Marketing agroturistic, concept, caracteristici

MARKETING AGROTURISTIC, CONCEPT, CARACTERISTICI

In actuala etapa, agricultura nu se poate limita numai la asigurarea alimentatiei unei populatii din ce in ce numeroase si urbanizate, ci trebuie sa contribuie la intretinerea unui mediu rural, care reprezinta suportul indispensabil pentru turismul rural. Legat de aceasta problema, turismul rural cuprinde atat activitatea turistica ca atare, cat si activitatea economica, de regula agricola, practicata de gazdele turistilor (activitati productive de prelucrare a produselor din gospodarie si de comercializare a acestora catre turisti sau prin retele comerciale), precum si modul de petrecere a timpului liber.

Turismul rural este o forma de turism ce se desfasoara in mediul rural, valorificand resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca si dotarile si echipamentele turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice

Agroturismul este un concept mai restrans, considerat o forma a turismului rural ce utilizeaza pentru cazare si servirea mesei numai pensiunile turistice si fermele agroturistice, beneficiindu-se de un mediu nepoluat si pitoresc, de atractiile turistice naturale si valorile cultural-istorice, de traditiile si obiceiurile prezente in mediul rural. Ca atare, agroturismul face referiri la diferite forme de turism legate de activitatile agricole si/sau amenajarile agricole. Aceasta forma particulara de turism rural este organizata de fermieri, de obicei ca o activitate secundara, agricultura ramanand principala ocupatie si sursa de venit. Se poate face distinctie intre agroturism si 'turism de ferma', care se refera la folosirea fostelor gospodarii taranesti ca structuri de primire ce pot fi inchiriate turistilor sau amenajate si sub forma de cluburi de sanatate.

Marketingul agroturistic urmareste (include in obiectul de activitate), valorificarea integrala a mediului rural cu potentialul sau agricol, turistic si tehnico-economic. Poate fi redat prin adaptarea structurala a elementelor mixului ( produs, pret, distributie comunicare ). In acest fel marketingul agroturistic  prezinta unele trasaturi (caracteristici), ce-l diferentiaza de turismul traditional, standard si anume :

- consumul turistic se petrece in mediul rural, a caror elemente esentiale sunt: calitatea primirii si serviciilor de primire la fermieri, cunoasterea mediului natural, uman si cultural, originalitatea produselor turistice;

- oferta turistica este autentica, diferentiata, multipla in diversitatea sa, organizata si condusa de fermieri, deci de oamenii satului;

este o activitate economica complementara exploatatiei agricole si nu o alternativa sau o substitutie a acesteia;

- ofera populatiei cu venituri reduse, posibilitatea de odihna si recuperare, de petrecere a timpului liber, in peisajul pitoresc al mediului rural, cu valori cultural-educative si cu o ospitalitate specifica;

- nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura si suprastructura turistica sau pentru alte dotari de profil;

- se evita marile aglomerari turistice de pe litoral, din statiunile balneare sau montane;

este un turism 'difuz' prin specificul ofertei sale diversificate si de mare diseminare in spatiu (referitor la aceasta problema trebuie mentionata necesitatea de a se tine seama de un anumit 'prag ecologic' si 'prag fizic');

- nu este compatibil cu turismul de masa.

De aici, concluzia ca prin marketingul agroturistic se influenteaza integrarea activitatilor agroturistice in planificarea si strategia de dezvoltare nationala, regionala si mai ales locala (dezvoltarea ofertei, promovarea si organizarea, precum si dezvoltarea infrastructurii generale si tehnico-edilitare). Dar, in actuala etapa, dezvoltarea  agroturismului este inca conditionata de actiunea concomitenta a unor factori cu caracter obiectiv si subiectiv.

O prima problema o constituie progresul inregistrat in transporturi, prin care se pot diminua substantial influentele negative ale factorului timp-distanta. In acest fel este posibila amplificarea ponderii calatoriilor turistice pe distante lungi si chiar in cadrul unor sejururi in mediul rural. Efectiv este pusa in discutie existenta unor retele de drumuri modernizate in satele romanesti. In utilizarea timpului sau liber, turistul doreste ca durata transportului pana in zona (regiunea) aleasa pentru petrecerea timpului liber (sejurului) sa fie cat mai scurta.

Modificarea raportului intre cerere si oferta in cadrul pietei turistice rurale sufera permanent modificari. Cererea de produs agroturistic este influentata de cresterea disponibilitatilor de timp liber a populatiei salariale datorita marimii duratei concediului de odihna, a posibilitatilor de fragmentare a vacantei, a  intreruperii unor perioade de inactivitate datorita sezonalitatii productiei unde isi desfasoara activitatea turistul potential etc. La aceasta cerere, este solicitat si un nivel calitativ din ce in ce mai ridicat al produsului turistic la care in actualele conditii oferta nu reuseste sa o satisfaca. Se pot face referiri, in special, la: gradul de confort oferit de actualele locuinte cu respectarea normelor metodologice in vigoare de asigurare a activitatilor auxiliare (transport, excursii etc.), gradul de sezonalitate ce se manifesta printr-o concentrare sezoniera a activitatii turistice pe care actualele capacitati turistice nu o pot satisface (o buna parte din timpul perioadelor de sejur corespunde cu activitatile desfasurate in agricultura uneori chiar suprapuse cu campaniile agricole).

Elementele de propaganda si informare turistica au un rol deosebit in cunoasterea ofertei turistice in mediul rural (cu referire mai ales la produsul turistic). In situatia in care aceste elemente sunt cunoscute - mai ales prin propaganda si publicitate - exista o extindere si chiar permanetizare a multitudinilor forme de turism rural. Ca urmare a promovarii initiativei de angrenare in cadrul circuitelor agroturistice si a profitului inregistrat de acestea, numarul gospodariilor agroturistice au avut o evolutie ascendenta.

Problema circulatiei turistice in mediul rural este foarte mult influentata si de elementele de natura psiho-sociologica. Se pot face referiri atat la nivelul veniturilor populatiei, structura pe varste etc., cat si la dorinta de a cunoaste natura, tezaurul cultural-folcloric, elementele de agrement ale unei zone rurale intr-o anumita perioada a anului etc., ansamblul structural care imprima o anumita predilectie in atractiile rurale.

Sprijinirea de catre stat a gospodariilor taranesti. Se pune problema obtinerii de catre populatia din mediul rural a sumelor necesare investitiilor si a unui nivel accesibil al dobanzilor care conditioneaza infiintarea si/sau modernizarea unor obiective agroturistice. In frecvente cazuri, producatorii agricoli, din zonele cu vocatie turistica, evita preluarile de credite, tocmai datorita unor dobanzi exagerate. Creditele acordate prin diferite programe de intrajutorare internationala, cooperare si parteneriat au avut influente benefice in dezvoltarea agroturismului (de exemplu Programul SAPARD).

In concluzie, se poate arata ca in evolutia sa, agroturismul, practicat in Romania, a inregistrat urmatoarele forme manageriale: sistemul gospodariilor cu pensiune completa, sistemul satelor turistice, sistemul mobil itinerat, cu angrenarea gospodariilor taranesti in cadrul societatilor de turism din zona.