Marketingul social, caracteristic domeniilor nelucrative sau sectoarelor "necomerciale", care nu presupun comercializare si profit (altfel spus, activitati non-profit), a aparut in deceniul al 8-lea al secolului XX prin extensia marketingului in domeniile extraeconomice si cuprinde tot ceea ce se afla dincolo de sfera economica.[1]
Ph. Kotler si S. Levy sugerau, in 1969, ca marketingul trebuie extins si in organizatiile cu scop nelucrativ. In acelasi timp, W. Lozer pleda pentru recunoasterea dimensiunii sociale a marketingului, pentru aplicarea lui in activitatea muzeelor, in sustinerea cauzelor sociale, in sanatatea publica, organizatiile religioase, politice etc.
Ph. Kotler si G. Zaltman sunt cei care introduc notiunea de "marketing social" in 1971.
Marketingul social incearca sa influenteze comportamente sociale, sa schimbe concepte de baza, deprinderi, atitudini, dar nu in beneficiul celui ce face marketing, ci in beneficiul societatii in general. El implica dezvoltarea anumitor programe destinate impunerii si sustinerii unor cauze si idei sociale, cum ar fi: donatii pentru persoane defavorizate, lupta impotriva poluarii, fumatului, alcoolului, rasismului, economisirea materialelor si refolosirea lor, cauze sustinute de organizatii: caritabile, umanitare, ecologiste, civice, de aparare a drepturilor omului.
Marketingul social presupune elaborarea, punerea in aplicare si controlul programelor, urmarind cresterea adeziunii la o idee, la o cauza sau la un comportament social, in cadrul unuia sau mai multor grupuri vizate. Marketingul social utilizeaza segmentarea pietei (piata este luata aici in sens figurativ, drept echivalent pentru ansamblul categoriilor de persoane sau institutii vizate), studii de piata, punerea in valoare a conceptelor de comunicatie, facilitati, stimuli, teoria schimburilor, pentru a obtine maximum de reactie din partea grupurilor vizate.
Un model de stabilire a misiunii unui program de marketing social ar putea fi[5]:
Misiunea [programul in cauza] este de a aduce schimbari in [comportamentul in cauza] pentru [populatia tinta vizata] folosind [descrierea demersului] astfel incat sa se imbunatateasca sensibil vietile persoanelor vizate, sa creasca bunastarea societatii in ansamblu.
Satisfactia prezenta a consumatorilor, intr-o epoca in care mediul inconjurator se deterioreaza, resursele se epuizeaza, saracia si foamea se extind etc., risca sa puna sub semnul intrebarii bunastarea sociala pe termen lung, daca principiile marketingului nu vor fi revizuite in acest sens. In consecinta, marketingul social tinde sa atenueze dezacordul intre interesele individuale pe termen scurt, ale consumatorilor, si interesele generale, pe termen lung, ale intregii societati.[6]
De exemplu, compania Johnson & Johnson practica un marketing al misiunii sociale, pe care il defineste astfel:
"Suntem raspunzatori fata de medici, asistente si pacienti, fata de mame si de toti cei care utilizeaza produsele si serviciile noastre Suntem raspunzatori fata de comunitatile in care traim si muncim, precum si fata de comunitatea mondiala in ansamblu. Se impune sa fim buni cetateni, sa sprijinim initiativele caritabile si sa ne platim cota noastra de impozit. Se cere sa incurajam actiunile cetatenesti si progresul in educatie si ocrotirea sanatatii, sa pastram in bunastare proprietatea pe care avem prilejul de a o folosi, protejand mediul inconjurator si resursele naturale."[7]
Ph. Kotler defineste marketingul social ca fiind "sarcina unei organizatii de a determina nevoile si interesele pietelor - tinta si de a oferi satisfactia asteptata intr-un mod mai eficient decat concurentii sai, in asa fel incat sa mentina sau sa sporeasca bunastarea consumatorilor si a societatii."[8]
Marketingul social vizeaza domenii foarte diferite, reprezentate de:[9]
a) institutii publice (organisme guvernamentale) sau private (organizatii particulare) de: invatamant, cultura, arta, sport, religie, sanatate publica, timp liber, politica (cea mai importanta componenta fiind marketingul electoral), ecologie etc.:
b) organizatii caritabile care implica dezvoltarea unor programe destinate sustinerii si impunerii unor cauze sau idei sociale, cum ar fi: donatii pentru persoane defavorizate (filantropic), lupta impotriva poluarii, alcoolismului, discriminari etc., cauze sustinute, in general, de organizatii neguvernamentale (ONG-uri) umanitare, civice, ecologice, de aparare a drepturilor omului s.a.;
Dezvoltarea marketingului social a determinat introducerea unor noi elemente, ca de exemplu: filozofia organizatiei, care exprima ratiunea existentei acesteia, legata de cele mai multe ori de ideea de educatie, cultura, sanatate, bine public, dreptate, conservarea mediului, ajutor social etc. In administratia publica, perspectiva sociala prezinta o importanta deosebita.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
