Etapele elaborarii unui studiu de marketing international :

l        Punerea in practica a rezultatelor cercetarii

l        Prelucrarea, analiza si redactarea rezultatelor

l        Colectarea informatiilor 

l        Metoda de esantionare 

l        Metode,tehnici si instrumente de colectare a informatiilor

l        Date din surse secundare

l        Date din surse primare

l        Coordonatele cercetarii

l        Definirea caracteristicilor

l        Stabilirea obiectivelor cercetarii

Stabilirea obiectivelor cercetarii trebuie sa raspunda unor exigente precum :

.numarul obiectivelor sa fie bine determinate fara a fi exagerat de mare ;

.obiectivele sa fie definite clar conceptual si operational (sa existe posibilitatea delimitarii exacte a caracteristicii/lor cercetarii) si sa se stabileasca un sistem de indicatori, care sa asigure operationalizarea conceptului/lor studiat/e ;

.obiectivele sa fie realiste sub raportul existentei unor surse de informatii fiabile si accesibile cercetatorului.

*O cercetare a cauzelor de penetrare a unui produs nou pe piata externa trebuie sa porneasca de la clarificarea conceptului de noutate pentru clientela potentiala tinta, in raport cu cu oferta existenta deja si sa dispuna de indicatori de masurare a gradului de noutate.

Stabilirea coordonatelor cercetarii :

.definirea caracteristicii/lor cercetate ;

.cadrul temporal al studiului (determinarea exacta a intervalului de timp cand aceasta se efectueaza si stabilirea calendarului etapelor sale ;

.cadrul spatial al studiului (stabilirea amploarei si limitelor studiului, sub raportul ariei geografice investigate si a punctelor efective de recoltare a informatiilor) ;

.cadrul modal al studiului (alegerea modalitatilor de efectuare a investigatiilor :de birou sau de teren, totale sau selective, precum si stabilirea metodelor,tehnicilor si instrumentelor de recoltare a informatiilor).

*Un studiu privind patrunderea pe o piata externa cu un bun electrocasnic de folosinta indelungata solicita definirea unor caracteristici, precum : grad de inzestrare a menajelor cu respectivul produs, profitul utilizatorilor actuali, forme de manifestare a cererii potentiale, grad de salvabilitate a publicului potential cumparator.Se cere facuta precizarea ca gradul de complexitate a studiului se multiplica pe masura ce numarul caracteristicilor creste.

Identificarea surselor de date :

l        secundare sau primare, ce urmeaza a fi dobandite in investigatia propriu-zisa;

l        in raport cu natura surselor cercetarea va folosi studii si date statistice-in cazul cercetarilor de birou- sau informatii directe, obtinute din contactul nemijlocit cu purtatorul acestora (intreprinzator sau consumator individual)-in cazul cercetarilor de teren.

Alegerea metodelor, tehnicilor si instrumentelor ce vor fi folosite in cercetare se va realiza in raport de :

l        obiectivele urmarite in investigatie ;

l        mijloacele (umane, materiale, financiare) avute la dispozitie ; 

l        gradul de accesibilitate al informatiilor ;

l        durata dobandirii lor ;

l        costul global al cercetarii.

Esantionarea (in cazul cercetarilor selective) : 

l        constituie procedeul prin care se asigura :esantionului de selectie (marimea, reprezentativitatea); 

l        o corecta esantionare asigura ca rezultatele obtinute de la subiectii esantionului sa poata fi generalizate asupra intregii colectivitati din care au fost extrasi purtatorii de informatii.

Colectarea informatiilor de pe piata(le) externa(e) :

l        este precedata, de regula,de o cercetare pilot ; ce urmareste sa testeze instrumentele de investigatie folosite ;

l        este momentul esential al studiului de marketing international ; 

l        acuratetea si viteza de acces la informatii este esentiala pentru reusita investigatiilor.

Prelucrarea, analiza si redactarea raportului de cercetare :

l        reprezinta momentul de maxima concentrare intelectuala in cadrul studiului;

l        prezentarea rezultatelor se cere sustinuta iconografic, in mod adecvat, (cu scheme, grafice, tabele, histograme etc.), in raport cu nivelul la care solicita rezultatele ;

l        etapa urmatoare cere transpunerea in practica a rezultatelor pentru fundamentarea deciziilor de marketing international.

3. Surse de date si modalitati de preluare a informatiilor

Informatiile de marketing international provin, la fel ca cele de marketing domestic din surse primare si surse secundare de date. Sursele primare reprezinta izvoare de informatii ce permit accesul direct al cercetatorului de date, prin contactul nemijlocit cu purtatorul acestora (agent economic,utilizator,consumator colectiv sau individual).Sursele secundare se constituie in izvoare de date, ce au un proces prealabil de prelucrare, informatii avand, de regula,un grad mai inalt de agregare decat in cazul primei categorii.

Investigarea surselor primare se constituie, de regula, intr-o cercetare de teren abordand tematic, in principal,nivelul microeconomic.In centrul studiului se plaseaza intreprinderea in ipostaza de agent economic, ce patrunde sau isi consolideaza pozitia pe piata externa, se afla angajata in relatii de concurenta cu alti parteneri, incearca sa se repozitioneze pe piata etc. Contractul nemijlocit cu sursa de informatii, mai ales in cercetarile de marketing international, face ca studiile directe de teren sa fie in marea majoritate a cazurilor, cercetari selective, fara a exclude posibilitatea existentei si a unor cercetari totale. In aceasta din urma situatie se incadreaza anchetele industriale realizate asupra tuturor concurentilor de pe o anumita piata, atunci cand numarul lor este relativ restrans. Prin caracteristicile lor, cercetarile de teren pot fi mai bine focalizate spre nivelul intreprinderii.

In ultimele decenii a crescut semnificativ importanta surselor secundare de date in cercetarile de marketing international, sub imperiul proliferarii si a performantelor inregistrate de tehnologiile comunicationale moderne. Cantitati impresionant de mari de informatii pot fi transmise, aproape instantaneu, la nivek mondial putand fi prelucrate si arhivate, pe suporti magnetici de mare capacitate. In masura din ce in ce mai mare, inainte de a demara proiectarea unei cercetari internationale de marketing folosind surse primare de informatii se asigura o solida baza de date secundare.

Dupa continutul si gradul lor de concretete sursele secundare de date folosite in investigatiile de marketing international pot fi grupate in :

l        date statistice (referitoare la piata mondiala, zonala, a unei tari, regiuni) provenind din surse oficiale, semioficiale sau din banci de date private ;

l        studii empirice precum analize globale sau la nivel de grupe de produse/servicii ale pietei unei tari, regiuni, analize ale concurentilor unei ramuri, analize ale compartimentului consumatorului, analize ale mediilor de comunicare in masa etc.

l        rapoarte, comunicari si stiri de profil precum articole din presa de specialitate, rapoarte de afaceri, rapoarte ale serviciilor-clienti, cataloage, brosuri etc. 

Prin natura lor sursele secundare de date slijesc, in principal, fundamentarii deciziilor de marketing international privitoare la :

l        selectia pietelor externe ;

l        constructiei unor sisteme de previziune a dezvoltarilor viitoare ; 

l        controlului strategic. [Berndt R., Fantapie-Altobelli C., Sanders M., op. cit.,p.58]

Principalele surse secundare de date pot proveni din :

l        Publicatii ale unor organisme internationale, ce pun la dispozitie, periodic, o larga paleta de informatii macro- si mondoeconomice si demografice. Tabelul nr.3 ofera o selectie a acestor surse cu precizarea titulaturii publicatiilor pe care le emit.

l        Publicatii cu profil economic ale unor mari agentii de presa si cotidiene de prestigiu de larga audienta internationala. Fara a avea pretentia unui clasament in randul marilor cotidiene, ce aduc informatie economica de calitate la zi, putem enumera : The Economist, The Wall Street Journal, Asiaweek, Frankfurter AllgemeineZeitung, Neue Zuriher Zeitung si Le monde.

Tab. 3. Publicatii ale unor organisme internationale folosite drept surse secundare de date in marketingul international

Publicatii ale companiilor si institutelor de cercetari ce activeaza in domeniul marketingului si care ofera periodic date cu un grad relativ ridicat de standardizare. De exmplu, compania « American Dun& Bradstrect » ofera : analize ale structurii economice a unor regiuni specifice ale lumii, harti ale puterii de cumparare in diferite zone geografice, rapoarte asupra dezvoltarii unor industrii autohtone sau informatii asupra bonitatii financiare a unor consumatori potentiali sau intermediari de distributie.

Societatea daneza de consultanta in marketing "INTER/VIEW", la randul sau ofera: previziu ni anuale ale mediilor ce folosesc tipariturile, tipologii ale publicului TV, informatii asupra deprinderilor de cumparare ale consumatorilor, observatii bazate pe date demografice. Institutul de Cercetari Economice din Hamburg (HWWA), Institutul de Economie Mondiala al Universitatii din Kiel sau Institutul German de Cercetari Economice din Berlin, ofera, de asemenea, periodic date cuprinzatoare asupra evolutiei economice din diferite regiuni ale globului [Muhlbacher H., Dahringer L., Leihs H., 1999, p.232]. Fra pretentia alcatuirii unui clasament semnalam aici si cateva dintre cele mai bine cotate publicatii periodice, ce trateaza problematica marketingului international, oferind rezultatele unor studii in domeniu. Se pot nominaliza revistele : Journal of Global Marketing (S.U.A.), European Journal of Marketing (Marea Britanie), International Journal of Research In Marketing (Olanda), International Marketing Review (S.U.A.), Singapore Marketing Review (Singapore), International of Academy of Marketing Science (S.U.A.).

Bancile electronice de date si INTERNET-ul, se constituie cea mai cuprinzatoare sursa de date secundare pentru cercetarile de marketing international. Potrivit estimarilor din literatura de specialitate, in prezent functioneaza in intreaga lume mai bine de 3000 de astfel de banci, ce sunt deschise accesului prin on-line. Dintre cele mai importante mentionam : cele apartinand EUROSTAT-ului (COMTEX- pentru statistica comertului exterior al Uniunii Europene si comertului intercomunitar ; CRONOS- pentru serii cronologice de date din toate domeniile statistice ;REGIO- pentru date referitoare la regiunile statelor Uniunii Europene, BOS(Business Opportunities Services- o cooperare a celor mai mari Banci europene, dedicata facilitarii schimburilor comerciale internationale), TED( Trend Electronic Daily- infiintata de Banca Europeana de Investitii), NIKKEI Electronic (principala banca de date electronica a Japoniei). Aceste surse de informatii prezinta un foarte pronuntat grad de concentrare teritoriala. Astfel, la mijlocul anilor 1990 aproximativ 75% din bancile electronice de date erau localizate in S.U.A., 20% in Europa si 5% in restul lumii.

Cercetarea surselor primare de date vine sa adanceasca informatia dobandita din valorificarea surselor secundare. Cutoate ca , sub raport metodologic, preluarea informatiilor de marketing international din surse de date primare se face folosind metode, tehnici si instrumente dezvoltate, initial, in procesul cercetarii pietei domestice, in acest nou cadru respectivele tehnici dobandesc valente de investigatie sporite. Acest fapt se datoreaza modului specific in care ele se folosesc in diferite tari si zone ale lumii.

Dimensionarea strategica, accentuata in ultimele decenii in marketingul international, a sporit interesul agentilor economici pentru accesul direct la sursa de informatii primare. Daca luam, spre exemplu, preocuparile de segmentare si analiza tipologica a pietelor externe se constata, atat in literatura de specialitate cat mai ales in activitatea practica, abandonul treptat al folosirii variabilelor macroeconomice (precum marimi demografice , nivel al veniturilor, marimea cumpararilor etc.)-dobandite din surse secundare (de birou) in favoarea utilizarii unor constructii precum : stiluri de viata, reprezentari, aspiratii etc., ce pot fi prelevate, in diferite tari ale lumii, numai din surse primare (prin cercetari directe de teren).

*Dotarea cu telefoane a menajelor este foarte diferita de la o tara la alta (de exemplu ea este de :96% in Hong-Kong, 90% in Suedia, 80% in Marea Britanie, 33,3% in Portugalia sau de numai 1%-pentru mediul rural-in India). Acest lucru face ca respectivul mijloc de comunicare sa fie foarte diferentiat folosit. Chiar si in tari puternic dezvoltate economic, precum Olanda, investigarea prin contract personal accede celei prin telefon. In Portugalia sau Finlanda ponderea intervievarii telefonice, in total cercetarilor directe este relativ scazuta, adica 33,8% si, respectiv, 17%. In Arabia Saudita contractarea telefonica a mesajelor in cursul zilei este neproductiva datorita constrangerilor sociale, ce nu permit femeilor sa vorbeasca cu strainii [Malh N.K.,p.809].Ponderea cercetarilor directe, pe baza de chestionar trimis prin posta este relativ mica in Africa, America de Sud si Asia, datorita proportiei ridicate de analfabeti, mai ales in randul populatiei rurale.

Tab. 4. Metode, tehnici si instrumente folosite in prelucrarea informatiilor de surse primare in cercetarea de marketing international

Probleme specifice in dobandirea informatiilor din surse primare provin, in principal, din nivelul foarte diferit al infrastructurii comunicationale, de la o tara la alta, cat si dintr-o serie de elemente de ordin subiectiv legate de comunicarea interpersonala.

Pe masura ce se extinde telefonia prin satelit si scad costurile apelurilor telefonice internationale creste numarul studiilor multinationale, ce pot fi conduse in mod centralizat. Chiar si rata raspunsurilor, in cazul telefoniei internationale, s-a dovedit a fi mai ridicata decat in situatiile de acelasi fel de piata domestica. 

Cercetarea prin corespondenta se bucura, in tarile dezvoldate economic, de o rata mai ridicata a raspunsurilor in cazul anchetelor industriale in raport cu intervievarea consumatorului individual.In tarile Uniunii Europene cercetarile de tip panel au asigurata o baza solida prin existenta bugetelor de familie, ce accentueaza nivelul de standardizare al informatiei, inlesnind comparabilitatea. In S.U.S. si Germania cercetarea prin scanare a cumpararilor permite cunoasterea analitica a structurii si evolutiei, in timp si spatiu, a cererii satisfacute.

O problema majora ridicata de cercetare a surselor directe in studiile de marketing international este cea a echivalentelor in materie de scalare si masurare a informatiilor [Douglas S.P, Craig C.S,1983, p.137-140 ; Malh N.K., op.cit., p.812-815].

Tipurile de echivalenta care trebuie sa tina cont cercetatorul in asigurarea comparabilitatii informatiei directe, ce provine de pe diferite piete externe :

Echivalentele de constructie privesc elemente ce asigura baza comuna de interpretare a datelor, ce provin de pe mai multe piete externe. Ele cuprind :

l        echivalenta conceptuala, ce solicita uniformitate in definirea variabilei(lor) cercetate, prin asigurarea aceluiasi inteles pentru toti respondentii plasati in spatii socio-economice, culturale si geografice diferite. Se are in vedere asigurarea aceluiasi inteles unor concepte precum : produs, marca, comportament de cumparare, lider de opinie etc.

l        echivalenta functionala, priveste asigurarea aceluiasi inteles caracteristicilor definitorii ale unui produs/serviciu, ce face obiectul investigatiilor de marketing international. Spre exemplu : destinatia in folosinta a unei marfi se cere a fi considerata aceeasi pe toate pietele externe investigate ;

l        echivalenta categoriala, ce are in vedere, in principal, asigurarea aceluiasi continut segmentelor de piata constituite dupa criterii demografice, economice, sociologice etc. Categorii precum "adolescentii" sau "personae de varsta a treia", ar urma sa cuprinda, pe piete diferite, populatii incadrate intre aceleasi limite de varsta.

l        echivalenta ipotezelor

Echivalentele operationale privesc constructiile teoretice ce se cer operationalizate (transformate in indicatori masurabili).De exemplu: conceptual de "produs nou" se cere operationalizat astfel incat sa i se asigure o echivalenta a ipotezelor, pe care le formuleaza cercetatorul interesat de modul in care acest concept este perceput de segmente similare de clientele potentiala din diferite tari. Operationalizarea conceptului "loisir" se realizeaza, in S.U.A., prin privitul la TV, jucatul de golf sau statul la soare. Nu toti aceti indicatori pot fi folositi la operationalizarea aceluiasi termen in tarile scandinave.

Echivalente ale scalelor folosite in evaluarea sau masurarea fenomenelor si proceselor pietei cer asigurarea unui mod unitary de judecare a acestora, indifferent de spatial geographic unde sunt cercetate.Aprecierea caracteristicilor calitative ale unui produs sau serviciu, de catre publicul cosumator, nu poate fi rupta de sistemul scolar (universitar) de evaluare a cunostintelor din tara respective. Astfel, de exemplu, scala notelor de la foarte bine la nesatisfacator variaza de la 1 la 5 in Germania, de la 20 la 1 in Franta, de la 10 la 1 in Ungaria sau de la A la F in S.U.A. Sa adaugam la aceste exemple si faptul ca ,in timp ce in Europa (exeptand Marea Britanie) masuratorile se opereaza in system metric, in tarile anglofone se foloseste , usual sistemul numeric.

Echivalentele lingvistice ridica cele mai mari probleme cercetatorului in studiile de marketing international. Dificultatea maxima este consemnata in procesul traducerii chestionarelor in mai multe limbi. Acest lucru se realizeaza de personae bilingve iar pentru asigurarea controlului operatiunii se solicita un specialist tert sa realizeze retroversiunea inverse (back translation) pentru a se constata varianta de la care s-a pornit. Pentru o mai buna echivalenta lingvistica se practica si traducerea paralela, infaptuita de un grup de traducatori, ce dezbat alternativele obtinute de fiecare in parte si opereaza apoi modificarile necesare prin consens.

Problema echivalentelor in cercetarea de marketing international nu se rezuma la inventariereaelementelor semnalate mai sus. Ea are in vedere calibrarea acestora, transplantarea dintr-un mediu socio-cultural in altul si gasirea solutiilor pentru minimizarea distorsiunilor in manevrarea instrumentului de cercetare si interpretare a rezultatelor [Douglas S.P., Craig C.S.,op.,p.143].

Cercetarea in marketingul international se cere realizata in mod continuu pentru a asigura succesul, pe termen lung, al intreprinderii in afacerile internationale. Ea trebuie sa abordeze, deopotriva, atat problematica selectiei pietelor externe, a pregatirii penetrarii pietei (lor) selectionate, a prelucrarii de durata, a acesteia(ora), cat si a controlului succesului de-a lungul timpului. Se ajunge astfel la conceperea si utilizarea continua a unui system de monitorizare a piatelor externe, pe care este prezenta intreprinderea. O astfel de optica presupune folosirea concomitenta sau alternative, dupa caz, a mai multor metode, tehnici si instrumente de cercetare consolidandu-se, in cadrul organizatiei, un sistem informational de marketing performant. Un astfel de exemplu ofera concernul Henkel A.G. Pentru supravegherea pietelor sale externe, in cazul lansarii unui nou detergent. Pentru aceasta foloseste un sistem complex de investigatii.

Prelucrarea informatiilor de marketing international preluate din surse primare si, respective, secundare de date se realizeaza in aceasi maniera precum in cazul informatiilor recoltate de pe piata domestica.

Metodele statistice de determinare a dependentei si, respeectiv, a interdependentei dintre variabilele pietei mondiale permit calculul intensitatii legaturilor cauzale intre procesele economice privind schimburile internationale de marfuri si factorilor de influenta.

Succesiunea aplicarii unor metode si tehnici de cercetari de marketing pentru monitorizarea introducerii unui nou detergent pe pietele externe:

Intrebari grila pentru capitolul 5

1.Utilizand analiza factoriala, argumentele ce determina un investitor sa penetreze o noua piata externa in Europa Centrala si de Est pot fi grupate tinand cont de patru grupe de factori principali:

factorul 1:avantajele legate de costurile de productie; 

factorul 2:avantajele vanzariilor viitoare;

factorul 3:avantajele concurentiale proprii intreprinderii investitoare; 

factorul 4:avantaje legate de internizare/capacitate rapida de asimilare locala;

Nici una dintre urmatoarele alternative cuprinde argumente specifice exclusive factorului 1 (avantaje legate de costurile de productie). Care este aceasta alternativa?

a) accesibilitatea (deschiderea) pietei; avantaje in aprovizionare; timpi de munca prelungiti;

b) costuri scazute ale muncii salariate; timpi de munca prelungiti; oferta locala de cadre proprii de specialitate;

c) timpi de munca prelungiti; costuri scazute ale muncii salariate; timp prelungit de functionare a utilajelor;

d) accesibilitatea (deschiderea) pietei; oferta locala de cadre proprii de specialitate; superioritatea tehnologica a investitorului. 

2.Cercetarile de marketing international, numite in literature de specialitate studii (cercetari) transculturale, cuprind:

a) investigatii comparative in mai multe subculture ale aceleiasi natiuni; 

b) investigatii in ineriorul unei singure natiuni;

c) investigatii comparative ale unui subgrup cultural realizate in cadrul mai multor natiuni;

d) investigatii comparative a mai multor subculture realizate in cadrul mai multor natiuni.

3.Unul dintre urmatoarele obiective nu face parte din grupul format de cele ce privesc cercetari ale mecanismului distributiei pe diferite piete externe sau grupuri de piete:

a) pozitia produsului (serviciului) pe piata externa sau pe grupe de piate externe;

b) studii ale retelei de distributie pe pietele externe;

c) studii in domeniul logisticii comerciale pe pietele externe; 

d) investigatii ale circuitelor de distributie pe pietele externe. 

4.Unul dintre urmatoarele elemente nu face obiectul comparabilitatii internationale in spatial economic continental al Europei:

a) obiceiurile de consum;

b) deprinderile de cumparare;

c) standardele folosind sistemulmetric de masura;

d) solvabilitatea diferitelor grupuri tinta de consumatori.

Informatiile obtinute in investigatiile de marketing international sunt legate direct, prin continutul lor, de factorul timp. Sle pot fi grupate in functie de orizontul temporal la care se refera in: informatii privind trecututl, informatii privind prezentul si informatii privind viitorul.Din aceasta perspectiva numai un singur grup dintre cele ce urmeaza are un character omogen (se refera la informatii privind acelasi moment temporal). Care este acesta?

a) dezvoltarii globale; evolutia pe termen lung a unei piete; dezvoltarea nivelului tehnologic al unei natiuni;

b) cota de piata; reactia asteptata din partea concurentilor; dezvoltari globale;

c)comportamentul probabil de cumparare; evolutia pe termen lung a unei piete; cifra de afaceri; 

d) istoricul mediului de afaceri al unei piete; cota de piata; tendintele pe termen scurt ale cifrei de afaceri.

6.In cercetarile de marketing international panelurile de gospodarii reprezinta:

a) o sursa de informatii secundare, obtinute prin cercetare de birou, ocazional, putand avea drept obiect studiul inzestrarii menajelor cu bunuri de folosinta indelungata;

b) o sursa de informatii primare, obtinute prin cercetari de teren, cu character repetitive, putand avea drept obiect studiul comportamentului investitorilor straini.

c) o sursa de informatii secundare, obtinute prin cercetari de teren, derulate ocazional, putand avea drept obiect comportamentul de cumparare pentru produse alimentare de cerere curenta;

d) o sursa de informatii primare, obtinute prin cercetari de teren, cu character repetitive, putand avea drept obiect de studio inzestrarea menajelor cu bunuri de folosinta indelungata.

7. O parte importanta a surselor secundare ( de birou) de date in marketingul international provine de la organisme cu vocatie mondiala sau europeana. In tabelul de mai jos sunt semnalate aceste organisme (coloana A) si numele unei serii de publicatii corespunzatoare:

A. Organisme internationale

1.Organizatia Natiunilor Unite (ONU)

2.Fondul Monetar International (FMI)

3.Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)

4.EUROSTAT 

Organizatia Natiunilor Unite pentru alimentatie si Agricultura

B.Publicatii ale acestor organizatii

1.Atasul Bancii Mondiale( World Bank Atlas)

2.Anuarul Comertului Mondial (WTA)

3.Anuarul Statistic International (Yearbook of International Statistics)

4.Anuarul FAO al productiei(FAO Production Yearbook)

Panorama Uniunii Europene

6.Anuarul balantei de plati(Balance of payament Yearbook) 

Numai un singur grup dintre cele ce urmeaza asociaza correct fiecare publicatie organizatiei emitente.Care este aceasta?

a) A1-B1; A2-B2; A3-B4; A4-B5; A5-B6

b) A1-B1,B2; A2-B6; A3-B3; A4-B4; A5-B5

c) A1-B5,B6; A2-B2; A3-B4; A4-B1; A5-B2

d) A1-B2,B3; A2-B6; A3-B1; A4-B5; A4-B4

8.Una dintre principalele directii in cercetarea de marketing in cadrul tarilor Uniunii Europene este reprezentata de indentificarea tipurilor de consumatori europeni. Aceasta tipologie a fost stabilita avand la baza analiza stilului de viata, in principal, pentru a permite o segmentare transnationala a pietelor. O serie de institute de cercetari europene grupeaza topologic consumatorii Uniunii Europene, dupa urmatoarele caracteristici si criterii: 

Stil de viata; 

2. Stil de viata/valoare;

3. Atitudine fata de modul de viata.

Rezulta astfel structuri tipologice de genul celor ce urmeaza:

A. mediu conservator-solemn; mediu mic burghez; mediu muncitoresc; mediu orientat progresist; mediu technocrat liberal; mediu hedonist; mediu altrenativ; mediu muncitoresc fara traditie.

B.Traditionalisti, casnici, rationalisti, hedonisti, ascensionisti, pierde-vara. 

C. Persoane orientate spre necesitati, persoane conformiste, persoane introvertite, persoane integrate.

Aratati pentru fiecare din structurile enumerate mai sus (A,B sau C) care sunt caracteristicile si criteriile corecte dupa care s-a facut tipologizarea: 

a) A→3; B→1; C→2

b) A→1; B→2; C→3

c) A→2; B→3; C→1

d) A→3; B→2; C→1.

9.Indicele de difuziune reprezinta un instrument de studiere a conjucturii economice a diferitelor piete externe, ce foloseste pentru calculul sau indicatori avansati, cu actiune concomitenta si, respective, intarziati precum si o scala cu mai multe trepte pentru a evidential cresterea, stagnarea sau scaderea fiecaruiindicator. El se foloseste drept instrument de cercetare conjucturala in cadru:

a)      metodei corelarii indicatorilor

b)      metodei balantelor

c)      anchetei de conjunctura

d)     textului conjunctural.

10. In cadrul unei cercetari selective realizate in randul specialistilor privitoare la tendinta conjuncturala pe termen scurt, pe piata asigurarilor de viata in tarile baltice au fost chestionati un numar de 53 de reprezentati, utilizandu-se o scoala cu cinci trepte egale de la (+2) la (-20). 19 specialisti au indicat o " crestere puternica", 17 au indicat o "scadere" iar 8 au pentru o "scadere puternica". Soldul conjunctural astfel rezultat este:

a)     

b)     

c)     

d)    

Bibliografia capitolului 5

1. Berndt,R.,Fantapie-Altobelli, C., Sanders, M., Internationales Marketink_management, Springer, Berlin, Heidelberg, New York etc., 1999
2. Croue, Ch.,, Marketing international, 3 edition, De Boeck, Bruxelles, Paris, 1999.
3. Douglas, S.P, Craig, S. C., International Marketing Research, Prentice-Hall International, Englewood Cliffs, New Jesey, 1983.
4. Florescu, C (coordonator), Marketing, Ed."Marketer", Bucuresti, 1992.
5. Huttner, M., Grundzuge des Marktforshung, S. Auflage, R. Oldenburg Verlag, Munchen, Wien, 1997.
6. Jeannet, J.-P., Henessey, H.D, International Marketing Management, Strategies and Cases, Seand Edition, Honghton Mifflin, Boston, 1992.
7. Marketing Research- An Applied Orientation, second Edition, Prentice-Hall Inc., New Jersey, 1998
8. Meffert, H., Bolz, J,Internationales Marketing-Management, 3. Auft. Kohlhammer Verlag, Stuttgart, oct., 1998.
9. Munteanu, V coordonator), Marketing pentru toti, Editions, "Meridianul 28", Chisinau, 1996, p.106.
10. Munhlbacher, H., Dahringer, L., Leihs, H., International Marketing, second Edition, International Thomson Bussiness Press, London etc. .
11. Oliver, A., Dayan, A., Ourset, R., Le marketing International, 4 editin, P.U.F., Paris .
12. Pop, N.Al.,Marketing, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 2000.
13. Sasu, C.,Marketing international, Polirom, Iasi, 1998
14. Springer, R., Internationales Marketing-Aufgaben und Methoden im Aussenhandels-management, Institut fur BWL des Aussenhandels, Wirtschaftsuniversitat, Wien, 1993.
15. Teodorescu, N., Noutati in cercetarea calitativa de marketing, in:"Economia-Revista de teorie si practica economica", A.S.E, Bucuresti,nr.3-4/1996.