Piata de retail din Bucuresti

Piata de retail din Bucuresti

Piata de retail a fost impulsionata de intrarea Metro in 1996, Billa in 1999, Carrefour in 2001 si Cora in 2003 - retaileri care au avut rezultate peste asteptari. Aceste forme noi de magazine, construite de la zero, precum si Bucuresti Mall, au castigat consumatorul datorita sortimentului larg, preturilor scazute si atmosferei placute de cumparare, ducand la cresterea asteptarilor cumparatorilor.

Rolul retailerilor multinationali si fluxul de investitii straine vor continua sa creasca, punand o presiune tot mai mare asupra retelelor de magazine care sunt mai mici si mai prost conduse, pe masura ce tara se va apropia de momentul aderarii la Uniunea Europeana, in 2007.

Extinderea retelelor de magazine moderne s-a reflectat anul trecut in cresterea coteti detinute de acesti operatori pe piata de retail.

In Bucuresti, supermarketurile au atins o pondere de 20% in 2005 din totalul cheltuielilor facute de populatie pentru achizitionarea de bunuri de larg consum, fata de 13% in 2000; hypermarketurile au atins o pondere de 23% in 2005 din totalul cheltuielilor facute de populatie pentru achizitionarea de bunuri de larg consum, fata de 0% in 2000; hard discounturile au atins o pondere de 2% in 2005 din totalul cheltuielilor facute de populatie pentru achizitionarea de bunuri de larg consum, fata de 0% in 2000 ( vezi figura 2.1 structura retailului¹ in Bucuresti in 2005 si figura 2.2 structura retailului in Bucuresti 2000).

Figura 2.1

Sursa: Ziarul "Capital" Nr.7, 16 februarie 2006

_______________

¹ Ponderea din totalul cheltuielilor efectuate in gospodarii (%).

Figura 2.2

Sursa: Ziarul "Capital" Nr.7, 16 februarie 2006

In perioada urmatoare, formele moderne de comert se vor extinde si va creste gradul de concentrare in retail. Retelele de supermarketuri - precum Billa, Mega Image, Univers'all, Profi, XXL - isi vor accelera expansiunea, iar pe acest segment va intra  un nou jucator international Tengelmann.

Producatorii, distribuitorii si retailerii - nu au in fata doar oportunitati, ci si provocari. Cea mai presanta dintre provocari este reducerea costurilor. Iar cel mai important rol in acest proces il vor avea marii retaileri, care duc o politica de preturi agresiva.

In contextul unei competitii tot mai dure pentru cota de piata si profituri, tot mai multe companii vor deveni constiente de faptul ca o optiune importanta pentru reducerea costurilor si crearea de valoare este colaborarea cu partenerii, furnizorii si distribuitorii.

Numarul romanilor care isi fac cumparaturile in marile retele de magazine - hypermarketuri, supermarketuri, cash&carry, discount - este in crestere. Cercetarea de piata se adapteaza treptat acestei situatii, incheind parteneriate strategice cu marile lanturi comerciale.

In Europa de Vest si in SUA vanzarile din retail sunt monitorizate permanent si aproape in timp real de agentiile de studii de piata. Datele statistice publicate de agentiile de studii de piata sunt folosite nu numai de retaileri, pentru a-si compara rezultatele cu cele ale concurentei, ci si de investitorii la bursa de valori.Acest lucru are un impact semnificativ asupra cursurilor bursiere ale retailerilor listati pe piata. In Romania, lucrurile sunt inca la inceput.

Pe masura   ce piata incepe sa se aglomereze, este din ce in ce mai important, pentru a ramane competitiv, ca retailerii sa aiba acces la informatia legata despre piata si consumator.

Ponderea comertului modern va deveni din ce in ce mai mare in Romania, atat ca numar al lanturilor de magazine, cat si ca importanta a acestora in vanzarile pietei totale. Acest fenomen este in stransa legatura cu evolutia economica a Romaniei si cu cresterea puterii de cumparare a populatiei. Volumele de marfuri rulate prin retelele moderne vor fi din ce in ce mai mari, ceea ce face ca piata locala sa ramana in continuare extrem de atractiva pentru investitori.

Principala problema cu care se confrunta firmele din ziua de azi nu este deficitul de bunuri , ci deficitul de clienti. Concurentii de pe piata de bunuri de larg consum sunt desperati sa atraga clienti, pentru aceasta se intrec in oferte, isi reduc preturile si adauga gratuitati. Strategia de a reduce preturile este buna dar mai exista mai multe strategii de piata, una din ele este mentinerea preturilor mari, perceptia unor consumatori este ca un produs scump este un produs de calitate.

Lantul de supermagazine BILLA este lider al pietei romanesti en detail de produse alimentare si de larg consum. Din februarie 1999, cand a avut loc deschiderea primului supermagazin in Bucuresti, BILLA s-a straduit in permanenta sa satisfaca cele mai exigente cerinte ale clientilor sai. Prin utilizarea unei tehnologii moderne si a unei organizari riguroase, BILLA reuseste sa atinga un volum mare de vanzari, sa isi asigure in permanenta o buna cota de piata si sa se dezvolte permanent.

In prezent reteaua de supermagazine BILLA numara 16 filiale in intreaga tara. Fiecare supermagazin, cu o suprafata de vanzare intre 1000 si 2400 mp, cu peste 200 de locuri de parcare si peste 10.000 de produse ofera locuitorilor din Bucuresti, Ploiesti, Arad, Timisoara, Cluj, Deva, Constanta, Galati, Craiova,  Iasi, Braila si Sf. Gheorghe, posibilitatea de a-si face cumparaturile zilnice intr-un supermagazin civilizat de talie europeana, la preturi foarte avantajoase.

In 1961 firma primea numele BILLA, insemnand in limba germana 'magazin ieftin' (Billiger Laden), strategia clara a preturilor avantajoase ducand la pozitia de cel mai de succes lant de supermagazine in Austria de astazi. De aceea, expansiunea supermagazinelor Billa a continuat intr-un ritm accelerat.