Relatia dintre dimensiunile burnout-ului si angajarea in comportamente cetatenesti organizationale

Abstract

Studiul de fata isi propune sa analizeze relatia dintre dimensiunile burnout-ului si angajarea in comportamente cetatenesti organizationale. Instrumentul utilizat pentru a masura burnout-ul este Maslach Burnout Inventory (MBI). Pentru a masura comportamentul cetatenesc organizational, vom utiliza scala realizata de Coleman and Borman (2000). Scopul lucrarii fiind acela de a identifica masura in care dimensiunile burnout-ului, se asociaza cu implicarea in comportamente cetatenesti organizationale.

Burnout-ul si comportamentul cetatenesc

Studiul de fata isi propune sa investigheze relatia dintre comportamentul cetatenesc organizational si burnout., doua fenomene ce au fost, pana nu de multa vreme, studiate separat. Sustinem faptul ca atunci cand angajatii percep simptomele burnout-ului, acestia nu vor avea doar performante mai scazute la locul de munca, lucru evidentiat de multe studii in domeniu, ci se va observa si un declin in implicarea lor in comportamente cetatenesti (Cordes & Dougherty, 1993; Maslach et al., 2001; Schaufeli et al., 1993 apud I.J.Hetty Van Emmerik, I.M. Jawahar, & Thomas H.Stone, 2005).

Burnout

Definitia burnout-ului utilizata in aceasta lucrare apartine lui Maslach, Schaufeli & Leiter, care mentioneaza ca burnout-ul este o stare extrema a reactiei la stres, fiind rezultatul unui raspuns prelungit la stresorii cronici de la locul de munca. (Maslach, Schaufeli & Leiter, 2001). Cercetarile au identificat trei componente ale burnout-ului si anume:epuizarea emotionala, depersonalizare sau cinism si scaderea realizarilor personale.

Epuizarea emotionala se refera la lipsa energiei si a resurselor emotionale. Depersonalizarea sau cinismul se refera la dezvoltarea unei atitudini negative, cinice asupra clientilor, pacientilor si colegilor de munca, iar sentimentul de slaba realizare personala se refera la tendinta de a-si evalua negativ munca si de a avea sentimente de ineficienta. (Pines & Keinan, 2005).

Literatura de specialitate arata ca burnout-ul apare cel mai des in randul angajatilor care primesc sarcini si cerinte ce le depasesc potentialul energetic, de timp, precum si angajatilor a caror munca necesita contactul cu oamenii (I.J.Hetty Van Emmerik, I.M. Jawahar, & Thomas H.Stone, 2005).

Burnout-ul intereseaza mai ales pentru ca are implicatii majore atat pentru organizatie cat si pentru individ, influentand negativ atitudinea angajatilor fata de locul de munca, determinand astfel comportamente indezirabile precum: performante scazute la locul de munca si intentii de a parasi locul de munca (Jackson & Maslach, 1982; Leiter & Maslach. 1988; Motowidlo & Packard. 1986; Shirom, 1989; Wright & Bonett, 1997; Wright & Cropanzano, 1998 apud Su-Fen Chiu & Miao-Ching Tsai, 2006).

Comportamentul cetatenesc

In 1988, Organ defineste comportamentul cetatenesc organizational ca fiind comportament individual, voluntar, nerecunoscut in mod direct de sistemul de recompense, directionat in folosul organizatiei. (J.L. Farh , P.M. Podsakoff & D. W. Organ, 1990). Specificat initial ca avand doua dimensiuni "altruism" (initierea de ajutor fata de colegi si "complianta generalizata" (respectarea normelor si regulilor mediului organizational in care angajatul isi desfasoara activitatea), constructul s-a consacrat in cercetari ca avand alte trei dimensiuni pe langa cele mentionate anterior (Organ, 1997): "sportsmanship" (acceptarea inconvenientelor minore de la locul de munca fara a se plange), "courtesy" (masura in care angajatul previne aparitia problemelor in randul colegilor sai prin oferire de informatii si respect) si "civic virtue" (implicare constructiva si responsabila in chestiuni ce afecteaza grupul sau organizatia).

In urma rezultatelor obtinute de-a lungul a doua decenii in care definitia CCO a fost testata, autorul revine asupra ei in anul 1997, publicand un articol in care sustine ca CCO poate fi considerat echivalent cu un alt concept vehiculat in domeniul comportamentului organizational, si anume performanta contextuala ("contextual performance"), termen al carui reprezentant este Borman (Organ, 1997).

Relatia dintre burnout si comportamentul cetatenesc

Numeroase studii demonstreaza faptul ca burnout-ul are influente negative asupra performantei in sarcini (Halbesleben & Buckley. 2004 apud. Chiu & Tsai, 2006), dar numarul studiilor ce au investigat relatia dintre burnout si performanta contextuala (ex. comportamentul cetatenesc organizational), este unul foarte redus. De pilda, doar Cropanzano, Rupp, and Byrne (2003) au investigat empiric efectul burnout-ului asupra comportamentului cetatenesc (Su-Fen Chiu & Miao-Ching Tsai, 2006).

Utilitatea testarii acestui comportament cetatenesc si mai ales a corelatiei sale cu burnout-ul este data de faptul ca persoanele (angajati in diverse organizatii) ce resimt burnout nu se vor angaja in comportamente cetatenesti.

In studiul lui Cropanzano, Rupp, and Byrne (2003) s-a incercat evidentierea legaturii dintre epuizare emotionala si implicarea in comportamente cetatenesti fata de organizatie (OCBO), dar si fata de superiori (OCBS). S-a observat faptul ca epuizarea emotionala are implicatii negative asupra comportamentului cetatenesc fata de organizatie (OCBO); In schimb, epuizarea emotionala asupra comportamentului cetatenesc fata de superiori (OCBS), nu are efecte negative, sau efectele negative nu sunt semnificative. O posibila explicatie a acestui fenomen este aceea ca angajatii si superiorii sunt intr-un contact frecvent, ba mai mult, superiorii sunt aceia care au control asupra recompenselor oferite angajatilor. Drept urmare, atunci cand angajatii vor resimtii epuizarea emotionala, nu se vor angaja in comportamente cetatenesti fata de organizatie, in schimb se vor angaja in comportamente cetatenesti fata de superiori.

Dintr-o alta directie de a investiga relatia burnout - comportament cetatenesc organizational, Chiu si Tsai, (2006), extind literatura in domeniul, investigand relatia dintre cele trei dimensiuni ale burnout-ului si comportamentul cetatenesc. Acestia observa ca din cele 3 dimensiuni ale burnout-ului, epuizarea emotionala si slaba realizare profesionala au o relatie negativa semnificativa si independenta cu comportamentul cetatenesc; pe cand, depersonalizarea nu are o relatie independenta si semnificativa cu comportamentul cetatenesc.

O posibila explicatie a faptului ca exista o relatie negativa semnificativa intre slaba realizare personala si comportamentul cetatenesc este aceea ca locul de munca si activitatile cerute de respectivul post de munca nu mai reprezinta o provocare sau interes personal in asa maniera incat angajatul sa isi doreasca sa lucreze in acel mediu si sa se angajeze in comportamente cetatenesti. (Chiu & Tsai, 2006).

Obiective

Obiectiv general

Identificarea masurii in care dimensiunile burnout-ului, se asociaza cu implicarea in comportamente cetatenesti organizationale, in randul chelnerilor.

Obiective specifice

Din consultarea literaturii relevante ce trateaza comportamentul cetatenesc organizational, burnout-ul, formulam urmatoarele obiective specifice de studiu :

Obiectivul 1. Identificarea gradului de asociere dintre dimensiunile burnout-ului si implicarea in comportamente cetatenesti organizationale

Obiectivul 2. Investigarea puterii predictive a celor trei dimensiuni ale burnout-ului in predictia implicarii in comportamente cetatenesti.

Participanti

Burnout-ul este adesea intalnit in cazul angajatilor cu profesii sau ocupatii ce necesita contact continuu cu oameni (medici, asistente, pompieri, politisti, vanzatori, chelneri, controlori de trafic aerian etc.) ( J. Gaines & J. M. Jermier,1983).

Pe de alta parte, nevoia de personal in hoteluri si in restaurante, de a servi clienti, de a-si ajuta colegii de serviciu si de a se angaja in comportamente cetatenesti au o mare importanta pentru o afacere de succes. S. A. Khalid & H. Ali, 2005 ).

Cu toate aceste, au fost putine studii ce au investigat burnout-ul la personalul din hoteluri sau restaurante si influenta acestuia asupra angajarii in comportamente cetatenesti organizationale. (Chiu & Tsai, 2006).

Drept urmare, participantii propusi la acest studiu sunt personalul lantului de restaurante "La Mama". Numarul total al angajatilor este de aproximativ 198.

Procedura

Procedura propusa este una de tip creion-hartie. Participantilor li se vor administra doua chestionare.

Instrumente

Burnout-ul - evaluat cu ajutorul (MBI) Maslach Burnout Inventory (Maslach et al., 1996), instrumentul cel mai popular in studierea burnout-ului.

Instrumentul a fost adaptat lingvistic pe populatie romaneasca anterior acestui studiu, astfel incat se va putea utiliza versiunea in limba romana a scalei.

Comportamentul cetatenesc - evaluat cu ajutorul scalei realizate de Coleman and Borman (2000). Scala cuprinde 27 de itemi si masoara trei categorii de comportament cetatenesc: CCO orientat catre organizatie, CCO orientat catre ceilalti angajati si CCO orientat spre sarcina.

Instrumentul a fost adaptat lingvistic in cadrul prezentei lucrari printr-un studiu pilot.

Studiu pilot pentru adaptarea lingvistica a Scalei de comportament cetatenesc organizational.

In urma traducerii si retroversiunii, pentru a se asigura compatibilitatea continutului itemilor scalei cu mediul organizational, propunem implicarea unui numar de 5 chelneri din lantul de restaurante participante in cercetare.

Astfel, persoanelor consultate li se va prezenta definitia CCO oferita de Organ, dupa care vor fi rugati sa identifice masura in care comportamentele incluse in scala sunt CCO pentru mediul organizational din care fac parte.

Scala de CCO cu eventualele modificari va fi aplicata unui numar de 52 de chelneri.

Rezultate asteptate

Speram ca rezultatele acestui studiu sa fie in concordanta cu rezultatele obtinute de studiile din literatura(Cropanzano, Rupp, & Byrne, 2003; Chiu & Tsai, 2006). Drept urmare, ne asteptam ca toate cele trei dimensiuni ale burnout-ului sa coreleze negativ cu angajarea in comportamente cetatenesti.

In vederea satisfacerii celui de-al doilea obiectiv propus: investigarea puterii predictive a celor trei diemensiuni ale burnout-ului in a explica angajarea in comportamente cetatenesti vom proceda la analiza de regresie ierarhica. Ne a teptam ca atat epuizarea emotionala, slaba realizare personala cat si depersonalizarea sa fie predictori ai neangajarii in comportamente cetatenesti. De asemenea, in urma analizei de regresie vom putea vedea care dimensiune a burnout-ului explica mai mult neimplicarea in comportamente cetatenesti.

Implicatii

Acest studiu, putem spune ca se adauga literaturii ce ofera dovezi in acord cu existenta relatiei dintre burnout si comportamentul cetatenesc.

Rezultatele acestui studiu ar putea oferi managerilor o mai buna intelegere a efectelor negative ce le poate avea burnout-ul asupra comportamentelor. De aceea, pentru a preveni o scadere a comportamentelor cetatenesti si pentru a reduce starea de epuizare emotionala, de depersonalizare si de slaba realizare personala, managerii ar putea adopta diferite interventii de reducere a stresului (Maslach & Jackson. 1981).

De asemenea, studii ulterioare ar putea testa si clarifica relatia burnout - comportamente cetatenesti, deoarece studiul de fata este unul corelational, deci nu permite inferente cauzale. Ba mai mult, cercetatorii sugereaza faptul ca relatia dintre burnout si angajarea in comportamente cetatenesti poate fi una bivalenta (Wright & Bonett, 1997). De pilda, burnout-ul poate influenta angajarea in comportamente cetatenesti, iar aceasta scadere a comportamentelor cetatenesti poate duce la burnout.. De aceea e destul de dificil a infera cauzalitate in relatia burnout-comportamente cetatenesti. 

Bibliografie