Relatii binare pe o multime
Definitia 2.1. Numim relatie
binara pe multimea M orice submultime a produsului cartezian M M.
Vom nota prin Rel (M) multimea relatiilor binare ale lui M.
Relatiile DM (numita si diagonala
produsului cartezian MM), ca si M = M
M fac parte din Rel
(M); orice relatie din Rel (M) diferita de DM si M se zice netriviala.
Pentru r I Rel (M) definim :
r si
r r (r r se zice compunerea relatiilor r si r ). Se verifica imediat ca (Rel(M), ) este monoid in care elementul neutru este DM r~ nu este inversul lui r fata de compunerea relatiilor binare
Pentru Rel(M) si n
Z definim:
daca n>0 daca n<0 daca n=0
Daca m, n I si r I Rel (M) atunci ( rm)n = rm·n iar rm rn rm+n. De asemenea, daca r r I Rel (M) si r r , atunci r
r )~ si r d r d pentru orice d I Rel (M) iar (r d d p
Definitia 2.2. Fie r I Rel (M). Vom spune despre r ca este:
i) reflexiva daca DM r
ii) simetrica daca r r
iii) antisimetrica
daca r r DM
iv) tranzitiva daca r r
v) totala daca r r M
O relatie r IRel (M) care este simultan reflexiva, simetrica si tranzitiva se zice relatie de echivalenta pe M. Vom nota prin Echiv(M) multimea relatiilor de echivalenta de pe M; evident Echiv (M) Rel (M).
Daca r IEchiv (M), atunci r r si r = r iar daca (ri)iII este o familie de relatii de
echivalenta de pe M, atunci
ri IEchiv (M).
Propozitia 2.3.
Fie r, r
I Echiv (M). Atunci:
i) r r
I Echiv(M) daca si
numai daca r
r
= r
r
ii) r
r
I Echiv
(M) daca si numai daca r
r
, r
r
r
r
Demonstratie:
r r ) ˛ = r r r r r r g
Propozitia 2.4. Fie r I Rel (M) si q DM r r . Atunci :
i) q este cea mai mica relatie reflexiva si simetrica ce contine pe r
ii) =
q
este
cea mai mica relatie de echivalenta ce contine pe r
(deci
este relatia de echivalenta
generata de r
Demonstratie:
i) Evident r q iar daca r este o alta relatie reflexiva si simetrica astfel incat r r atunci, cum DM r si r r r deducem ca q r
ii)
Din i) deducem ca q este reflexiva si simetrica.
Cum (q)
q
)
= q
deducem ca pentru orice nIN
q
este simetrica. Atunci rezulta imediat ca si
este
simetrica.
Pentru tranzivitate, fie (x, y), (y, z) I.
Exista deci m, n I N
astfel incat (x, y) I rm si (y, z) I rn. Atunci (x, y) I r
r
r
si acum totul
este clar. g
Definitia 2.5. Fie rIEchiv (M) si x I M. Multimea x r poarta numele de clasa de echivalenta a lui x relativa la r (sau modulo r), iar M r poarta numele de multimea cat (sau factor) a lui M prin r
Propozitia 2.6. Fie r I Echiv (M). Atunci:
i) x I x r
ii) (x r M
iii) x r y r daca si numai daca (x, y) Ir
iv) Daca x yIM, atunci x r y r sau (x r (y r
Aplicatia p :
M M r p
x x r pentru orice xIM poarta numele de surjectia
canonica a lui M pe
multimea factor M r
Politica de confidentialitate |
![]() |
Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |