INSCRIEREA PE DESEN A TOLERANTELOR GEOMETRICE

INSCRIEREA PE DESEN A TOLERANTELOR GEOMETRICE

Termeni, definitii.

Termenii in legatura cu precizia formei geometrice, conform STAS 7384 - 85, sunt urmatorii:

- suprafata reala - suprafata care limiteaza corpul respectiv si il separa de mediul inconjurator;

- suprafata nominala - suprafata reprezentata pe desen, definita geometric prin dimensiunile nominale, fara nici un fel de abateri geometrice;

- suprafata efectiva - suprafata obtinuta prin masurare, apropiata de suprafata reala;

- suprafata adiacenta de forma data - suprafata tangenta exterior la suprafata reala (efectiva) dinspre partea exterioara a materialului piesei si asezata astfel incat distanta dintre aceasta si suprafata reala sa aiba valoare minima;

- profil real - intersectia dintre suprafata reala si un plan cu orientare data sau intersectia dintre doua suprafete reale (muchie reala);

- profil nominal - conturul rezultat din intersectia suprafetei nominale cu un plan conventional definit in raport cu acesta suprafata;

- profil efectiv - profilul obtinut prin masurare, apropiat de profilul rea;

- profilul adiacent - profil de forma data, tangent la profilul real (efectiv) dinspre partea exterioara a materialului piesei si asezat astfel incat distanta dintre acesta si profilul real sa aiba valoare minima;

- plan adiacent - planul tangent la suprafata reala (efectiva) si asezat astfel incat distanta maxima dintre suprafata reala si planul adiacent sa aiba valoarea cea mai mica posibila;

- cilindru adiacent - cilindrul cu diametrul minim circumscris suprafetei exterioare reale la piesele tip arbore, sau cilindrul cu diametrul maxim inscris in suprafata reala la piesele tip alezaj;

- dreapta adiacenta - dreapta tangenta la profilul real (efectiv) si asezata astfel incat distanta maxima dintre profilul efectiv si dreapta adiacenta sa aiba valoarea cea mai mica posibila;

- cerc adiacent - cercul cu diametrul minim circumscris sectiunii transversale a suprafetei exterioare reale (efective) la piesele de tip arbore, sau cercul cu diametrul maxim inscris in sectiunea transversala a suprafetei interioare reale (efective) la piesele tip alezaj;

- abatere de forma - abaterea formei suprafetei reale fata de forma suprafetei adiacente sau abaterea formei profilului real fata de forma profilului adiacent; marimea abaterii de forma se determina ca distanta maxima dintre suprafata efectiva si suprafata adiacenta sau dintre profilul efectiv si profilul adiacent;

- abaterea limita de forma - valoarea maxima admisa a abaterii de forma (valoarea minima este egala cu zero);

- toleranta de forma - zona determinata de abaterea limita de forma; toleranta de forma este egala cu abaterea limita de forma daca abaterea limita inferioara este egala cu zero;

- lungime de referinta - lungimea in limitele careia se determina abaterea de forma, de orientare, de pozitie sau de bataie; lungimea de referinta poate fi intreaga lungime considerata a profilului real, dimensiunile intregi considerate - lungime si latime - ale suprafetei reale, sau o portiune a lungimii considerate.

Precizia formei suprafetelor este determinata prin abaterile de forma. Dimensiunile si simbolurile tolerantelor de forma conform STAS 7385 - 85 sunt date in tabelul nr.1.

1) Abaterea la rectilinitate este distanta maxima dintre profilul efectiv si dreapta adiacenta in limitele lungimii de referinta (fig. 1); toleranta la rectilinitate este valoarea maxima admisa a abaterii la rectilinitate;

abaterea la rectilinitate se ia in considerare numai la suprafetele lungi si inguste (de exemplu, la ghidaje rectilinii).

2) Abaterea la planitate este distanta maximi dintre suprafata efectiva si planul adiacent in limitele suprafetei de referinta (fig. 2); toleranta la planitate este valoarea maxima admisa a abaterii la planitate; zona tolerantei la planitate este cuprinsa intre planul adiacent si un plan paralel cu acesta situat la distanta egala cu toleranta la planitate.

3) Abaterea la circularitate este distanta maxima dintre profilul efectiv in sectiunea transversala a unei piese cilindrice si cercul adiacent al sectiunii transversale (fig. 3); toleranta la circularitate este valoarea maxima admisa a abaterii la circularitate; zona tolerantei la circularitate in planul considerat este cuprinsa intre cercul adiacent si un cerc concentric cu acesta cu raza mai mica la arbori - fig. 4a - si mai mare la alezaje - fig. 4b - cu valoarea tolerantei la circularitate.

4) Abaterea la cilindricitate este distanta maxima dintre suprafata efectiva si cilindrul adiacent in limitele unei lungimi de referinta (fig. 5a,b); toleranta la cilindricitate este valoarea maxima a abaterii la cilindricitate; zona tolerantei la cilindricitate este cuprinsa intre cilindrul adiacent si un cilindru coaxial cu primul care are la arbori raza mai mica, iar la alezaje mai mare cu toleranta la cilindricitate.

5) Abaterea la forma data a profilului este distanta maxima dintre profilul efectiv si profilul adiacent de forma data, in limitele lungimii de referinta (fig. 6); toleranta la forma data a profilului este egala cu valoarea maxima a abaterii de la forma data a profilului; zona acestei tolerante este cuprinsa intre profilul adiacent si infasuratoarea cercului care se rostogoleste pe profilul adiacent si care are diametrul egal cu toleranta la forma data a profilului (fig. 7).

6) Abaterea de la forma data a suprafetei este distanta dintre suprafata efectiva si suprafata adiacenta de forma data in limitele suprafetei de referinta (fig. 8); toleranta la forma data a suprafetei este egala cu valoarea maxima a abaterii de la forma data a suprafetei; zona acestei tolerante este cuprinsa intre suprafata adiacenta si infasuratoare sferei care se rostogoleste pe suprafata adiacenta si are diametrul egal cu toleranta la forma data a suprafetei. (fig. 9).

Precizia pozitiei suprafetelor este determinata prin abaterile de pozitie. Termenii cu privire la abaterile de pozitie sunt urmatorii:

- pozitie nominala - pozitia suprafetei, a profilului, a axei sau a planului de simetrie, determinata prin cote nominale liniare si / sau unghiulare fata de baza de referinta sau fata de o alta suprafata, profil, axa sau plan de simetrie;

- orientare nominala - orientarea suprafetei, a axei ei, a profilului sau a planului de simetrie, determinata prin dimensiuni nominale liniare si / sau unghiulare fata de baza de referinta sau fata de o alta suprafata, axa, profil sau plan de simetrie;

- baza de referinta - suprafata, linie sau punct fata de care se determina pozitia nominala a suprafetei sau a elementului considerat; baza de referinta poate fi definita prin unul sau mai multe elemente de referinta ale piesei;

- abaterea de orientare - abaterea de la orientarea nominala a unei suprafete, a axelor lor, a unor profile sau a planelor de simetrie; nu se iau in considerare abaterile de forma, iar prin centre' sau axe' se inteleg centrele sau axele suprafetelor adiacente;

- abaterea de pozitie - abaterea de la pozitia nominala a unei suprafete, a axei ei, a unui profil sau a unui plan de simetrie fata de baza de referinta, sau abaterea de la pozitia nominala reciproca a unor suprafete, a axelor lor, a unor profile sau a planelor de simetrie; nu se iau in considerare abaterile de forma si se considera centrele si axele suprafetelor adiacente;

- abaterea limita de pozitie - valoarea maxima admisa, pozitiva sau negativa, a abaterii de pozitie;

- toleranta de pozitie - intervalul sau zona determinata de abaterile limita de pozitie; toleranta de pozitie poate fi egala cu abaterea limita de pozitie daca abaterea inferioara de pozitie este egala cu zero, sau cu dublul abaterii limita de pozitie daca abaterea limita de pozitie este egala si de semn contrar cu abaterea superioara;

- abaterea de bataie - diferenta dintre cea mai mare si cea mai mica distanta de la punctele profilului real la baza de referinta;

- abaterea limita de bataie - valoarea maxima admisa a abaterii de bataie;

- toleranta de bataie - zona determinata de abaterea limita de bataie.

Denumirile si simbolurile tolerantelor de pozitie sunt date in tabelul nr.2.

1) Abaterea de la paralelism. Abaterea de la paralelism a doua drepte intr-un plan este diferenta dintre distanta maxima si distanta minima dintre cele doua drepte adiacente coplanare, considerata in limitele lungimii de referinta (fig. 10); abaterea de la paralelism a doua drepte in spatiu este radicalul de ordinul doi din suma patratelor abaterilor de la paralelismul proiectiilor celor doua drepte incrucisate pe doua plane reciproc perpendiculare; unul din plane este determinat de una din dreptele adiacente si un punct extrem al lungimii de referinta a celei de-a doua drepte (fig. 11); abaterea de la paralelism a unei drepte fata de un plan este diferenta dintre distanta maxima si distanta minima dintre dreapta adiacenta si planul adiacent, considerata in limitele lungimii de referinta, in planul perpendicular pe planul adiacent si care contine dreapta adiacenta (fig. 12); abaterea de la paralelism a doua plane este diferenta dintre distanta maxima si distanta minima dintre cele doua plane adiacente, considerata in limitele lungimii de referinta (fig. 13); abaterea de la paralelism a unui plan fata de o suprafata de rotatie este diferenta dintre distanta maxima si distanta minima dintre planul adiacent si axa suprafetei adiacente de rotatie, considerata in limitele lungimii de referinta (fig. 14); abaterea de la paralelism a doua suprafete de rotatie este abaterea de la paralelism a axelor suprafetelor de rotatie si se poate determina in plan sau in spatiu; toleranta la paralelism este valoarea maxima admisa a abaterii de la paralelism; daca toleranta la paralelism este prescrisa intr-o singura directie, atunci zona de toleranta este cuprinsa intre doua drepte paralele intre ele si paralele si cu baza de referinta care poate fi dreapta adiacenta - fig. 15 - sau planul adiacent; daca toleranta la paralelism a unei drepte este prescrisa in doua directii reciproc perpendiculare, atunci zona de toleranta este un paralelipiped cu laturile egale cu T_x si T_y si cu muchiile laterale paralele cu baza de referinta (dreapta adiacenta sau plan adiacent) - fig. 16; daca toleranta la paralelism este prescrisa in orice directie, zona de tolernta este cilindrul cu diametrul T situat paralel cu baza de referinta, care poate fi dreapta adiacenta sau planul adiacent - fig. 17; daca se prescrie toleranta la paralelism a unui plan, zona de toleranta este cuprinsa intre doua plane paralele cu distanta dintre ele egala cu T, paralele si cu baza de referinta care poate fi dreapta adiacenta, plan adiacent sau axa a unei suprafete adiacente de rotatie (fig. 18, fig. 19).

2) Abaterea de la perpendicularitate. Abaterea de la perpendicularitate dintre doua drepte, sau dintre o suprafata de rotatie si o dreapta, este diferenta dintre unghiul nominal de 90 si unghiul format de dreptele adiacente la profilele efective, respectiv la axele suprafetelor de rotatie sau proiectiile lor pe un plan normal pe perpendiculara comuna, diferenta masurata liniar in limitele lingimii de referinta (fig. 20); abaterea de la perpendicularitate a unei drepte sau a unei suprafete de rotatie fata de un plan este egala cu diferenta dintre unghiul nominal de 90 si unghiul format de dreapta adiacenta sau de axa suprafetei adiacente de rotatie cu planul adiacent al suprafetei efective, diferenta masurata liniar intr-un plan dat - fig. 21 - sau in doua plane reciproc perpendiculare, prin proiectiile dreptei sau a axei pe aceste plane, in limitele lungimii de referinta (fig. 22); abaterea la perpendicularitate a unui plan fata de o dreapta, o suprafata de rotatie sau un plan, este diferenta dintre unghiul nominal de 90 si unghiul format de planul adiacent cu dreapta adiacenta, cu axa suprafetei adiacente de rotatie sau cu planul adiacent, diferenta considerata in limitele lungimii de referinta (fig. 23, fig. 24); toleranta la perpendicularitate este egala cu valoarea maxima admisa a abaterii la perpendicularitate; daca se prescrie toleranta la perpendicularitate dintre doua drepte, sau a unui plan fata de baza de referinta, zona de toleranta este cuprinsa intre doua plane paralele cu distanta dintre ele egala cu T, situate perpendicular pe baza de referinta care poate sa fie dreapta adiacenta, axa suprafetei adiacente de rotatie sau planul adiacent (fig. 25, fig. 26, fig. 27); daca toleranta la perpendicularitate a unei drepte fata de un plan este prescrisa intr-o singura directie, zona de toleranta este cuprinsa intre doua drepte paralele cu distanta dintre ele egala cu T, perpendiculare pe planul de referinta (fig. 28); daca toleranta la perpendicularitate a unei drepte fata de un plan este prescrisa in doua directii reciproc perpendiculare, zona de toleranta este paralelipipedul cu muchiile laterale perpendiculare pe baza de referinta si care are laturile bazei egale cu T_x si T_y (fig. 29); daca toleranta la perpendicularitate a unei drepte fata de un plan este prescrisa in orice directie, zona de toleranta este un cilindru perpendicular pe planul de referinta, cu diametrul T (fig. 30).

3) Abaterea de la inclinare dintre doua drepte sau doua suprafete de rotatie este diferenta dintre unghiul nominal si unghiul format de dreptele adiacente la profilele reale, respectiv de axele suprafetelor adiacente de rotatie (sau proiectiile lor pe un plan perpendicular pe normala comuna), diferenta masurata in limitele lungimii de referinta (fig. 31); abaterea de la inclinare a unei drepte sau a unei suprafete de rotatie fata de un plan este diferenta dintre unghiul nominal si unghiul format de dreapta adiacenta sau de axa suprafetei adiacente de rotatie cu planul adiacent la suprafata reala, diferenta masurata in limitele lungimii de referinta (fig. 32); abaterea de la inclinare a unui plan fata de o dreapta, o suprafata de rotatie sau un plan este diferenta dintre unghiul nominal si unghiul format de planul adiacent la suprafata reala cu dreapta adiacenta, cu axa suprafetei adiacente de rotatie sau cu planul adiacent, diferenta masurata in limitele lungimii de referinta (fig. 33, fig. 34); toleranta la inclinare este egala cu valoarea maxima admisa a abaterii la inclinare; daca se prescrie toleranta la inclinare intre doua drepte sau doua suprafete de rotatie, zona de toleranta este cuprinsa intre doua conuri omotetice avand generatoarele paralele si la distanta egala cu T (fig. 35); daca se prescrie toleranta la inclinare a unei drepte sau a unei suprafete de rotatie fata de un plan, zona de toleranta este cuprinsa intre doua drepte paralele cu distanta dintre ele egala cu T (fig. 36); daca se prescrie toleranta la inclinare a unui plan fata de o baza de referinta, zona de toleranta este cuprinsa intre doua plane paralele cu distanta dintre ele egala cu T (fig. 37).

4) Abaterea de la pozitia nominala a axei unei suprafete de rotatie, a unui plan sau a unui plan de simetrie este egala cu distanta dintre pozitia nominala a acestora si axa suprafetei adiacente de rotatie, planul adiacent sau planul de simetrie, masurata in limitele lungimii de referinta (fig. 38); pozitia nominala se determina fata de una sau mai multe baze de referinta; toleranta la pozitie nominala este egala cu dublul valorii maxime admise a abaterii de la pozitia nominala.

5) Abaterea de la coaxialitate si de la concentricitate. Abaterea de la coaxialitate este egala cu distanta maxima dintre axa suprafetei adiacente considerate si axa data ca baza de referinta, masurata in limitele lungimii de referinta; baza de referinta poate fi axa uneia dintre suprafetele adiacente de rotatie - fig. 39 - sau axa comuna a doua sau mai multe suprafete de rotatie - fig. 40, ca axa comuna considerandu-se dreapta comuna care trece prin centrele sectiunilor transversale medii ale suprafetelor respective.

6) Abaterea de la simetrie este egala cu distanta maxima dintre planele sau axele de simetrie ale suprafetelor considerate, distanta masurata in limitele lungimii de referinta sau intr-un plan dat (fig. 41); toleranta la simetrie este egala cu dublul valorii maxime a abaterii de la simetrie.

7) Bataia radiala este egala cu diferenta dintre distanta maxima si distanta minima de la suprafata efectiva la axa de rotatie, masurata in limitele lungimii de referinta - fig. 42; toleranta bataii radiale este egala cu valoarea maxima admisa a bataii radiale.

8) Bataia circulara frontala este egala cu diferenta dintre distanta maxima si distanta minima de la suprafata frontala reala la un plan perpendicular pe axa de rotatie, masurata in limitele lungimii de referinta - fig. 43; este o consecinta a neperpendicularitatii; toleranta bataii frontale este egala cu valoarea maxima admisa a bataii frontale.

9) Bataia totala radiala este diferenta dintre distanta maxima si distanta minima de la suprafata reala la axa de rotatie de referinta, considerata in limitele lungimii de referinta, in timpul mai multor rotatii combinate cu o miscare axiala relativa intre piesa si mijlocul de masurare.

10) Bataia totala frontala este diferenta dintre distanta maxima si distanta minima de la suprafata frontala reala la un plan perpendicular pe axa de rotatie de referinta, diferenta considerata in limitele lungimii de referinta, in timpul mai multor rotatii si combinata cu o miscare radiala relativa intre piesa si mijlocul de masurare.

Inscriere pe desen

Inscrierea pe desenele de executie a datelor cu privire la tolerantele geometrice se face intr-un cadru dreptunghiular impartit in doua sau trei compartimente. In primul compartiment se amplaseaza simbolul grafic al tolerantei, in al doilea marimea acesteia in milimetri, iar in al treilea - numai in cazul tolerantelor de pozitie, de orientare, de bataie - se inscrie / se inscriu majuscula / majusculele cu care este marcata / sunt marcate baza / bazele de referinta . Liniile cadrului au grosimea liniei de scriere, iar inaltimea de inscriere a datelor este egala cu inaltimea de inscriere a cotelor pe desenul respectiv. Inaltimea cadrului este de doua ori mai mare decat inaltimea de inscriere a cotelor. Compartimentul in care este inscris simbolul tolerantei are lungimea egala cu inaltimea, lungimile celorlaltor compartimente fiind determinata de spatiul necesar inscrierii datelor. Distanta dintre simbolurile inscrise si liniile cadrului nu trebuie sa fie mai mica decat dublul grosimii liniei de scriere.

In figura 44a se indica faptul ca abaterea la liniaritate nu trebuie sa depaseasca 0,1 mm pe orice portiune a suprafetei, in timp ce abaterea la liniaritate din figura 44b nu trebuie sa depaseasca 0,1 mm pe orice portiune cu lungimea de 100 mm; abaterea de la planitate din figura 44c nu trebuie sa depaseasca 0,1 mm pe o suprafata de 200 100 mm; abaterea de la liniaritate din figura 44d este limitata la 0,1 mm pe fiecare portiune de 100 mm si nu trebuie sa depaseasca 0,16 mm pe toata suprafata.

Cadrul cu datele privind toleranta geometrica se leaga de elementul la care se refera toleranta printr-o linie de indicatie dreapta sau franta terminata cu o sageata; linia de indicatie se poate sprijini pe linia de contur - fig. 45a - sau pe o line ajutatoare trasata in prelungirea liniei de contur - fig. 45b; linia de indicatie se poate trasa in continuarea unei linii de cota daca abaterea se refera la o axa sau la un plan de simetrie - fig. 45c; referitor la fig. 45a, orice linie paralela cu planul de proiectie in care este indicata toleranta, trebuie sa se afle intre doua drepte paralele cu distanta dintre ele de 0,1 mm; cu privire la figura 45b, in fiecare sectiune dreapta, diametrul trebuie sa fie cuprins intre doua cercuri coplanare, concentrice, cu diferenta razelor de 0,1; referitor la fig. 45c, axa cilindrului trebuie sa fie cuprinsa intre doua plane paralele avand distanta dintre ele de 0,01 mm si perpendiculare pe suprafata de referinta; daca o suprafata constituie baza la care se raporteaza o abatere limita, atunci cadrul se leaga de aceasta printr-o linie subtire terminata cu un triunghi care poate fi si innegrit - fig.46a; in figura 46b baza de referinta este axa piesei, caz in care linia cu triunghiul innegrit se gaseste in dreptul liniei de cota; in figura 46c baza de referinta este axa comuna a doua alezaje, iar in figura 46d este axa gaurilor de centrare; referitor la fig. 46a, suprafata tolerata trebuie sa fie cuprinsa intre doua plane avand distanta dintre ele de 0,1 mm si paralele cu baza de referinta; referitor la fig. 46b, bataia radiala nu trebuie sa depaseasca 0,05 mm in fiecare plan de masurare, in timpul unei rotatii complete in jurul axei de referinta; referitor la fig. 46c, axa cilindrului orizontal trebuie sa fie cuprinsa intr-o zona cilindrica avand diametrul de 0,1 mm si perpendiculara pe suprafata de referinta; daca nu este precizata baza de referinta triunghiul este inlocuit cu o sageata - fig. 47a; daca legarea cadrului cu baza de referinta la care se refera abaterea este dificila, in sensul ca linia de indicatie ar fi prea lunga si ar fi necesara frangerea ei repetata, atunci cadrul cu datele tolerantei se imparte in trei compartimente, in al treilea inscriindu-se majuscula cu care este notata baza de referinta; majuscula, diferita de cele utilizate pentru notatarea sectiunilor, se inscrie in apropierea bazei de referinta intr-un cadru legat de aceasta printr-o linie de indicatie terminata cu un triunghi - fig. 47b; referitor la figura 48, axa tolerata trebuie sa fie cuprinsa intr-un paralelipiped paralel cu baza de referinta, avand dimensiunile bazei de 0,2 mm pe orizontala si 0,1 mm pe verticala; suprafata inclinata din figura 49 trebuie sa fie cuprinsa intre doua plane paralele cu distanta intre ele de 0,08 mm si inclinate cu 40 fata de suprafata de referinta X'; cu privire la toleranta la pozitia nominala din figura 50, axa orificiului trebuie sa fie cuprinsa intr-o zona cilindrica cu diametrul de 0,08 mm si cu axa situata in pozitia teoretic exacta in raport cu planele de referinta E si H; cotele incadrate din figurile 49 si 50 se numesc teoretic exacte', adica dimensiunile efective corespunzatoare sunt limitate exclusiv prin tolerante de pozitie, de forma sau de orientare; in figura 51, axa cilindrului tolerat trebuie sa fie cuprinsa intr-o zona cilindrica cu diametrul de 0,08 mm si coaxiala cu axa de referinta X-Z; in figura 52, axa orificiului trebuie sa fie cuprinsa intr-o zona paralelipipedica cu baza de 0,1 mm pe orizontala si de 0,05 mm pe verticala, axa de referinta rezultand din intersectia planelor de simetrie comune J-K si L-M; referitor la figura 53, bataia radiala nu trebuie sa depaseasca 0,1 mm in fiecare plan de masurare, in timpul unei rotatii complete in jurul axei de referinta A-B; in figura 54, bataia frontala nu trebuie sa depaseasca 0,1 mm in timpul unei rotatii complete in jurul axei F, in fiecare pozitie de masurare.