Fie E, E doua K - spatii euclidiene.
DEFINITIA 1. O transformare liniara F I L (E, E ) se numeste ortogonala daca pastreaza produsul scalar, adica
(F (),F ()) = (), x,y I E.
Notatie. Lort (E, E
Exemple. 1. Transformarea identica I : E E este ortogonala deoarece pentru orice I E avem I () = si conditia (1) este deci indeplinita.
2. Transformarea F : E E care asociaza fiecarui I E, opusul sau , este ortogonala deoarece din relatia de definitie F () = pentru orice I E, rezulta conditia (1).
TEOREMA 1. Conditia necesara si suficienta ca o transformare liniara F IL (E, E ) sa fie ortogonala este ca ea sa pastreze lungimea vectorilor, adica
|| F () || = || ||, I E.
Demonstratie. Daca F I Lort (E, E ) atunci (F (),F ())=() (conform cu (1)),din care rezulta || F () || = ||||, I E.
Reciproc, daca || F() || = ||||, I E, consideram
F F
F F F F F (( F F )2 - -F F ( F F ).
Consecinta 1. Orice transformare ortogonala este injectiva.
Intradevar, daca F I L (E, E ), din F () = 0E rezulta, conform cu relatia (2), ca
|||| = || F () || = || 0E || = 0, adica Ker (F ) = , adica F injectiva (cf.T.1.3.6).
TEOREMA 1. (1) Produsul a doua transformari ortogonale este tot o transformare ortogonala.
Inversa unei transformari ortogonale surjective este tot o transformare ortogonala.
Demonstratie. (1) Fie F : E E si F : E E doua transformari ortogonale si F F F : E E produsul lor. Dupa proprietatea1.3.3.1, F este liniara si tinand seama de relatia (2), avem || F () || = || F F ()) || = || F () || = ||||, I E deci F este ortogonala.
Fie F ILort(E, E ), F surjectiva , atunci F este bijectiva si deci exista F : E E care este, conform proprietatii 1.3.3.5, transformare liniara. Punand F (v') = v sau echivalent v F (v) si tinand seama de (2) obtinem || F (v ) || = || v || = || F (v) || = || v v I E adica F este ortogonala.
Din Teorema 1.5.2. rezulta
Consecinta 1. Operatia de compunere determina pe multimea endomorfismelor ortogonale surjective ale unui spatiu vectorial euclidian E pe el insusi o structura de grup.
Acest grup se numeste grupul ortogonal al spatiului euclidian E si-l vom nota G O (E). El este subgrup al grupului liniar G L (E) - grupul format de multimea endomorfismelor lui E.
TEOREMA 1.5.3. Conditia necesara si suficienta ca F I Lort (E, E ) este ca matricea M(F ; B,B ) a transformarii F in raport cu orice baze ortonormate B si B din E, respectiv, E sa verifice egalitatea
Mt(F ; B,B M(F ; B,B ) = In ,
unde In este matricea unitate de ordinul n = dimE.
Demonstratie. Presupunem ca F ILort(E, E ) atunci I E, || F () || = ||||, rezulta (F (),F ())=() atunci [F ()]tB F ()]B =[]tB[]B si, cum [F ()]B = M(F ; B,B )[]B ,rezulta []tB Mt(F ; B,B M(F ; B,B []B = []tB In []B , de unde rezulta (3).
Reciproc, presupunem adevarata relatia (3) si parcurgand in sens invers demonstratia precedenta rezulta || F () || = ||||, adica F I Lort (E, E
DEFINITIA 1. Matricea patrata A I M (n, n, R) se numeste ortogonala daca satisface relatia
(4) A At = At A = In .
Consecinte 1.5.3. (1) Daca F ILort(E, E) atunci M(F ; B) este matrice ortogonala.
Daca A este matrice ortogonala, atunci det A =
Daca A si B sunt doua matrice ortogonale, atunci si matricea A B este o matrice ortogonala.
Inversa unei matrice ortogonale este o matrice ortogonala.
Daca A si B sunt matrice ortogonale, atunci si matricea este ortogonala.
Demonstratie. (1) este evidenta.
Tinand seama de proprietatea ca det (A B) = det (A) det (B), avem din relatia (4)
det (A At) = det In T detA det At = 1
si, cum det A = det At, rezulta (det A)2 = 1 T det A =
Din ipoteza A At = In, B Bt = In , rezulta
(AB) (AB)t = (AB) (BtAt)= A (BBt) At = A In At = AAt = In .
Fie B = A-1 si AAt = In. Avem succesiv
B Bt = (A-1) (A-1)t = A-1 (At)-1 = (A At)-1 = In-1 = In.
Tinand seama de (3), avem pe rand
Observatie 1. In C.1.5.3.(5) nu este necesar ca cele doua matrice sa fie de acelasi ordin.
DEFINITIA 1. Un endomorfism ortogonal F se numeste rotatie daca
detM(F ; B)= 1, unde M(F ; B) este matricea lui F asociata bazei B a spatiului vectorial.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |