorilor de titei, de gazolina si etan, cat si de posibilitatea conturarii unor noi posibilitati de afaceri .

v    Concurenta

Concurenta reprezinta componenta micromediului reprezentata de firme sau persoane fizice care isi disputa aceleasi categorii de clienti, iar in situatii frecvente aceiasi furnizori sau prestatori de servicii .

Competitorii se deosebesc intre ei prin rolul pe care il au in raport cu clientii, atitudinea pe care o au fata de noutati, formele de comunicare, stiluri de interventie pe piata .

Prin aceste elemenete de diferentiere, competitorii pot fi clasificati in :

-lideri

-inovatori

-conservatori

-timizi

v    Organismele publice

Sunt reprezentate de :

asociatiile profesionale

asociatiile consumatorilor

mediile de informare in masa

publicul consumator

organele de stat fata de care are obligatii legale

2 . 3Relatia intreprindere-piata

In multitudinea relatiilor pe care le are intreprinderea cu mediul extern, un loc de seama il ocupa relatiile de piata . Un negustor oarecare, un precupet, dar nu numai, ci marea majoritate a populatiei inteleg prin piata locul unde se vand si se cumpara marfurile .

In tratatul de economie: piata este definita ca loc de intalnire mai mult sau mai putin abstract dintre oferta vanzatorilor si cererea cumparatorilor, prima fiind forma de manifestare a productiei in conditiile de economie de piata, insotita de capacitatea oamenilor de a cumpara marfurile oferite si care se dovedesc a fi convenabile pentru ei . Alexandre Acourlot, economist francez: piata e un teritoriu ale caru parti sunt unite prin raporturile de schimburi libere astfel incat preturile se niveleza cu usurinta .

Pozitionarea inteprinderii in cadrul diferitelor piete poate fi reprezentata astfel :

Avand parte de un management de calitate CONPET este puternic polarizata catre obiectivele care sa contribuie la cresterea solvabilitatii, a cifrei de afaceri a profitului, la mentinerea pe piata si cucerirea de noi piete . Firma nu actioneaza dupa principiul primului impuls ci pe baza unor scenarii strategice cautand sa coreleze interesele curente de asigurare a veniturilor cu cele viitoare, de dezvoltare si consolidare a pozitiei pe piata recurgand pentru aceasta la un set diversificat de cai si metode . In acest scop, biroul de marketing elaboreaza prezentari ale activitatii firmei menite sa ajute la aflilerea prestarii serviciilor la standarde superioare concurentei, ajungand in acest mod sa ocupe si alte segmente din piata de desfacere .

In economia de piata concurentiala concurenta apare ca o necesitate obiectiva facand parte din regulile de joc ale pietei .

Teoria economica defineste piata ca ‑o categorie economica a productiei de marfuri in care gaseste expresia totalitatea faptelor de vanzare, cumparare privite in unitate organica impreuna cu relatiile pe care le genereaza in conexiune cu spatiul in care se desfasoara .

Relatiile de piata ale intreprinderii au drept obiect vanzarea si cumpararea de marfuri si servicii, imprumutul de capital, angajarea fortei de munca .

1. Piata marfurilor - cuprinde marfuri materiale si servicii unde intreprinderea apare in dubla ipostaza de cumparator si vanzator .

2 . Piata capitalurilor in care intreprinderea are calitatea de solicitant in afara cazurilor cand ea este institutie bancara

3 . Piata fortei de munca in care intreprinderea apare cumparator, respectiv solicitant al fortei de munca

Natura si dimensiunile relatiilor inteprinderii depind de o serie de factori generali si specifici, obiectivi si subiectivi, interni sau externi inteprinderii, cei mai importanti fiind :cadrul economico-social, specificul pietei si caracterul inteprinderii .

Relatiide inteprinderii cu piata cunosc o mare diversitate si se pot grupa dupa mai multe criterii :

Dupa obiectul relatiilor potrivit acestiu criteriu relatiile inteprinderii cu piata sunt de 2feluri :

A-relatii de vanzare-cumparare

B-relatii de transmitere, receptie de informatie

Relatiile de vanzare-cumparare pot lua forme diferite si anume livrarea de marfuei, achizitionarea de marfuri si servicii, prestarea de servicii, inchirierea, imprumuturi precum si activitatile de intermediere .

Principalele forme pe care le imbraca succesiv relatiile de vanzare-cumparare sunt :

-relatii precontractuale

-relatii contractuale

-relatii postcontractuale

Relatiile precontractuale se realizeaza in principal prin negociere, comanda, cerere de oferta si oferta ferma .

Relatiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adauga o serie de activitati ca :facturarea, livrarea, transportul . receptia si decontarea .

Relatiile postcontractuale apar in perioada de garantie si post garantie .

Relatiile de transmitere de informatie au ca scop sustinerea si concretizarea relatiilor de vanzare-cumparare realizandu-se prin publicitate, relatii publice si alte forme de promovare .

Dupa profilul agentilor de piata relatiile pot fi cu furnizorii si prestatorii de servicii, cu beneficiarii si institutiile si cu mecanismele de stat .

Dupa frecventa relatiile sunt permanente, periodice sau ocazionale .

Dupa gradul de concentrare relatiile pot fi concentrate :dimensional, spatial, temporal si relatii dispersate .

In conditiile actuale intreprinderea nu se paote reduce la un organism simplu care urmareste maximizarea profitului ci esti un organism complex ce se confrunta cu o multitudine de obiective contradictorii ce tin de strategia fiecarei inteprinderi .

Concurenta consta dintr-o multitudine de forme ce se manifesta in cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea intereseului unei clientele cat mai numeroase .

Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se poate avea in vedere ca, in conditiile economiei de piata, concurenta apare ca o necesitate obiectiva care face parte din regulile de baza ale pietei .

Competitivitatea unui agent economic este determinata de 3mari caracteristici si anume :servicii, costuri si calitate . Mijloacele si instrumentele utilijate in concurenta te pot delimita in jurul produsului, pretului, promovarii si distributiei .

2 . 4 Obiectivele economice ale intreprinderii in conditiile pietei concurentiale

In conditiile actuale intreprinderea CONPET nu se poate reduce la un organism simplu care urmareste maximizarea profitului, ci este un organism complex, ce se confrunta cu o multitudine de obiective contradictorii ce tin de strategia fiecarei intreprinderi .

Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cat mai numeroase .

Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se pot avea in vedere utmatoarele aspecte:

- interesele si aspiratiile clientelei

- libertatea de a actiona

- interesele si aspiratiile producatorilor in calitate de ofertanti

- existenta in mediul economic a unor reglementari juridice si a unei stari psihologice si sociale care impun sau favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea agentului economic .

In conditiile economiei de piata concurenta apare ca o necesitate obiectiva, face parte din regulile de joc ale pietei .

Competitivitatea unui agent economic este determinata in principal de trei mari caracteristici si anume: servicii, costuri si calitate .

Ansamblul raportului de interactiune in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare si a pietei de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta . Mijloacele si instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in jurul produsului, pretului, promovarii si distributiei .

Concurenta este de doua tipuri:

- directa, manifestata intre intreprinderile care realizeaza bunuri identice sau cu mici diferentieri, destinate satisfacerii aceleeasi game de nevoi;

- indirecta - manifestata intre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru .

Pentru a se asigura desfasurarea in bune conditii a activitatii economice, statul trabuie sa asigure un cadru concurential normal care presupune existenta urmatoarelor elemente si anume:

1 . autonomia intreprinderii,

2 . libertatea de infiintare a oricarui tip de intreprindere,

3 . promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor fiecarei firme,

4 . reglementari economico-financiare egale pentru toti agentii economici, indiferent de forma de proprietate,

5 . formarea libera a preturilor,

6 . stabilitate prin reglementari bugetare pe piata externa,

7 . masuri pentru favorizarea participarii pe piata extrabugetara,

8 . reglementari clare pentru sanctionarea prin instantele juridice a firmelor nerentabile .

CAPITOLUL III : FUNCTIUNILE INTREPRINDERII

Functiunea reprezinta ansamblul activitatiilor specifice, omogene care se desfasoara in cadrul in treprinderii in vederea realizarii unor obiective partial derivate din obiectivele generale ale intreprinderii .

3 . 1 . Functiunile componente ale sistemului organizatorii proceselor a intreprinderii

Activitatea curpinde multitudinea actiunilor de aceeasi natura(tehnica, economica, productive, comerciala) a caror realizare necesita cunostinte dintr-un domeniu determinat de specialitate si care are ca rezultat indeplinirea unei parti dintr-o anumita functiune .

Astfel exista urmatoarele dunctiuni de baza:

T    Cercetare-dezvoltare

T    Productie

T    Comerciala

T    Financiar-contabila

T    Resurse umane

v    FUNCTIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE curpinde ansamblul actiunilor prin care se studiaza, concepw, elaboreaza si realizeaza cadrul tehnic, tehnologic si organizatoric al intreprinderii . Aceasta functiune impreuna cu cea comerciala asigura adaptareaintreprinderii la mediul economico-social exterior .

In cadrul functiunii cercetare-dezvoltare se disting 2 grupe de activitati :

Cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si introducerea progresului tehnologic  .

Investitii, modernicari, constructii

Aceasta functie are urmatoarele atributii :

-Este subordonata serviciu;ui ethnic

T    Elaboreaza studii de optimizare, fundamenteaza necesitatea si determina caracteristicile tehnice, ale capacitatiilor de productie existente si eventuala inlocuire a lor .

T    Asigura docuentarea tehnica proprie pentru realizarea unui nivel ethnic si de productivitate ridicat .

T    Elaboreaza proiecte(pentru inlocuiri utilaje, extinderi capacitati de productie)

T    Promoveaza documentatii spre avizarea lor catre servicuiul tehnico-economic .

T    Elaboreaza norme norme si intructiuni tehnologice pentru procesele de productie moderne .

T    Intocmeste documentatii pentru reparatii curente si capitale strict pentru serviciul investitii

T    Programeaza investitiile si urmareste realizarea lor (prin elaborarea unor programme investitionale .

T    Elaboreaza studii si utilaje performante .

T    Urmareste dotarea cu masini si utilaje performante .

In cadrul SC CONPET S . A aceasta funciune este asigurata de uratoarele COMPARTIMENTE .

     Control Proiect

     Procurare, Contracte si obtinere vize

     Asigurarea Calitatii

     Conducte

     Automatizari, SCADA, Comunicatii

     Mecanic

     Energetic

     Avize-Acorduri

     Administrativ

v    FUNCTIUNEA DE PRODUCTIE : cuprinde o serie de activitati referitoare la organizarea de ansamblu a inreprinderii, organizarii sectiilor, atelierelor de productie, organizarea desfasurarii in conditiile optime a proceselor de priuctie auxiliare, de servire si anexe .

Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de intelegerea clara si ordonata a modului in care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati, precum si de intelegerea conditiilor in care aceasta contribuie la realizarea activitatiilor de productie . .

FUNCTIUNEA DE PRODUCTIE CUPRINDE URMATOARELE ETAPE :

-elaboreaza proiectul program anual de productie in corelatie cu capacitatea existenta(pe sectii, ateliere) ;

-asigura evidenta indeplinirii indicatorilor fizici si valorici ; -urmareste si raspunde de realitatea obiectivulor programului de productie ;

-asigura impreuna cu sectiile, atelierele, folosirea cu maxima eficienta a capacitatilor de productie ;

-avizeaza propunerile sectiilor de productie pentru modernizare ;

-stabileste instructiuni pentru functionarea si exploatarea utilajelor ;

-coordoneaza(evidentieaza) consumurile de materii prime si materiale (propuneri in ceea ce priveste reducerea cantitativa a materiilor prime si materialelor -cheltuielilor) ;

-asigura respectarea standardelor si normelor cu privire la obiectul de activitate .

In cadrul S . C . CONPET S . A . aceasta functiune este asigurata de urmatoarele compartimente :

Pregatire, Programare, Transport titei, gazolina si etan dispecerat ;

Siguranta instalatiilor, Protectia muncii, P . S . I . , Paza si protectia mediului;

S . I . R . T . ;

Mecanic;

Energetic;

Investitii, Deazvoltare, RK .

Procesul de productie al S . C . CONPET S . A . are trei faze principale, si anume:

Primirea titeiului, gazolinei si etanului se face prin cele 59 puncte de distributie din teritoriu, la care se adauga Oil Terminal Constanta si Petromar Constanta . Primirea se face in anumite conditii de calitate prevazute prin contract( continutul de impuritati nu trebuie sa depaseasca 1% in greutate apa si solide 6kg sare  / vagon) . contractul prevede ca anexa o fisa de calitate care reglementeaza si punctul de congelare(temperatura la care titeiul nu mai este pompabil) al titeiului .

Transportul : se realizeaza prin conducte cu consum de energie electrica sau prin cisterne pe cale ferata .

Predarea : se face catre rafinarii, conform prevederilor contractuale . Calitatea produsului este, de asemenea, reglementata prin contract, care prevede si penalitatile aplicate in caz de nerespectare a conditiilor impuse .

v    FUNCTIUNEA COMERCIALA cuprinde operatiunile de aprovizionare (furnizori, clienti, concurenta, tipuri de strategii, tehnici de reclama, costul productiei), desfacere si marketing .

Functiunea comerciala a societatii este asiguarata de urmatoarele compartimenta :

Contracte, Surse ;

Marketing, Relatii, Protocol-Actionariat ;

Aprovizionare ;

C . T . C . Laborator .

v    FUNCTIUNEA FINANCIAR CONTABILA cuprinde activitatile prin care se asigura obtinerea si folosirea rationala a mijloacelor financiare necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a intreprinderii, mai cuprinde activitatile prin care se asigura evidenta valorica a mijloacelor materiale si activitatile privind urmarirea modului de realizare a rezultatelor economice generale ale firmei .

Avtivitatea financiara prezinta urmatoarele obiective:

obtinerea si folosirea rationala a mijloacelor financiare necesare desfacerii activitatii;

constituirea, repartizarea, utilizarea, pastrarea mijloacelor banesti;

Activitatea contabila are ca obiective:

evidenta intregii activitati economice si a miscarii mijloacelor de baza ale intreprinderii;

stabilirea pe baza de evidenta contabila a rezultatelor .

Functiunea financiar-contabil a S . C . CONPET S . A . este asigurata de urmatoarele compaertimente :

Contabilitate ;

Financiar ;

Administartiv, Secretariat ;

Prognoze si analize economice, tarife, Preturi ;

Oficiul de Calcul .

v    FUNCTIUNEA DE PERSONAL cuprinde activitatile prin care se asigura resursele umane necesare realizarii obiectivelor intreprinderii, utilizarea rationala a acestora, dezvoltarea continua a competentei personalului si rezolvarea problemelor de salarizare si a celor sociale .

Aceasta functiune cuprinde un ansamblu de activitati specifice ce pot fi grupate astfel :

Administrarea personalului :

determinarewa necesarului de forta de munca ;

selectarea, testarea, incadrarea si promovarea personalului ;

stabilirea sistemului de salarizare ;

aplicarea acestuia ;

calculul drepturilor salariale ;

evidenta personalului .

Prestari servicii catre salariatii firmei :

organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale a personalului ;

protectia personalului (protectia sociala si asigurarea conditiilor de igiena si protectie a muncii) .

Activitati administrative de secretariat si de protocol .

Obiectivele acestei functiunii sunt urmatoarele :

organizeza si normeaza munca;

incadreaza si promoveaza personalul;

stabilirea necesarului de personal pe meserii, functii, niveluri de pregatire profesionala in functie de obiectul de cativitate;

elibereaza fias de post cadru ;

intocmeste schemele de personal( statutul de functiuni pe baza organigramei aprobate A . G . A . ) ;

completeaza cartile de munca evidentiind sanctiunile disciplinare ;

testeaza periodic personalul angajat .

In organizarea activitaii acestei functiuni este necesar ca managerul sa asigure in permanenta un echilibru intre interesele salariatilor, obiectivele si rezultatele intreprinderii .

Functiunea de personal din cadrul S . C . CONPET S . A . este asigurata de compartimentul Resurse Umane-Documente Secrete .

3 . 2Mecanismul functionarii intreprinderii

Mecanismul functionarii intreprinderii este in stransa legatura cu interdependenta intre activitatile ce se desfasoara in cadrul firmei drept componenete ale funcitunii acesteia determina implicit interdependenta dintre functiuni .

Manifestarea corecta a unei funcituni determina manifestarea corecta a celorlalte si in cazul dereglarii determina pertubatii la celelalte .

3 . 3Interdependenta functiunilor intreprinderii

In cadrul S . C . CONPET S . A . toate cele cinci functiuni sunt intr-o stransa interdependenta si se completeaza reciproc formand sistemul realizarilor procesuale a intreprinderii . Manifestarea corecta a unei functiuni permite manifestarea corecta a celorlalte functiuni ale intreprinderii, dupa cum aparitia unor dereglari in cadrul unei functiuni produce perturbatii in celelalte functiuni .

Astfel, pe baza functiunii cercetare-dezvoltare firma stie ce si cat sa produca, facandu-se legatura dintre cele doua compartimente de aprovizionare . Functiunea comerciala asigura desfacerea pe piata, iar prin studii de marketing va sti ce produs si ce tehnologie trebuie proiectata . Rezultatele vanzarii produselor (incasarile) sunt preluate de functia financiar-contabila, care la randul ei va influenta functiunea de personal prin beneficial pe care il vor dobandi persoanele salariate din cadrul intreprinderi .  

CAPITOLUL IV : STRUNCTURA ORGANIZATORICA . EXPRESIE A ORGANIZARII FORMALE A INTREPRINDERII

Organizarea si functionarea intreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale in sensul ca fiecare componenta organizatorica sau actiune trebuie sa corespunda unor cerinte clar definite reiesite din obiectivele acesteia .

Sistemele de conducere a unei intreprinderi reprezinta totalitatea elementelor componente si a relatiilor dintre acestea structurate intr-un anumit cadru organizatoric in care se desfasoara proceslee de conducere ale activitatii in ansamblul sau .

Sistemul de conducere al unei intreprinderi si componentele sale se prezinta astfel:

Exista un sistem alcatuit din doua componente principale:

1 . structura de conducere

2 . procesul de conducere .

La randul sau, structura de conducere cuprinde structura organizatorica si sistemul informational .

Procesul de conducere este structurat in 4 componente si anume:

- structura informala, metodele si tehnicile de conducere utilizate, stilurile de conducere precum si metodele de fundamentare si transmitere a deciziilor .

Se mai poate spune ca sistemul de conducere a unei intreprinderi este definit de urmatoarele componente si anume:

-subsistemul decizional sau conducator;

-subsistemul operational sau condus;

-subsistemul informational sau de legatura .

Structura organizatorica este definita ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea astfel constituite incat sa asigure premisele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite .

Structura organizatorica poate fi considerata drept scheletul firmei si cuprinde doua parti:

a) structura de conducere sau functionala;

b) structura de productie sau operationala .

4 . 1Prezentarea structurii organizatorice functionale

Structura de conducere reprezinta ansamblul persoanelor din conducere si compartimentelor economice, comerciale, administrative, tehnice modul ce constituire si grupare al acestora precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si al procesului de executie .

In partea referitoare la conducerea firmei si planul de afaceri trebuie sa se prezinte structura organizatorica, date cu privire la personalul de conducere si respunsabilitatile acestora, iar in partea referitoare la personal trebuie prezentate date cu privire la personalul care este necesar pe total, pe structura, categorii economice categorii de calificare precum si salarizarea acestuia .

ORGANIZAREA COMPANIEI

Pe baza acestor principii si functiuni S . C CONPET S . A, acesta este structurata astfel :

     Asociatia Generala a Actionarilor

     Comisia de cenzori

     Consiliul de Administratie

     Directori Executiv : Director Tehnic

Director de Proiect

Director Economic

Director Comercial

     Inginer- Sef Transport Titei Tara

     Inginer- Sef transport Titei Import

     Compartimente functionale :20

     Regionale de transport ( Muntenia, Arges, Oltenia , Ardeal, Moldova, Constanta, Baragan)

     Sectia de Intretinere reparatii, transporturi Auto Ploiesti

     Comercial Baraganul

Adunarea Generala a Actionarilor (A . G . A) este prezidata de presedintele Consiliului de Administratie iar in lipsa acestuia de Vicepresedinte .

Presedintele va desemna dintre actionari 2 sau mai multi secretari care vor verifica lista de prezenta a actionarilo, indeplinirea tuturor formalitatilor prevazute de lege si statut pentru tinerea adunarii .

Hotararile adunarii generale vor fi depuse in termen de 15 zile la Registrul Comertului pentru a fi mentionate in extras si publicate in Monitorul Oficial . Ele nu vor putea fi executate inainte de a se indeplini aceste formalitati . Hotararile luate de adunarea generala in limitele prevazute de lege sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunarre sau au votat contra .

Hotararile adunarilor se iau prin vot deschis . Votul secret este obligatoriu pentru alegerea C . A . si cenzorilor pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor, actionarii voteaza, de regula, prin ridicare de maini la propunerea persoanei care prezideaza sau a uni grup de actionari prezenti sau reprezentati ce detin cel putin ¼ din capitalul social, se va putea decide ca votul sa fie secret .

Comisia de Cenzori are in componenta sa 3 membri titulari si acelasi numar de membri supleanti, alesi prin vot secret de Adunarea Generala pe o perioadade 3 ani care vor inlocui in conditiile legii pe membri titulari .

Cenzorii trebuie sa fie actionari cu exceptia cenzorului contabil autorizat sa depuna garantia ceruta pentru administratori .

Printre atributiile principale ale comisiei de cenzori se enumera :

sa supravegheze gestiunea societatii

sa verifice daca bilantul, contul de profit si pierderi sunt legali intocmite si in concordanta cu registrele si sa prezinte C . A un raport scris cu prounerile necesare

sa verifice registrele societatii daca sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului .

Sa convoace adunarea ordinara sau extrardinara cand nu a fost convocata de administrator sau in cazul in care capitalul social s-a dimininuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutivi sau ori de cate ori considera necesar .

Consiliul de Administratie : SC CONPET S . A este condusa de catre Consiliul de Administratie(C . A) care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala . C . A are in componeta sa :

un membru reprezentat F . P . S

un membru reprezentat al F . P . P

actionari, persoane fizice S . I . F Muntenia

Societatea Comerciala este administrata de un consiliu de administratie format din 9 administratori, numiti in conditiile legii si statului de a Adunarea Generala a Actionarilor .

Numirea si inlocuirea administratorilor se face exclusiv de catre Adunarea Generala a Actinarilor .

C . A se intruneste la sediul societatii ori de cate ori este necesar, sar celputn o data p luna . Convocarile C . A se fac de presedinte si vor cuprinde locul unde se tine sedinta si ordinea de zi, neputandu-se lua nici o decizie asupra problemelor neprevazute decat in caz de urgenta si cu conditia ratificarii in sedinta urmatoare de membri absenti .

Atributiile C . A sunt :

aproba incherierea sau rezilierea contractelor comerciale

analizeaza periodic activitatea economico-financiara a societatii ( incasari, plati) si dispune masuri in consecinta .

Analizeaza bilantul contabil, modul cum se analizeaza gestionarea bunurilor materiale stabilind masuri pentru imbunatatirea indicatorilor economici si eventual pentru recuperarea pagubelor aduse societati

Stabileste strategia si tacticile de marcheting

Analizeaza periodic activitatea unitatilor de productie din strainatate si modul cum acestea se incadreaza in clauzele contractuale

Supune anual A . G . A, in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul contabil, precum si poriectul de buget al societatii pe anul in curs

In ansamblul ei structura functionala SC CONPET S . A, abordata ca siste cuprinde :

I .          COMPONENTE

II .        RELATII ORGANIZATORICE

III . ORDINEA COMPONENTELOR

I . COMPONENTE

1 . Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica, putand fi definite ca ansamblul obiectivelor cu atributiile, sarcinile, competentele si responsabilitatile associate, care revin spre exercitare in mod regulat unei persoane angajate in intreprindere .

Postul reprezinta instrumental prin intermediul caruia se realizeaza aprecierea competentei si a cunostintelor de specialitate necesare personalului .

Evaluarea, salarizarea si premiile acordate personalului au la baza atributiile si sarcinile prevazute in fisa postului si modul lor de indeplinire . Trasaturile obligatorii ale unui post sunt :

autoritatea formala-limitele in care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale ale postului

competenta profesionala-nivelul de pregatire, experienta care permite realizarea obiectivelor individuale si, implicit, al celor fundamentale si derivate ale firmei

responsabilitatea-obligatia titularului postului de a indeplini sarcini si atributii diverse din obiectivele individuale ale postului

2 . Functia reprezinta totalitatea posturilor care sunt definite prin aceleasi caracteristici principale .

Dupa natura componentelor autoritatii si responsabilitatilor se disting doua tipuri de functii:

-de conducere . Acestea mai sunt denumite si atributele conducerii si sunt urmatoarele :previziunea, organizarea, coordonarea, controlul, antrenarea, evaluarea

-de executie-au rolul transpunerii in practica a deciziilor emise de titularii functiilor de conducere

3 . Compartimentul reprezinta o unitate organizatorica cu o structura mai complexa, o reuniune sub aceeasi autoritate ierarhica a unui anumit numar de persoane, de posturi carora le revin permanent atributii si sarcini bine precizate .

Este caracterizat de :existenta relatiei intre membrii grupului determinata de omogenitatea sau complementaritatea activitatii exercitate, existenta relatie a tuturor membrilor grupului fata de un manager si caracterul stabil al atributiilor si sarcinilor pe care le are de implinit .

In functie de individualitatea atributiilor si sarcinilor pe care le are de indeplinit, de volumul acestora, si nivelul de delegare al autoritatii compartimentele pot fi :

a)        compartimente elementare-care realizeaza de regula o activitate omogena, managerul lor aflandu-se pe ultima treapta de delegare a activitatii, toti ceilalti fiind executanti .

Un exemplu de compartiment elementar in cadrul S . C . CONPET

b)compartimente complexe-grupeaza sub o autoritate unica, fie mai multe compartimente elementare, fie compartimente elementare si executanti nemijlociti .

II . RELATII ORGANIZATORICE

Relatiile organizatorice reprezinta ansamblul legaturilor dintre componentele structurii organizatorice instituite prin reglementarile oficiale . Acestea pot fi grupate in :

-ierarhice

-functionale

-de stat major

-de cooperare

-de control

-de reprezentare

Relatiile ierarhice-legaturile de autoritate care se stabiles cintre manageri si executanti, intre sefi si subordonati, ele se concretizeaza in dispozitii transmise in sens descendent si raportari efectuate cu sens de circulatie ascendent .

In cadrul S . C . CONPET S . A . se stabilesc relatii ierarhice intre Directorul general si Oficiul juridic, Compartimentul de management, C . F . I . si de resurse umane . Aceleasi relatii se stabilesc intre Directorul general si Directorul tehnic, de proiect, economic si comercial .

Relatiile functionale-servesc la transmiterea reglementarilor, a indumarilor si a sugestiilor privind modul de actiune intr-un anumit domeniu de activitate . Ele se stabiles cintre persoane care exercita o autoritate functionala si precizeaza cum trebuie facut . Acest tip de relatii se stabilesc in cadrul firmei, de exemplu, intre directorul economic si compartimentul de contabilitate, financiar, administrativ si celelalte compartimente pe care le are in subordine .

Relatiile de stat major-se stabiles cintre persoane di compartimente de stat major si celelalte persoane incadrate in orice alt compartiment al firmei . De exemplu, intre directorul general si consilier .

Relatiile de cooperare se stabiles cintre persoane ce detin functii situate pe aceeasi treapta ierarhica dar in compartimente diferite in scopul realizarii in comun a unor actiuni complexe . In cadrul firmei S . C . CONPET S . A . acestea se realizeaza intre directorul tehnic, directorul de proiect, directorul economic si cel comercial .

Relatiile de control-apar si functioneaza intre compartimentele specializate in efectuarea controlului si celelalte compartimente ale structurii organizatorice si anume C . F . I . SI C . T . C .

Relatiile de reprezentare-se stabiles cintre managerii inferiori ai firmei si reprezentantii unor organizatii profesionale, sindicate din interiorul firmei sau persoane fizice sau juridice din afara firmei . De exemplu, directorul economic ii cere contribuabilului sef sa il reprezinte la o conferinta la care nu poate asista .

III . ORDINEA COMPONENTELOR

Ponderea ierarhica(aria de control) reprezinta numarul de perosane ce pot fi coordonate nemijlocit si in mod eficient de un manager . Se apreciaza ca numarul optim de subordonati pentru managerii aflati la un nivel superior este de 5, 6 . De exemplu in cadrul SC CONPET directorul comercial are aria de control 4, iar directorul economic are ponderea de 6 .

Nivelul ierarhic reprezinta ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceasi distanta fata de topmanagementul firmei .

In cadrul CONPET ordinea componentelor este urmatoarea :

pe nivelul I se situeaza: directorul commercial, directorul ethnic, directorul economic, directorul proiectant .

Pe nivelul II : pregatire program transport titei, gazolina, si etan dispecerat, siguranta instalarii protectiei muncii, PSI, paza protectia mediului, inginer sef transport titei in tara si in strainatate, S . I . R . T, mechanic, energetic, investitii, control preocupare secretariat proiect, conducte SCADA, telecomunicatii, agrfate de pompare, termo-electric, contabilitate, financiar, administrative, prognoze economice, oficiul de calcul, complex com . Baraganu, contracte, suerse, marketing, aprovizionare, C . T, C, laborator, regionalele MUntenia, ARges Oltenia, Moldova, Ardeal, Constanta si Baraganu .

Pe nivelul III: sefi de control, sefii de sectii .

STRUCTURI FORMALE SI INFORMALE

Sructurile organizationale formale se refera la structurile definite n mod oficial de organizatie . Structura reprezinta modul dupa care sunt stabilite relatiile membrilor unei organizatii si dintre pozitiile pe care acestia le ocupa .

Spre deosebire de organizarea formala, care este constituita potrivit unor norme, registre, principiisi este insituita prin documente oficiale, Organizarea Informala este alcatuita din ansamblul grupurilor si al relatiilor interumane stabilite spontan atunci cand oamenii se asociaza intr-un domeniu de munca .

Organizarea informala nu este impusa si nici nu este interzisa de manageri, ci si acestia trebuie sa accepte si sa inteleaga organizarea informala, sa ia in consideratie efectele posibile ale reactiilor grupurilor informale la actiunile pe care acestia le intreprind, sa coreleze cat mai repede interesele grupurilor informale cu cele ale organizarii formale .

Organizarea informala trebuie sa fie suficient de puternica pentru a ajuta, dar insuficient de puternica pentru a domina,

In cadrul organizarii informale se pot identifica mai multe tipuri de grupuri, cum ar fi

Grupuri orizontale- include persoanele a caror pozitie este situata pe acelasi nivel ierarhic . Membri grupului pot fi din acelasi compartiment sau din compartimente diferite . In cadrul CONPET S . A un astfel de grup se poate realiza din persoanele din birourile compartimentului Resurse umane sau intre inginerul sef transport titei tara si inginerul sef transport titei import .

Grupuri verticale- persoanele situate la diferite niveluri ierarhice formale, cel mai adesea persoanele din acelasi domeniu de activitate . De exemplu, in cadrul firmei CONPET acest tip de grup se poate realiza intre inginerul sef de transport titei tara si sefii regionalelor pe care acestia ii are in subordine .

Grupuri mixte- combinatii de doua sau mai multe persoane diferite domenii de activitate si diverse pozitii ierarhice . Astfel de grupuri se formeaza deseori pe baza unor relatii comune in afara organizatiei .

. 2Prezentarea structurii organizatorice operationale

Structura de productie este formata din ansamblul persoanelor compartimentelor si relatiilor organizatorice constituite in vedea realizarii directe a obiectului de activitate a intreprinderii . SC CONPET dispune de 21 de compartimente

v    Directorul general asigura conducerea executiva a societatii . El conduce nemijlocit activitatea directorilor executive si a urmatoarelor compartimente: - Management

- Resurse umane (documente secrete)

- Oficiul Juridic

-Controlul Financiar Intern( CFI)

v    Directoul Tehnic conduce nemijlocit activitatea inginerului Sef Transport Titei tara Si de Importsi a compartimentelor :

-Pregatire, programare, transport titei, gazolina etan etc

-Siguranta instalatiilor

-Paza si securitatea incendiilor

-Paza si protectia mediului

-Sectia interventi, reparatii, transporturi

-Compartimentul mecanic, energetic, dezvoltare-investitii RK

v    Directorul de Proiect conduce nemijlocit activitatea compartimentelor :

-Administrativ Proiect

-Conducte

-Agregate de pompare

-Compartimentul Electric

v    Directorul economic conduce activitatea urmatoarelor compartimente :

- Contabilitate

-Financiar

-Administrativ-Contabilitate

-Prognoza si analize economice

-Tarife si preturi

-Oficiul de calcul

-Complex Comercial Baraganu

v    Director Comercial conduce activitatea urmatoarelor compartimente :

-Contracte, surse

-Marketing, protocol-actionariat

-Aprovizionare

-CTC laborator

Inginerii Sefi contribuie la dezvoltarea unitatilor de transport, conduc si intreaga activitate de transport si programare a regionalelor de subordine, atat tehnic cat si economic .

Inginerul sef transport Titei tara coordoneaza activitatea de prelucrarea, depozitarea, conditionarea, selectionarea si livrarea titeiului, gazolinei si etanului desfasurata in cele 5 reginale de transport dispersate in teritotiu .

Inginerul Sef transport tetei import coordoneaza activitatea legata de transportul si livrarea titeiului din import desfasurata in doua regionale de transport dispersate in teitoriu .

4 . 3 . Documente de formalizare a structurii organizatorice

Pentru formalizarea structurii organizatorice sunt necesare urmatoarele documente :

-Regulamentul de Organizare si Functionare(R . O . F . )

-Fisa postului

-Organigrama

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUCTIONARE poate fi structurat pe capitole :

Capitolul I contine organizarea firmei (dispozitii generale, activitati normative de infiintare, obiectul de activitate, tipul de societate, statutul juridic si prezentarea structurii organizatorice) .

Capitolul II contine atributiile firmei .

Capitolul III prezinta conducerea firmei precizandu-se atributiile A . G . A . , C . A . , ale D . G . si ale Departamentului executiv .

Capitolul IV contine atributiile si diagrama de relatii pentru fiecare compartment functional si de productie .

Construirea, precum si executarea lucrarilor care conduc la modificari importante in structura si capacitatea de transport ale unui sistem de conducte de petrol se fac cu avizul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale . Intreaga activitate din cadrul S . C . CONPET S . A . se desfasoara in baza principiilor, regulilor si rutinelor proprii, concretizate in « Regulamentul de organizare si functionare « ,  :Regulamentul de ordine interioara » , regulamente si norme specifice (intretinere si reparatii, protectia muncii si PSI, protectia mediului, salarizare),  « Contractul colectiv de munca » ;toate in conformitate cu legile si reglementarile aflate in vigoare .

Pentru deciziile care comporta antrenarea unui volum mare de resurse umane, materiale sau financiare precum si pentru deciziile de mare importanta privind activitatea pe termen scurt a firmei s-a instituit si functioneaza « Consiliul de management »cu rol de organ colectiv de conducere, avand in compunere directorul general, directorii executivi, inginerii sefi si specialisti pe probleme din cadrul societatii sau din afara ei .

FISA POSTULUI este documentul operational care prezinta in detaliu elementele impuse unui salariat pentru a exercita in conditii normale activitatea .

Continut :

-denumirea postului

-obiectivele postului

-compartimentul din care face parte

-tipurile de relatii

-atributiile, sarcinile postului

-responsabilitati, competente, cerinte pentru ocuparea postului

Fisa postului serveste ca document organizatoric indispensabil fiecarui salariat si ca suport pentru evaluarea muncii compartimentului salariatului .

1 . Nume si prenume:

2 . Postul: CONTABIL SEF

3 . Cerinte:
Studii:
-absolvent al invatamantului superior economic de specialitate;
Vechime:
-sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu, cuprinzand toate aspectele activitatii financiar-contabile;
Cunostinte:
-sa posede cunostinte temeinice in ceea ce priveste sistemul organizatoric si financiar-contabil;
-sa posede cunostinte solide in ceea ce priveste legislatia in vigoare privind domeniul financiar-contabil;
-sa probeze o buna cunoastere a conducerii contabilitatii computerizate;
Aptitudini:
-inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza);
-capacitate de organizare si conducere a activitatii serviciului;
-capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali;
-corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii;
Atitudini:
-obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice, financiare si sociale, receptivitate, spirit de echipa (sincer, dispus la colaborare)

4 . Relatii:
Ierarhice:
-este subordonat Directorului General;
-are in subordine personalul compartimentului economic
Functionale:
-are relatii de serviciu cu toate serviciile, birourile si alte entitati functionale;
-are relatii cu persoane juridice si persoane fizice care au tangenta cu sfera sa de activitate .

5 . Atributii, competente si responsabilitati:
-organizeaza, indruma, conduce, controleaza si raspunde de desfasurarea in mod eficient a activitatii financiar-contabile a societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
-asigura, organizarea si gestionarea in mod eficient a integritatii intregului patrimoniu al societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare si normele sau reglementarile interne ale societatatii;

-organizeaza si coordoneaza contabilitatea operatiilor de capital, contabilitatea imobilizarilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea tertilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor si altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune in conformitate cu legislatia in vigoare;
-urmareste respectarea principiilor contabile si ale evaluarii patrimoniului (prudentei, permanentei metodelor, continuitatii activitatii, independentei exercitiului, intangibilitatii bilantului de deschidere, necompensarii);
-organizeaza si coordoneaza controlul financiar preventiv, stabilind operatiunile si documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum si persoanele care exercita acest control;
-raspunde de consemnarea corecta si la timp, in scris, in momentul efectuarii ei, in documente justificative a oricarei operatii care afecteaza patrimoniul societatii si de inregistrarea cronologica si sistematica in evidenta contabila a documentelor justificative in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
-raspunde de stabilirea corecta a documentelor care se intocmesc si de circuitul lor in cadrul societatii . Pe document se va trece in mod obligatoriu numele, prenumele si functia celui care il intocmeste, semneaza si raspunde de realitatea datelor trecute in acestea;
-raspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin odata pe an, pe parcursul functionarii sale, in orice situatii prevazute de lege si de cite ori directorul general al societatii o cere;
-organizeaza si participa la intocmirea lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar-contabil, la operatiunile de inventariere a patrimoniului urmarind modul de valorificare a rezultatelor inventarierii;
-raspunde de evidenta formularelor cu regim special;
-organizeaza controlul asupra operatiilor patrimoniale;
-raspunde de respectarea disciplinei de casa, a regulamentului operational de casa si a celorlalte dispozitii privind operatiunile cu numerar, efectuind personal sau prin alta persoana imputernicita, cel putin lunar si inopinant controlul casieriei, atit sub aspectul existentei faptice a valorilor banesti cit si sub aspectul securitatii acestora;
-asigura si raspunde indeplinirea la termen a obligatiilor societatii fata de bugetul statului si terti in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
-supervizeaza implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informational;
-supravegheaza reconcilierea si inchiderea conturilor;
-asigura si raspunde de elaborarea balantei de verificare la termenele stabilite de legislatia in vigoare;
-efectueaza analiza financiar contabila pe baza de bilant, pe care o prezinta in consiliul de administratie si respectiv adunarii generale a asociatilor;
-este consultat de catre entitatile functionale ale societatii in legatura cu problemele referitoare la activitatea serviciului;
-este consultat de catre conducerea societatii in probleme care sunt de competenta serviciului;
-avizeaza lucrari pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmarire, evidenta, decontari, cheltuieli-venituri, bilant, analize de sistem, tehnica de calcul;
-participa la sustinerea si discutarea lucrarilor elaborate in cadrul serviciului;
-intocmeste aprecieri asupra activitatii desfasurate de personalul din subordine si propune pentru promovare si stimulare materiala pe cei mai buni;
-reprezinta societatea in cazurile incredintate prin delegare;
-raspunde de eficienta si calitatea lucrarilor executate in cadrul serviciului la termenele stabilite prin reglementari interne sau prin alte acte normative;
-raspunde de buna pregatire profesionala a salariatilor din subordine si propune masuri pentru perfectionarea cunostintelor acestora;
-raspunde de respectarea programului de lucru si a disciplinei muncii in cadrul serviciului pe care il coordoneaza;
-raspunde de indeplinirea oricaror altor sarcini prevazute de Legea contabilitatii 82 / 1991, de regulamentul de aplicare a acesteia, precum si de celelalte reglementari legale in vigoare, pe linie economica si financiar-contabila;
-raspunde disciplinar, civil, material si penal, pentru pagubele provocate unitatii prin executarea defectuoasa a atributiilor sau prin neexecutarea acestora .

Director General Am luat la cunostinta,
Nume, prenume:

Semnatura:

Data

ORGANIGRAMA este reprezentarea grafica a structurii organizatorice care reda o parte din componentele structurii organizatorice:directii, compartimente, nivele ierarhice, ponderea ierarhica, relatii organizatorice . Ea este un instrument important, folosit in analiza managementului firmei . Din punct de vedere al sferei de cuprindere poate fi:

- organigrama generala

- organigrama partiala .

Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre ele, organigramele pot fi:

- piramidale,

- circulare,

- orientate de la dreapta la stanga .

4 . 4Organizarea informala a intreprinderii

Organizarea informala (neoficiala, neinstitutionala sau psihoafectiva) reprezinta un ansamblu de grupuri si de relatii sociale formate spontan intre oamenii dintr-un mediu de munca .

Caracteristicile organizarii informale sunt:

v    Organizarea informala priveste oamenii si relatiile personale dintre ei, in timp ce organizarea formala (oficiala) se refera la pozitiile oficiale, in termenii autoritatii si responsabilitatii . Acesata inseamna ca organizarea formala este asociata postului detinut si o persoana o are numai atunci cand ocupa acel post . Deci, puterea informala este personala, iar puterea formala este institutionala .

v    Puterea informala este data de membrii grupului si nu este acordata de manageri, ea fiind un subiect al sentimentelor oamernilor, avand o incarcatura subiectiva;

v    Datorita naturii subiective nu poate fi controlata de managerul firmei in maniera in care organizarea formala poate fi controlata;

v    Organizarile informationale sunt instabile si tind sa ramana mici, pentru a se pastra in limitele relatiilor personale . Drept urmare, in cadrul firmelor mari exista numeroase organizari informale .

In mod obisnuit, un manager detine o anumita putere informala in acelasi timp cu puterea formala . De regula, un manager nu are mai multa putere informala decat alte persoane din grupul informal si, de asemenea, managerul si liderul informal sunt doua persoane diferite in grupurile de munca .

4 . 4 . 1Tipuri de grupuri in organizarea informala

Organizarea informala este un ansamblu de grupuri de oameni si relatiile dintre ele . Aceste grupuri pot fi:

orizontale;

verticale;

mixte .

Grupurile orizontale cuprind persoane aflate pe aceeasi linie ierarhica in cadrul organizatiei .

Acestea sunt cel mai frecvent intalnite grupuri si se formeaza mai repede decat alte grupuri, pentru ca membrii grupului pot fi din acelasi compartiment si nu au pozitii diferite in ierarhia firmei . Aceste persoane promoveaza comunicarea dintre ei de pe pozitii de egalitate si comunica aceleasi probleme, interese, nelinisti .

Grupurile verticale sunt formate din angajatii situati la diferite nivele ale organizarii formale . Cel mai adesea, acestia provin din aceleasi domenii de activitate . Relatiile din aceste grupuri pot fi rezultatul unor interese exterioare firmei sau se nasc ca urmare a numeroaselor si frecventelor raporturi de serviciu (comunicarea sef - subordonati) .

Existenta acestor grupuri verticale are avantajul ca ofera o mai buna imagine a sefului formal in ochii subordonatului, ca urmare a relatiilor din cadrul grupului informal .

Poate apare, insa, riscul unei diminuari a autoritatii formale a sefului si, de asemenea, riscul ca seful sa-si piarda obiectivitatea in relatiile cu subalternii, ducand la favoritisme .

Grupurile mixte reprezinta combinatii de doua sau mai multe persoane din diferite domenii de munca si diferite pozitii ierarhice . Se formeaza pe baza unor relatii comune in afara organizatiei (frecventeaza acelasi grup, apartin aceleiasi etnii, locuiesc in acelasi bloc, etc . ) .

4 . 4 . 2 . Avantajele si dezavantajele organizarii informale

Avantajele organizarii informale sunt:

Organizarea informala contribuie la cresterea eficacitatii activitatii firmei si poate usura sarcinile de munca ale conducerii, incurajand cooperarea intre angajati . Astfel, atunci cand managerii stiu si simt ca organizarea informala este cu ei, se simt mai putin constransi sa-i controleze pe subordonati . De asemenea, managerii sunt incurajati sa descentralizeze conducerea si, astfel, sarcinile de munca ale managerului sunt usurate .

Organizarea informala ofera satisfactie si stabilitate grupurilor de munca . Astfel, lucratorii dintr-un grup informal au sentimentul securitatii, au satisfatia muncii in grupul respectiv si considera ca au ceva de castigat daca raman in grup, fapt ce reduce fluctuatia de personal .

Organizarea informala imbunatateste comunicarea interpersonala, reprezintand o supapa de refulare pentru tensiunile, grijile, emotiile si stress-ul oamenilor . Astfel, oamenii aflati intr-o organizare informala isi pot descarca grijile, discutandu-le cu cineva apropiat, intr-o forma prieteneasca si deschisa .

Organizarea informala determina managerii sa planifice si sa actioneze mai atent decat ar face-o in absenta grupurilor informale . Asfel, managerii inteligenti stiu ca organizarea informala reprezinta un control si o contrapondere la folosirea fara limite a autoritatii lor oficiale . Ei stiu ca forta grupurilor informale, daca este potrivnica, poate subrezi planul sau proiectul actiunilor urmatoare . Dar managerii doresc ca planurile lor sa aiba succes, pentru ca ei raspund in fata autoritatii proprietarilor in caz de esec .

Dezavantajele organizarii informale sunt:

Organizarea informala produce rezistenta la schimbari si incurajeaza atitudini negative fata de schimbare . Asrfel, grupul informal are tendinta de a deveni protectorul felului de viata anterior si sa se opuna, cu vehementa uneori, schimbarilor .

Organizarea informala poate produce zvonuri indezirabile .

Organizarea informala poate provoca conflicte interpersonale si intergrupale ce pot dauna firmei . Astfel, atunci cand salariatii cheltuiesc o mare parte din timpul si energia lor pentru a se lupta unii cu altii, energia si randamentul lor se vor diminua si ei vor oferi mai putin firmei . Conflictele pot deveni atat de puternice incat pot degenera in "lupte" intre anumite grupuri .

Organizarea informala poate determina reducerea motivatiei si a satisfactiei in munca . Astfel, atunci cand exista confruntari interpersonale si intergrupale cronice, acestea pot tracasa angajatii si le pot slabi motivatia in munca . Rezultatul va fi o productivitate scazuta, care slabeste atat pe proprietar, cat si pe salariati .

Organizarea informala opereaza in afara controlului conducerii firmei . Astfel, multe din interesele grupurilor formale si informale pot fi integrate, dar intotdeauna vor exista anumite diferente intre ele . Dificultatea majora este aceea ca organizarile informale nu sunt subiect al controlului direct al conducerii firmei . Autoritatea de care depind grupurile informale se afla, mai de graba, in sistemul social, decat in sistemul managerial al firmei . In acest sens, tot ceea ce managerul poate face este sa le recunoasca si sa incerce sa le influenteze intr-un fel sau altul .

CAPITOLUL V :

STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII

PLANUL-INSTRUMENT DE REALIZARE SI CONCRETIZARE A LOR

Intr-o economie de piata, o intreprindere isi desfasoara activitatea in conditiile unei puternice competitii atat pe piata interna cat si pe cea externa .

Pentru a-si realiza obiectivele propuse ea trebuie sa-si desfasoare activitatea pe baza unei strategii economice proprii, bine fundamentate sub raport tehnic si economic .

Conducerea si organizarea actitivatii intreprinderii pe baza unei strategii economice capata o importanta crescanda ca urmare a faptului ca pe plan mondial s-au realizat mari progrese in teoria managementului privind aplicarea unor concepte moderne si noi mutatii pe piata interna si externa .

Importanta si necesitatea crescanda a adoptarii unei strategii economice este determinata de actiunea puternica a unor factori dintre care cei mai importanti sunt:

1 . accentuarea competitiei intre firme pe pietele interne si externe, competitie in care intra si firme apartinand tarilor in curs de dezvoltare;

2 . aparitia si extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile si robotizarea sistemelor tehnologice care au dus la cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si la scurtarea termenelor de punere pe piata a unor noi produse;

3 . cresterea considerabila a calitatii produselor oferite pentru piata, ceea ce a condus la ridicarea exigentelor consumatorilor in ceea ce priveste calitatea;

4 . aplicarea de catre unele intreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare, ceea ce a condus la cresterea productivitatii muncii si la reducerea costurilor;

5 . extinderea folosirii calculatoarelor in cadrul managementului productiei, ceea ce a dus la optimizarea deciziilor si la cresterea performantelor pe plan economic si tehnic .

Tinand seama de actiunea tot mai puternica a acestor factori, o strategie economica are rolul dfe a defini prin obiective cat mai precise, directiile de desfasurare a activitatii firmei, astfel incat aceasta sa realizeze o crestere a competitivitatii .

5 . 1Importanta strategiilor economice pentru activitatea intreprinderii

Strategia economica reprezinta un concept complex care defineste ansamblul obiectivelor pe care conducerea unei unitati economice isi propune sa le realizeze, obiective stabilite pe baza de studii, cercetari stiintifice si prognoze, actiuni ce trebuie intreprinse pe diferite orizonturi de timp si modul de alocare a resurselor in vederea mentinerii competitivitatii si a dezvoltarii viitoare .

Din definirea acestui concept rezulta ca stabilirea obiectivelor reprezinta o componenta de baza a strategiei economice .

Obiectivul reprezinta, deci, acea componenta a strategiei economice care stabileste ce isi propune sa realizeze o unitate economica in cadrul unui anumit orizont de timp .

Pentru a-si atinge scopul, un obiectiv trebuie sa fie precis formulat,

cuantificabil si masurabil .

In raport cu orizontul de timp stabilit, obiectivele pot fi:

- pe termen scurt,

- pe termen mediu,

- pe termen lung .

In raport cu nivelul si extinderea influentei pe care o exercita asupra activitatii, ele pot fi obiective stabilite pentru nivelul organizatiei superioare, obiective cu caracter divizionar sau cu caracter departamental .

Pentru punerea in aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice .

Prin politica economica se intelege acea componenta a strategiei prin care se precizeaza actiunile care trebuie intreprinse pentru punerea in aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici si limitele in cadrul carora trebuie realizate obiectivele .

Pentru a putea fi elaborata in mod corect o strategie economica trebuie sa defineasca clar 4 componente de baza:

1 . sfera de aplicare a strategiei economice sau directiile in care urmeaza sa-si desfasoare activitatea intreprinderile;

2 . desfasurarea resurselor reprezinta acea componenta care precizeaza modul in care intreprinderea isi va utiliza resursele de munca, materiale si banesti pentru realizarea obiectivelor propuse;

3 . caracteristica distinctiva defineste domeniul de activitate sau activitatile in care, potrivit strategiei, intreprinderea trebuie sa exceleze;

4 . sinergia reprezinta acea componenta a strategiei care defineste modalitatile de crestere a capacitatii productive a fiecarei componente a unui ansamblu de activitati printr-o judicioasa structurare si interactiune a acestora . Realizarea efectului de sinergie duce la aparitia unor calitati superioare sumei aritmetice a calitatii elementelor componente .

O buna strategie economica trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente:

-sa permita o confruntare eficienta a firmei cu alte firme intr-un proces economic concurential, intr-un mediu in permanenta evolutie;

-sa faca fata cu success exigentelor in continua crestere ale consumatorilor;

-sa realizeze perfectionarea continua a structurii organizatorice existente astfel incat acestea sa fie cat mai bine adaptate noilor exigente impuse se modificarile care survin in tehnologie pe pietele de desfacere si cerintele lor in continua crestere si schimbare ale consumatorilor .

Stabilirera obiectivelor reprezinta o componenta de baza a strategiei economice . Obiectivul strategic este componenta a strategiei economice care isi propune sa-l realizeze o firma la un anumit nivel de atingere si in cadrul unui anumit orizont de timp . Pentru a-si putea atinge scopul un obiectiv trebuie sa fie précis formulat, cuantificabil si masurabil .

5 . 2Elaborarea strategiei economice a intreprinderii

Stabilirea obiectivului reprezinta componenta de baza a strategiei economice . Obiectivul prioritar al S . C . CONPET S . A . este reprezentat de consolidarea pozitiei de transportor comun al titeiului brut si al produselor petroliere prin propria retea de conducte, in scopul aprovizionarii cu titei brut, gazolina si tranzitarea pe Dunare a produselor pentru parteneri externi .

In viitorul apropiat este prevazuta o imbunatatire a serviciilor prestate tuturor partenerilor prin inplementarea unui proiect de modernizare a transportului titeiului prin conducte .

Strategia de piata reprezinta un atribut al conducerii strategice, deoarece se afla in legatura directa cu finalitatea activitatii economicve a intreprinderii . In conditiile actuale din Romania adapatarea intreprinderilor din orice domeniu la schimbarile si conditiile pietei, reprezinta cea mai importanta problema . Aceasta deoarece climatul economic, social si politic se caracterizeaza prin instabilitatea fiecarui mediu in parte .

Strategia de piata este socotita drept nucleul politicii de marketing, care reprezinta modul in care intreprinderea concepe dezvoltarea activitatii sale, directiile de perspective si actiunile concrete, vizand valorificarea potentialului sau . Politica de marketing poate da stilul propriu de abordare a situatiei, chiar in conditiile maximizarii ciferi de afaceri pentru intreprindere .

Strategia financiara vizeaza realizarea, in conditii de echilbru, a celor trei actiuni principale ale intreprinderii: investiile, finantarea si repartizarea profitului . Aceste actiuni au un impact puternic asupra vietii aconomico-financiare a intreprinderii concretizat in:

-deciziile de investitii care, determinand structura activelor intreprinderii, influenteaza gradul lor de lichiditate;

-deciziile de finantare, cu influenta directa asupra structurii pasivelor intreprinderii, deci asupra gradului de exigibilitate si al costului mediu al capitalului;

-deciziile de repartizare a profitului care determina politica dividentelor si au implicatii directe asupra investitiilor si autofinantarii, al gradului in care rentabilitatea intreprinderii se regaseste in dezvoltarea ulterioara a acesteia si in remunerarea capitalului .

Strategia financiara traseaza posibilele traiectorii ale celor trei actiuni corelate in scopul cresterii valorii intreprinderii, a patrimoniului net al actionarilor, in ultima instanta, a cresterii valorii de piata a capitalurilor proprii a intreprinderii .

Strategia S . C . CONPET S . A . are ca principal obiectiv mentinerea actualului statut de transportor comun pentru teritoriul Romaniei pentru clientii traditionali si pentru alti clienti care mai pot aparea .

Din studiul pietei pe care actioneaza firma CONPET se pot identifica trei domenii principale de dezvoltare a afcerii:

mentinerea statului de transportor comun pentru piata romaneasca;

Transit pentru tarile dunarene;

Flexibilizarea retelei de transport privind gama de produse transportate .

Mentinerea statului de transportor comun pentru piata romaneasca este importanta pentru COPET deoarece investitiile ce au fost angajate au avut in vedere reabilitarea capaciattii de transport la minim 80% din capacitatea proiectata, aceasta corela cu strategia privind restructurarea industriei petroliere romanesti si cu previziunile privind cererea de produse petroliere a pietei romanesti pana in anul 2010 .

In acest sens organismul regulator al activitatii de extractie / import-transport-rafinare-distributie, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, a initiat programe de concesionare pentru perimetre susceptibile a fi purtatoare de hidrocarburi, pentru firme poetroliere internationale . Din punctul de vedere al firmei . Aceste programe ofera posibiliattea cresterii numarului de clientiu pentru serviciile de transport disponibile . Firma se afla in contact permanent cu Agentia Nationala pentru Resurse Minerale pentru firma fiind evaluate apoi posibiliatile de furnizare a serviciilor de transport pentru acesti noi clienti . Toate concluziile acetsor evaluari sunt considerate apoi in planurile de dezvoltare a firmei .

In acelasi spirit se prevede si imbunatatirea serviciilor prestate clientilor traditionali, initial realizarea unui proiect amplu de "Reabilitare a Sistemului National de Transport Titei", finantat partial printr-un imprumut realizat la Banca Mondiala, cu urmatoarele elemente:

1. Implementarea Proiectului de Reabilitare a Sistemului National de Transport Titei prin Conducte, ale carei componente principale sunt:

Reabilitarea conductelor si proiectia catodica;

Automatizarea sistemului de transport titei tara si import;

Reabilitarea starii de pompare;

Instalarea unui sitem modern de telecomunicatii;

Instalarea sistemului SCADA;

Componenta de mediu;

Asistenta tehnica si perfectionarea profesionala .

2. Proiectarea si implentarea Programului de Restructurare Institutionala, care consta in:

Reorganizarea societatii pentru a asigura imbunatatirea eficientei institutionale;

Proiectarea, dezvoltarea si implementarea unui system modern de contabilitate;

Proiectarea unui sistem de management al informatiei, adecvat cerintelor operarii, controlului, administrarii sistemelor interconectate;

Intreprinderea tuturor actiunilor necesare pentru privatizarea societatii .

Proiectul are drept obiective optimizarea organizationala si a managementului financiar in cadrul CONPET, reabilitarea, mdernizarea si automatizarea sistemului de transport al titeiului, introducerea unor masuri de protectie a mediului si de combatere a poluarii rezultate in procesul de transport titei, cat si furnizarea de asistenta tehnica, programul de perfectionare pentru personalul societatii .

Prin implementarea proiectului de modernizare se va realize o crestere a eficientei operarii sistemului de transport titei, in special pe baza urmatoarelor idei:

Optimizarea determinarilor cantitative asupra titeiului transportat;

Reducerea pierderilor in procesul de depozitare si transport;

Minimizarea costurilor de energie, combustibilio si lubrifianti;

Minimizarea costurilor de operare si reducerea dificultatilor de operare;

Imbunatatirea sigurantei si flexibilitatii sistemului;

Reducerea impactului ecologic asupra mediului ambient .

De asemenea, prin programul de restructurare institutionala se va realize o imbunatatire a activitatii societatii, pe baza:

Reorganizarii activitatii departamentelor si implementarea unei noi scheme organizationale;

Utilizarii unui nou sistem managerial si a unui flux informational optimizat .

Un alt obiectiv al acestui imprumut este cresterea eficientei sectorului petrolier prin implicarea sectorului privat si a legilor economiei de piata, in vederea privatizarii . S . C . CONPET S . A .

O alta oportunitate ce decurge din poziti tarii noastre in regiune o reprezinta posibilitatea prestarii de servicii de transit la transportul petrolului brut pentru tarile dunarene . In acest sens, CONPET are in vedere prelungirea distantei pe care se poate realize tranzitul petrolului pe teritoriul Romaniei pentru perioade viitoare si gradul de utilizare al retelei de transport, existand posibilitatea de conversie a capacitatii neutilizate pentru transportul de resurse, de produse .

In acest serns, firma CONPET S . A . a studiat fezabilitatea unui astfel de proiect, urmand ca in perioada urmatoare sa analizeze cererea de astfel de servicii pentru portiunile din retea care au o asfel de capacitate neutilizata si se preteaza la o astfel de conversie .

Din Programul de Privatizare in Masa, in conformitate cu Legea Petrolului si Legea Privatizarii au fost oferite pe baza de cupoane 49% de FPS . Aceasta actiune nu permite insa aportul de capital necesar pentru modernizarea societatii . Prin noul program de guvernare adoptat de Parlament si bazat pe rezultatele subscrierii de la Privatizarea in Masa, exista posibilitatea ca firma sa emita spre vanzare actiuni . Acestea er permite o infuzie de capital necesara pentru retehnologizarea retelei de transport . Se vor incerca toate metodele de vanzare de actiuni, cotare la bursa, investitor strategic sau MEBO .

Elaborarea unei strategii economice reprezinta un proces complex si dinamic ce necesita numeroase analize cu caracter cantitativ sicalitativ, o foarte buna cunoastere a factorilor cu caracter intern si extern ce pot influenta activitatea intreprinderii .

Ea presupune studierea evolutiei viitoare a cerintelor pe diferitele piete si o buna documentare privind prognoza evolutiilor tehnologiilor, a produselor, a vietii economice, politice si sociale .

Elaborarea unei strategii economice se face prin parcurgerea a 4 etape la care se adauga activitatea finala de evaluare si control a strategiei:

1 . prima etapa - analiza situatiei curente necesita o identificare a misiunii intreprinderii iar in raport cu aceasta o identificare a strategiei trecute si prezente . Prin identificarea strategiei trecute si prezente trebuie sa se constate daca acestea au fost aplicate corect si daca au corespuns sau nu obiectivelor stabilite;

2 . examinarea perspectivelor pentru viitor, prin care se stabilesc obiectivele pe termen lung ale intreprinderii . In acest scop se analizeaza factorii din mediul inconjurator si situatia interna care sa ofere informatiile necesare si sa se asigure pe aceasta baza stabilirea obiectivelor pe termen lung;

3 . elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si alegerea strategiei de urmat . Consta in elaborarea unui set de alternative strategice posibile, compararea lor cu obiectivele prioritare fixate si adoptarea pe aceasta baza a strategiei economice de aplicat;

4 . punerea in practica a strategiei economice adoptate necesita stabilirea strategiilor functionale ce urmeaza a fi adoptate si precizarea masurilor prin care sa se actioneze asupra factorilor de natura organizatorica pentru a se crea conditiile cele mai bune si punerea in functiune a strategiei adoptate . Un rol important in aplicarea cu succes a strategiei economice adoptate il are activitatea de evaluare si de control a strategiei .

Evaluarea strategiei trebuie sa se faca pe baza unor criterii obiective prin care sa se stabileasca compatibilitatea, consonanta, avantajul aplicarii, fezabilitatea .

Controlul aplicarii strategiei economice trebuie sa se efectueze cu regularitate si are rolul de a evidentia: lipsurile existente in aplicarea ei si adoptarea de masuri pentru redresarea situatiei .

5 . 3 . Elaborarea planului economic al intreprinderii

Planul reprezinta documentul elaborate sub o anumita forma scrisa, pe baza unei metologii bine precizate prin care se concretizeaza prevederile strtegilor economice, in ansamblul ei sau pe diferite componente de productie, si functioneaza pe o anumita perioada de timp .

La nivelul unitatilor economice desfasurarea organizata a actiunilor prevazute si aplicarea cu succes a strategiei economice adoptate necesita o anumita activitate de planificare .

Planificarea reprezinta o functiune de baza a managementului ce trebzuie efectuata la un nivel stiintific corespunzator, folosind metode si tehnici de lucru adecvate .

A planifica inseamna a concretiza in documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei si politicii adoptate pentru o anumita perioda sub forma de indicatori cantitativi si calitativi, termenele la care acestea trebuie realizate, resursele ce trebuie alocate pentru indeplinirea lor, sarcinile concrete care revin executantilor la nivel de conducere si compartimente functionale, masurile ce trebuie aplicate pentru crearea conditiilor necesare si modul de urmarire si control al felului cum sunt indeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice .

Planificarea economica se concretizeaza intr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esentiale in activitatea de conducere si organizare .

Prin plan se intelege documentul elaborat sub o anumita forma scrisa pe baza unei metodologii bine precizate, prin care se concretizeaza prevederile strategiei economice, luata in ansamblul ei sau pe diferite componente si se precizeaza sarcinile care revin compartimentelor de productie si functionale pe anumite perioade de timp .

Planificarea economica are un caracter complex iar definirea ei sub diferite aspecte necesita o clasificare dupa mai multe criterii:

1 . In raport cu gradul de institutionalizare si de formalizare:

- formala,

- informala .

2 . Dupa orizontul de timp la care se refera:

- pe termen lung sau de perspectiva,

- curenta - ce poate fi pe termen scurt sau foarte scurt .

3 . In raport cu nivelul la care se realizeaza:

- la nivel de organizatie superioara

- la nivel de intreprindere .

4 . In raport cu gradul de importanta a indicatorilor stabiliti si cu orizontul de timp la care se refera acestia se poate deosebi:

- strategica,

- tactica .

Prognoza strategica se realizeaza de regula la nivelul conducerii de varf pe termen lung si concretizeaza obiectivele strategiei economice adoptate .

Prognoza tactica concretizeaza actiunile si activitatile la nivelul unei unitati economice sunt reunite si definite prin termenul de planificare interna de intreprindere .

Aceasta planificare interna are doua componente aflate intr-o stransa interdependenta:

- prognoza tehnico-economic, care are ca obiectiv stabilirea principalilor indicatori cantitativi si calitativi pe toate domeniile de activitate;

- prognoza operatica - reprezinta acea parte a prognozei interne de intreprindere care are ca obiectiv elaborarea programelor de activitate pe diferite verigi structurale si pe diferite unitati de timp .

In conditiile unei economii de piata, intreprinderea isi organizeaza activitatea fie dupa sistemul productiei pe stoc, fie dupa sistemul productiei pe baza de comenzi .

In astfel de cazuri, punctul de plecare in elaborarea planului economic il constituie rezultatele obtinute pe baza efectuarii prognozelor de vanzari, prin studierea pe cale probabilistica a cererii pentru produsul intreprinderii .

Pe baza rezultatelor programului pe termen scurt si lung se face o estimare a produsului ce s-ar putea vinde, iar in functie de aceasta se determina indicatorii privind productia ce urmeaza a fi realizata .

In functie de aceasta productie se calculeaza resursele de munca si de materiale necesare, se dimensioneaza ansamblul indicatorilor economici si se fac ajustarile necesare tinand seama de capacitatea de productie si de resursele de munca si materiale existente .

In conditiile in care intreprinderea actioneaza in cadrul economiei de piata, elaborarea planului economic tine seama de un grafic de productie director, elaborat in prealabil, care stabileste grupele de produse ce urmeaza a se executa, cantitatea si datele de executie, in functie de comenzile existente si de rezultatele prognozelor cererii de produse .

In cadrul S . C . CONPET S . A . planul economic cuprinde urmatoarele sectiuni de planuri:

Cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si introducerea progresului tehnic;

In ceea ce priveste firma CONPET, stare capacitatilor tehniceprezinta un grad ridicat de uzura fizica si morala determinate de vechimea lor si de intretinerea defectuoasa, fapt ce a condus la pierderi semnificative si la accidente tehnice cu implicatii asupra mediului inconjurator si asupra asezarilor umane traversate de reteaua de conducte .

Investitii, constructii, reparatii capital;

Mentinerea si imbunatatirea starii sistemului de conducte se realizeazaprin intermediul urmatoarelor activitati:

Reparatii capitale ale tronsoanelor care au ajuns in situatia de a nu mai prezenta siguranta in exploatare;

Prin intretinerea conductelor;

Reparatii capitale ale conductelor .

In acest sens, firma CONPET executa mari investitii .

Asigurarea pregatiri si perfectionarii fortei de munca;

productivitatea muncii, fortei de munca si salarizarea .

Nivelul de pregatire si modul de utilizare a lucratorilor si a timpului de lucru se manifesta in mod nemijlocit in eficacitatea sau productivitatea muncii .

O conditie esentiala a progresului o constituie utilizarea rationala a timpului de lucru . Forma fundamentala prin care se realizeaza economia de timp de munca o constituie cresterea productivitatii muncii, micsorarea cantitatii de timp pentru crearea unei unitati de produs sau serviciu .

Identificarea factorilor si cailor de crester a productivitatii muncii este foarte importanta in planificarea economica a firmei . Dupa continutul lor se pot doesebi urmatoarele grupe de factori : tehnic; economici; de organizare a productiei si a muncii: naturali si psihologici .

Biroul International al Muncii propune clasificarea factorilor de crestere a nivelului productivitati in trei mari grupe:

A .                   Factori generali: clima, repartitia geografica a resurselor de materii prime, raportul dintre forta de munca si populatie;

B .                   Factori tehnici si de organizare: grad de integrare a productiei;

C .                   Factori umani: relatile din cadrul colectivului de munca; structura fortei de munca .

Productivitatea muncii in cadrul S . C . CONPET S . A . este strans legata de cea a mijloacelor de transport . Productivitatea mijloacelor de transport poate fi marita prin folosirea intensiva a acestora, reducerea timpilor de imobilizare in reparati, sub operatii si in asteptare, incarcarea la capacitate si evitarea curselor goale, sporirea vitezei de operare si prin cersterea vitezei .

Sporirea productivitatii muncii se poate obtine pe trei cai principale: cresterea volumului prestatiei, pastrand constant numarul de personal, pastrarea constanta a volumului prestatiei si micsorand numarul de personal, prin sporirea volumului de prestatie si micsorand numarul de personal .

Cunoasterea amanuntita a structurii personalului constituie o premisa obligatorie a determinarii masurilor de sporire a productivitatii muncii .

O influenta importanta asupra nivelului productivitatii muncii o are productivitatea mijloacelor de transport si productivitatea instalatiilor . Cu cat acestea sunt mai performante, cu atat productivitatea muncii este mai mare .

planul financiar: unde sunt prevazute veniturile si cheltuielile .

5 . 4 . Elaborarea planului de afaraceri al intreprinderii

A . Prezentarea generala a afacerii

A . 1 Societatea

Denumirea societati este Societatea Comerciala CONPET S . A .

In toate actele, facturile, anunturile, publicatile si alte acte emante de la societate denumirea societatii va fi precedata de cuvintele " societate pe actiuni" (S . A . ) de capitalul social si numarul de inregistrare .

Forma juridical .

Societatea comerciala CONPET S . A . este persoana juridical ramana, avand forma juridical pe actiuni . Este o societate deschisa . Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statul sau .

Adresa

Societatea comerciala CONPET S . A . se afara pe Blvd . Independentei nr . 7, Ploiesti, Romania

Data inmatricularii in registrul comertului

Societatea comerciala CONPET S . A . a fost inmatriculata la Registrul Comertului din Ploiesti cu nr . J29 / 6 / 1991 la 29 November 1992

Data inceperii activitatii

22 . 01 . 1991 este data inceperii activitatii societatii comerciale CONPET S . A .

Valoare capitalului social

Capitalul social subscris si varsat la 30 . 06 . 2008 este de 28 . 569 . 842, 40 lei, divizat

in 8 . 657 . 528 actiuni la o valoare nominala de 3, 30 lei / actiune .

Principalul obiect de activitate

Activitatea principala desfasurata de S . C . Conpet S . A . in semestrul I 2008 a fost

transportul prin conducte al titeiului, gazolinei si etanului - cod CAEN 4950 - si

corespunde domeniului principal de activitate declarat la ORC Prahova Domeniul de activitate al societatii este aprovizionarea cu titei indigen si din import si cu derivatele acestuia, a rafinariilor din tara, precum si tranzitarea de titei pe Dunare pentru selectionarea si livrarea titeiului .

Servicii prestate pana la solicitarea creditului

Calitatea, siguranta transportului si protectia mediului sunt sustinute de implicarea companiei in repararea si intretinerea conductelor, utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport din dotare .

Societatea comerciala CONPET S . A . furnizeaza servicii pentru domeniul prelucrarii si al distributiei produselor petroliere .

A . 2 Afacerea propriu-zisa

Scurta descriere a afacerii

Domeniul de activitate al societatii este aprovizionarea cu titei indigen si din import si cu derivate ale acestuia, rafinariilor din tara, precum si tranzitarea de titei pe Dunare pentru selectionarea si livrarea titeiului .

Stadiul actual al afacerii

Modificarile intervenite in structurile patrimoniale si in rezultatele economico-financiare, ca urmare a mediului economic si ai politicii investitionale au determinat o evolutie favorabila a societatii in perioada scursa de la infiintarea ei .

Rentabilitatea economica sic ea financiara au cunoscut aceeasi evolutie crescatoare, situandu-se la niveluri considerate satisfacatoare pentru domeniul de activitate al societatii .

Actiuni intreprinse pana la solicitarea creditului

Activitatea actuala a societatii se desfasoara in conditii de eficienta . Societatea nu este datoare fat de banci, in perioada studiata, aceasta neapeland la credite bancare, situatia trezoreriei nete fiind buna si inregistrand o usoara tendinta de crestere .

B . Analiza pietei

B . 1 Produsul

Denumirea exacta a produsului, serviciului sau activitatii pe care o presteaza firma .

Gama de servicii oferite este reliefata de obiectul de activitate al firmei descris anterior . Calitatea deosebita a serviciilor prestate este un element important in strategia firmei . Ea este asigurata de respectarea standardelor, instructiunilor si prescriptiilor tehnice proprii activitatii firmei .

B . 2 Segment de piata

Definirea pietei .

In prezent serviciile oferite de S . C . CONPET S . A . acopera un segment destul de mare al pietei de specialitate datorita serviciilor de calitate prestate de catre firma, acest segment fiind stabil in ciuda concurentei din domeniu .

Localizarea pietei .

Societatea isi desfasoara momentan activitatea numai pa teritoriul Romaniei . Exista insa disponibilitate pentru patrunderea pe piata externa, acest lucru presupunand coordonarea activitatii dupa standardele potentialilor benficiari externi .

Tendinte actuale ale pietei

Mediul cocurentei are un character agresiv, generat ata de dimensiunile segmentelor de piata ocupate de firmele cocurente, cat si de tendinta manifestata de firmele mai mari din domeniul distributiei petroliere de a-si extinde cat mai mult piata .

4 . Cracteristici ale cereri produsului sau serviciului anlizat

Atata timp cat ramura exploatarii si prelucrarii titeiului va ocupa un loc important in industria romaneasca, cererea pentru serviciile oferite de catre S . C . CONPET S . A . va fi in continua crestere .

5 . Tipul clientilor

Dupa cum se va observa si din jurnalul contractelor, principalul client al societatii este PETROM S . A . , urmata de Petrotel-LUKOIL S . A . , PETROMIDIA S . A . , RAFO ONESTI S . A . , ASTRA ROMANA S . A . , JUGOPETROL Belgrad .

B . 3 Strategia de comercializare

Politica serviciului

Serviciile oferite de catre S . C . CONPET S . A . beneficiaza de o calitate deosebita aceasta fiind garantata de catre autorizarile de care firma dispune cat si de imbunatatirea continua a sistemului calitatii produselor .

Politica de preturi

Pentru a-si pastra clientele existenta si pentru a atrage posbili clienti, S . C . CONPET S . A . adopta un sistem de preturi sub cel al preturilor practicate de societati concurente, asigurandu-si astfel un numar de contracte care sa aduca profitul dorit de catre firma .

3 . Politica de distributie

S . C . CONPET S . A . isi allege cu atentie clientii pe baza mai multor criterii, in primul rand contend seriozitatea la plata lucrarilor .

4 . Modalitati de vanzare

S . C . CONPET S . A . isi vinde serviciile prin contracte intocmite pe baza comenzilor venite din partea benmficiarului care au, in medie, o durata cuprinsa intre 15 zile si o luna .

5 . Mijloace de promovare

Biroul de marketing a elaborat o prezentare a activitatii societatii destinata potantialilor clienti, cu un aspect competitiv si un continut bogatin in informatii .

La inceput, in totalul cifrei de afaceri, cheltuielile societatii cu activitatile de protocol, reclama si publicitate aveau o pondere de 0, 5% (februarie 1998), astazi ajungandu-se la utilizarea mijloacelor de informare mass-media pentru a promova activitatea societati, la investitii privind imbunatirea resurselor tehnice utilizate la realizarea lucrarilor cat si la marirea ponderii cheltuielilor cu protocolul .

C . Organizarea procesului de productie

C . 1 Cerintele procesului de productie

Personalul

Firma CONPET S . A . dispune de un personal de 2250 de personae .

In functie de domeniul de activitate resursele umane se prezinta astfel:

Primitor-predator de produse fluide

Pompagiu

Laborant

Observator trasee conducte

Lacatusi

Electricieni

Fochisti

Maistri

Tehnicieni

Ingineri, economisti, etc .

In functie de nivelu de pregatire personalul se prezinta :

Studii superioare, medii-346 persoane

Muncitori calificati-1800 persoane

Muncitori necalificati-104 persoane

Media de varsta a personalului societatii, corespunzator unei vechimi cuprinse intre 15-20 ani, este de 40 de ani .

In functie de sex personalul societati se prezinta astfel:

Barbati - 88, 7%

Femei -11, 3%

2 . Echipamente si utilaje

Resursele materiale sunt constituite din ansamblul materialelor prime, materialelor care impreuna cu utilajele, cladirile prezinta aniumiti parametri functionali, economici, etc .

3 . Furnizori, ponderea cheltuielilor de aprovizionare in totalul cheltuielilor de productie .

Acestia sunt reprezentati de diversi agenti economici, care in baza relatiilor contractuale de vanzare-cumparare asigura intreprinderii resursele necesare pentru desfasurarea activitatii ( materii prime, materiale, echipamente) .

In ceea ce priveste S . C . CONPET S . A . , furnizorii de marfuri sunt:

S . C GERPO S . A

S . C . NOVATECH INTERNATIONAL

SEBA DYATRONIC

S . C . ELCAS

OIL TECH .

4 . Necesarul de materiale se intocmeste lunar, utilizandu-se formularul prezentat in anexa, dupa cum urmeaza:

- La nivelul compartimentelor

- Centralizare la nivelul departamentului

- Centralizare la responsabilul cu aprovizionarea .

Necesarul centralizat la responsabilul cu aprovizionarea este aprobat de directorul general, fiind mentionat si termenul de lansare a comenzilor aferente .

In cazul in care nu se poate realize aprovizionarea imediat dupa aprobare, activitatea este luata in evidenta la Departamentul economic, iar responsabilul cu aprovizionarea este anuntat ulterior ( prin Nota Interna)

Despre eliberarea fondurilor necesare aprovizionarii .

5 . Stadiul contractelor cu furnizorii

In momentul actual nu exista neplaceri in ceea ce priveste servicile oferite de catre furnizorii selectati .

CAPITOLUL VI : 

EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII

Conceptul de eficienta economica a investitiei

Pentru realizarea unui obiectiv de investitii, in practica exista mai multe posibilitati concretizate in diferite variante, fiecare avand avantajele si dezavantajele sale . De aceea este necesar ca alegerea variantei dupa care se va executa investitia sa fie facuta pe baza unor criterii si calcule riguros stiintifice . Aceste calcule trebuie sa indice alegerea acelei variante care prezinta cele mai mari avantaje, altfel realizarea investitiei se va dovedi neinspirata . In aceasta idee, realizarea unor obiective de investitii cu efort economic (de munca vie si munca trecuta - materiale) mai mic decat cel propus, reprezinta concretizarea unei activitati desfasurata in mod eficient .

Orice agent economic urmareste in mod sitematic sa obtina un volum de produse cat mai mare si de calitate cu eforturi cat mai mici . In acest scop din variantele de productie posibile va fi avuta in vedere solutia cea mai eficienta adica aceea care asigura obtinerea unor efecte maxiem cu eforturi minime intr-o perioada de timp cat mai scurta . In conditiile economiei de piata orice actvitate economica trebuie sa se caracterizeze prin eficienta, astfel incat cu cat aceasta este mai ridicata cu atat eficienta exprima capacitatea de a produce rezultate cat mai mari cu cheltuielicat mai mici . Expresia modului rational a factorilor de productie, eficienta economica este redata ca raport intre efecte (rezultate) si eforturi (cheltuieli), ca marime a eficientei factorilor de productie utilizati . Inducatorii folositi sunt de tipul efect asupra effort sau efort / efect, relatie care pune in evidenta faptul ca eficienta exprima raportul dintre efectele utile si efortul depus sau invers, raportul dintre consumul de factori de productie si rezultatele obtinute . Ca sens general, se poate spune ca eficienta vizeaza efecte maxime cu cheltuieli minime sau mai mici pentru aceeasi unitate de productie realizata, altfel spus eficienta economica presupune minimizarea volumului de factori de productiecheltutipentru fiecare unitate de produs .

Cresterea performantei tehnice este influentata de cresterea productivitatii si in egala masura de o buna organizare a productiei .

Sunt folosite doua subsisteme pentru transportul produselor petroliere:

1. Subsistemul conductelor de import (SCTTIm), care transporta titeiul din portul Constanta la rafinariile aflate in apropiere de Pitesti, Onesti, Ploiesti si Midia .
2. Subsistemul conductelor din tara (SCTTIn), care transporta titeiul de la campurile petroliere la rafinariile in apropiere de Ploiesti, Campina, Darmanesti, Onesti si Suplapu de Bacau .

CONPET S . A . are o capacitate de transport de aproximativ 25 mil . Tone produse pe an, dupa cum urmeaza:

Sistemul SCTTIm-18 . 150 . 000 tone / an

Gazolina- 309 . 945 tone / an

Sistemul SCTTIn- 10 . 313 . 968 tone / an

Etan-723 . 000 tone / an

Subsistemul de transport al titeiului din import opereaza un system inchis sau system din pompa in pompa, este partial automatizat, iar controlul operational si supervizarea acestuia se face prin intermediul dispeceratelor locale si a dispeceratului central . Acesta a fost construit pentru a transporta titeiul soait in Constanta la rafianriile care detin instalatii de prelucrare a titeiului: Petromidia, Rafo Onesti, Arpechim Pitesti, Petrotel-Lukoil si Petrobrazi . Transportul se realizeaza printr-un system de conducte cu diameter relative mari .

Subsitemul conductelor destinate transportului titeiului intern (SCTTIn) opereaza ca un system deschis, cu consum de energie, cost de operare ridicat, numar mai mare de personal de operare, pierderi tehnologice mari . In principal sistemul este operat manual . Toate aceste inconvenienteau determinat demararea unei vaste actiuni de modernizare .

Mentinerea si imbunatatirea starii sistemului se realizeaza prin intermediul urmatoarelor activitati:

Reparatii capitale ale tronsoanelor care au ajuns in situatia de a nu mai prezenta siguranta in exploatare;

Reparatiile capitale ale conductelor .

Trebuie avut in vedere faptul ca in perioada 1990-1996 s-au efectuat numeroase lucrari de reparatii capitale, iar in ultimi ani s-a pus un accent deosebit pe activitatea de intretinerea sistemului, careia, incepand cu 1990 i se acorda o atentie din ce in ce mai mare, dupa cum urmeaza:

v    S-a perfectionat sistemul de productie catodica;

v    A luat o amploare deosebita activitatea de inspectie a starii izolatiei conductelor

v    Incepand din acest an se vor folosi cele mai bune tupuri de izolatie exterioara ale coductelor .

Tot in ceea ce priveste siguranta conductelor, trebuie afirmatfaptul ca a existato perioada in care conductele erau atacte de infractori in scopul substragerii de produse petroliere . Angajarea d detectivi a condus la stoparea fenomenului care tindea sa ia proportii .

O componenta majora a mangementului firmei, in masura sa determine o anumita actiune in indeplinirea sarcinilor sale, un anumit comportament fata de munca, o atitudine de interes pentru performanta si lucrul de calitate o constituia motivarea .

In fapt, calitatea motivarii personalului conditioneaza intr-o masura hataratoare concretizarea functiilor managementului situate in amonte de antrenare : previziunea, organizarea si coordonarea, precum si eficacitatea evaluarii care urmeaza antrenari si prin intermediul acestora, insasi eficienta organizatiei . Motivarea personalului prezinta o importanta deosebita si din punctul de vedere al fiecarei persoane, satisfactiile fiecarui salariat in calitate de titular al unui anumit post in cadrul firmei unde isi petrece cea mai mare parte din viata activa depind sensibil de gradul de motivare .

Pentru munca prestata fiecare angajat al S . C CONPET S . A are dreptul la un salariu convenit la incheierea contractului individual de munca . La stabilirea salariului se are in vedere : munca depusa, competenta profesionala, nivelul si gradul de mecanizare si automatizare al proceselor de munca, nivelul de cunostinte, importanta muncii in raport cu posibilitatiile economico financiare ale intreprinderii . Remunerarea personalului societatii se afce conform sistemului de salarizare, pe functii si nivele de salarizare, iar in cadrul acestora pe grade profesionale .

Sistemul de salarizare al CONPET a fost conceput pe principiile liberalizarii, protectiei sociale si negocierii avand la baza legislatia in vigoare in domeniile si prevederile contractului colectiv de munca, la nivel national si la nivel de ramura chimie - petrochimie .

O Influenta importanta asupra nivelului productivitatii muncii o are productivitatea mijloacelor de transport . Cresterea productivitatii mijlocului de transport influenteaza favorabil toti factorii care reliefeaza economia . Aceasta este prezentata in tabelul urmator .

6 . 1 . Indicatori de exprimare a eficienei economice

In general, eficienta economica se determina prin :

raportarea efectelor obtinute la eforturile depuse pentru obtinerea lor

raportarea eforturilor la efectele inregistrate

			NIVELUL COSTURILOR
			INVESTITII

	MIJLOACE FIXE

1 . Rentabilitatea

reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit

exprima eficienta cu care sunt utilizati si combinati factorii de productie

se masoara cu indicatori exprimati in marime absoluta si relativa

- profit ( P) : P = Cifra de afaceri - Cheltuieli totale (in marime absoluta)

- rata rentabilitatii ( in marime relativa)

- comerciala: Rc = (RE / CA)x 100, unde Rc - rata comerciala

RE - rezultatul exercitiului(profit net)

CA - cifra de afaceri (incasari)

- economica: Re = (RE / At) x 100, unde Re - rata economica

At - active totale

- financiara: Rf = (RE / K)x100 , unde Rf - rata financiara

K - capitaluri

2 . Eficienta utilizarii potentialului uman al intreprinderii: exprima nivelul productiei pe un salariat si se calculeaza ca:

- productivitate medie a muncii W = Q / Ns, in care :

W-productivitatea muncii unui salariat, intr-o anumita perioada de timp

Q - efectele consumului de munca(valoarea productiei marfa sau cifra de

afaceri)

Ns - eforturile depuse de resursele umane ale intreprinderii, exprimate prin:

numarul salariatilor, total om-zile lucrate sau total om-ore lucrate

- productivitate marginala a muncii Wm = Q / Ns, in care:

Wm- productivitate marginala

Q - modificarea productiei (crestere sau descrestere)

3 . Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

- cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe C = CA / MF x 1000

- profitul la 1000 lei mijloace fixe Pf = P / MF x 1000

CA - cifra de afaceri realizata de intreprindere ( ca efect)

P - profitul obtinut de intreprindere( ca efect)

MF - mijloacele fixe folosite (ca eforturi) pentru obtinerea efectelor

4 . Nivelul costurilor se exprima in:

- indicatori absoluti - suma totala a cheltuielilor

indicatori relativi-cheltuieli la 100 de lei (1000) cifra de afaceri

Cn = (Ch / CA) x 100

Cn - cheltuieli la 100 de lei cifra de afaceri

Ch - cheltuieli totale realizate

Indicatorii fincanciari constituie intrumente de analiza ce permit managerului sa evalueze rezultatele obtinute si starea financiara a intreprinderii, viitoarele oportunitati, modul de utilizare al activelor . Analiza acestor indici poate sa modifice modul in care intrepinderea isi gestioneaza resursele de care dispune .

In analiza solvabilitatii si lichiditatii unitatii patrimoniale sau folosit urmatorii indicatori(rate specifice) :

Rata lichiditatii generale :

     RLG = active circulante / pasive circulante * 100

     2001 : RLG = 310468206 / 146280633*100 = 2, 12%

     2002 : RLG = 389400139 / 192045769*100 = 2, 02%

     2003 : RLG = 490248558 / 179234569*100 = 2, 73%

Ponderea creantelor in activele circulante

PCA = clienti / active circulante*100

     2001 : PCA = 178118754 / 310468206*100 = 59, 37%

     2002 : PCA = 195324566 / 324576470*100 = 60, 17%

     2003 : PCA = 230042865 / 340047892*100 = 69, 65%

Capacitatea de autofinantare :

CAF = profit net + cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

     2001 : CAF = 328576 + 5013059 = 8313458 mii lei

     2002 : CAF = 456789 + 6503894 = 6960683 mii lei

     2003 : CAF = 546772 + 7032147 = 7678619 mii lei

Rata capacitatii de rambursare a datoriilor :

RCR = datorii totale / CAF si arata perioada de timp necesara platii furnizorilor firmei pentru bunurile si serviciile oferite

     2001 : RCR = 146280633 / 8302635 = 17, 62%

     2002 : RCR = 98434565 / 6960683 = 14, 14%

     2003 :RCR = 81003573 / 7578919 = 10, 68%

Alti indicatori utilizati pentru aprecierea caracterului economico-financiar al intreprinderii CONPET sunt :

profit la un leu venituri exceptionale = pierdere exceptionala / venituri exceptionale = α

     2001 : α = 991705 / 93831 = 10, 57 lei

     2002 : α = 5803755 / 204078 = 28, 438 lei

     2003 : α = 13826892 / 420519 = 32, 88lei

Profitul pe un salariat :profit brut / nr . Salariati = β

o     

o     

o     

Scaderea profitului in anul 2003 fata de 2002 de 1, 6- ori a condus la diminuarea proportionala a profitului pe salariat . In anul 2002 societatea a avut un profit brut de 4, 05 ori mai mare fata de anul 2001 acesta avand o influenta pozitiva asupra profitului pe salariat care a crescut de 3, 98 ori .

Productivitatea muncii pe un salariat :

W = cifra afaceri / nr de salariati

o      2001 : W = 83438568 / 2214 = 37687

o      2002 : W = 244490093 / 2248 = 108807

o      2003 : W = 2355982130 / 2252 = 149193

Rata rentabilitatii economice :

REC = profit net / capital propriu*100

o      2001 : REC = 5080334 / 127722356*100 = 2, 97

o      2002 : REC = 205544737 / 276707544*100 = 7, 42%

o      2003 : REC = 12819923 / 341679692*100 = 3, 45%

Rata rentabilitatii economice, expresie a raportului dintre profit brut realizat si capitalurile permanente utilizate pentru obtinerea acestuia, prezinta o curba ascendenta din anul 2001 pana in anul 2002 urmare a cresterii profitului brut, dar si a cresterii capitalurilor permanente . Din anul2002 pana in 2003 rata rentabilitatii economice descrie o curba descendenta datorita sporirii capitalurilor permanente intr-un ritm mai accelerat decat profitul brut . Cauza principala a scaderii REC o constituie iminuarea profitului brut in anul 2003 fata de anul 2002 .

Rata rentabilitatii financiare

Rfin = profit net / capital propriu*100

o      2001 : Rfin = 3491076 / 127722356*100 = 2, 73%

o      2002 : Rfin = 10504518 / 27607544*100 = 3, 79%

o      2003 : Rfin = 3289576 / 341679692*100 = 0, 96%

Rata rentabilitatii financiare masoara randamentul capitalurilor proprii deci al plasamentelor financiare, pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor intreprinderii

Se observa o crestere a Rfin de 1, 06% in 2002 fata de anul 2001 urmata dep scadere in anul 2002 pana in 2003 de 2, 83% . Aceasta oscilatie se datoreaza in principal profitului net care creste si scade cu aproximativ 7 000 000 fata de cei doi ani 2002 si 2003 .

Rata rentabilitatii capitalului avansat sau ocupat :

RA = rezultat curent / (active imobilizate + active circulante)*100

o      2001 : RA =

o      2002 : RA =

O 2003 : RA =

26640216 / (170578416 + 31468206)*100 = 5, 53%

Cresterea ratei rentabilitatii capitalului avansat, din 2002 comparativ cu anul 2001, cu 2, 81% se aprecieaza ca fiind o situatie favorabila deoarece este rezultatul  respectarii corelatiei dintre ritmul de crestere al profitului, ca efect, si ritmul de crestere al capitalului avansat, ca efort .

In anul 2003 se inregistreaza o scadere a ratei rentabilitatii capitalului avansat urmare a nerespectarii corelatiei .

Solvabilitatea patrimoniala

Sp = capital propriu / (cap propriu + credire bancare)*100

     2001 : Sp  = 127722356 / 130769843*100 = 97, 66%

     2002 :Sp = 27607544 / 302155931*100 = 91, 57%

     2003 :Sp = 341679692 / 408158406*100 = 83, 71%

Securitatea financiara :

Sf = capital propriu / datorii pe termen lung si mediu

o      2001 : Sf = 12772236 / 304744487 = 10, 87

o      2002 : Sf = 276707544 / 25448387 = 10, 87

o      2003 : Sf = 341679692 / 66478714 = 5, 13

Din analiza indicatorilor de solvabilitate patrimoniala si securitate financiara rezulta ca acestia inregistreaza o scadere in anul 2003 fata de 2002 si 2001, valoarea absoluta obligand faptul ca intreprinderea isi utilizeaza in primul capitalul propriu si are un grad de independeta scazut fata de creditorii permanenti .

In concluzie, potrivita comparativ, in cei trei ani 2001, 2002, 2003, activitatea CONPET S . A a avut o evolutie oscilanta, inregistrand o crestere a valorii indicatorilor in 2002, ca apoi sa inregistreze o descendenta in 2003 fata de 2003 .

Insa pe ansamblu CONPET S . A inregistreaza o activitate rentabila, materializata la incheierea exercitiului financiar al anului 2003 in obtinerea de profit si preocuparea de resurse financiare in vederea modernizarii sistemului de transport titei prin conducte .

In vederea sporirii in continuare a profitului net sunt necerare masuri de contractare de noi clienti interni si externi, iar pentru asigurarea lichiditatiilor necesare, asigurarea unui flux economico financiar normal se impun masuri de incasare a creantelor in termen cat mai scurt .

6 . 2Posibilitati de crestere a eficientei economice

Principalele directii de actiune pentru cresterea eficientei economice sunt :

reducerea costurilor de productie si in primul rand a cheltuielilor materiale, a consumurilor specifice, prin :

fundamentarea stiintifica a normelor

introducerea de tehnologii noi

reproiectarea unor sisteme de productie

eliminarea rebuturilor

folosirea inlocuitorilor pentru scaderea consumurilor de resurse etc

ridicarea nivelului tehnic al mijloacelor de munca, promovarea de noi tehnologii, concomitent cu utilizarea mai buna a aparatelor tehnice existente

innoirea si modernizarea produselor

perfectionarea continua a calificarii salariatilor, proces impus de insasi nevoia utilizatrii tehnicilor si tehnologiilor avansate . Legat de forta de munca, o parghie importanta de crestere a eficientei este motivarea angajatilor . Principala motivatie pentru cresterea eficientei este existenta si intarirea proprietatii private .

promovarea la toate nivelele a unor forme moderne de organizare a productiei, muncii si conducerii, concomitent si in interdependenta cu perfectionarea continua a mecanismului economico-financiar in ansamblul sau . In acest context se disting, prin efectele lor pozitive, actiunile impuse in domeniul de marketing-management, cat si cele care au vedere accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor, in special a mijloacelor de circulare .

valorificarea superioara a resurselor umane

cresterea productivitatii muncii

CAPITOLUL VII : Concluzii

S . C CONPET S . A constituie un smstem complex deoarece incorporeaza resurse umane, materiale, financiare ; fiecare fiind alcatuite dintr-o varietate aprecialbila de elemente intre care se stabilesc multiple si profunde legaturi .

Orice agent economic urmareste in mod sistematic sa obtina un volum de produse cat mai mare si de calitate cu eforturi mici . In acest scop din variantele de productie posibile va fi avuta in vedere solutia cea mai eficienta adica aceea care asigura obtinerea unor efecte maxime cu eforturi minime, intr-o perioada de timp cat mai scurta . In conditiile economieii de piata orice activitate economica trebuie sa se caracterizeze prin eficienta, astfel incat cu cat aceasta este mai ridicata cu atat eficienta exprima capacitatea de a produce rezultate cat mai mari cu cheltuieli cat mai mici . Informatiile necesare analizei financiare sunt furnizate de documentele contabile de sinteza, bilantul contabil si contul de rezultate . Indicatorii financiari contituie instrumente de analiza ce permit managerului sa evalueze rezultatele obtinute si starea financiara a intreprinderii, viitoare oportunitati, modul de utilizare al activelor . Analiza acestori indicatori permite modificarea modului in care intreprinderea isi gestioneaza resursele de care dispune .

Competitivitatea unui agent economic este determinata in principal de trei mari caracteristici si anume : servicii, costuri si calitate . Mijloacele si instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in jurul produsului, pretului si promovarii distributiei .

S . C CONPET S . A Ploiesti desfasoara o activitate rentabila, materializata la sfasitul anului 2001in obtinerea de profit si porcurarea de resurse financiare in vederea modernizarii sistemului de transport de titei prin contucte .

In concluzie, privita comparativ, in cei trei ani 2001 2002 si 2003 activitate firmei discutate a avut o evolutie oscilanta, inregistrans o crestere a valorilor indicatorilor in 2001 ca apoi sa inregistreze o descrestere in 2003 fata de 2002 .

Relatiile intreprinderii cu piata sunt reflectate si de fluxul de aprovizionare, productie, desfacere . De asemenea, aceasta relatie se reflecta si in orientarea activitatii intreprinderii catre obiective prioritare cum sunt satisfacerea in conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produse create si oferite, crearea rentabilitatii si eficientei economice pe baza sporirii vanzarilot totale si a profitului unitar . Un rol determinant in activitatea oricarei intreprinderi il are Concurenta .