Calitatile psihologice ale sportivilor. dezvoltarea lor

CALITATILE PSIHOLOGICE ALE SPORTIVILOR. DEZVOLTAREA LOR

Exemplu : I.E. este baschetbalist in divizia A si echipa lui este condusa cu 87 -86. In ultima secunda de joc el este faultat si i se acorda 2 aruncari libere. Antrenorul echipei adverse cere timp de odihna incercand sa-l scoata din mana producandu-i mai multa tensiune. Antrenorul sau ii spune sa se relaxeze si sa execute aruncarile la fel cum ar face la antrenamente. Dar I.E. stie cat de important este meciul pentru colegi,antrenor, echipa, spectatori si chiar pentru familia sa care se gaseste in sala. El incepe sa se gindeasca la cat de ingrozitor se va simti daca ii va dezamagi pe toti si ingrijorarea incepe sa-l afecteze fizic. Se apropie de linia de fault, muschii umerilor si bratelor se tensioneaza. Ca urmare isi precipita aruncarea, pierde ritmul incercarii si rateaza, echipa pierzand meciul.

A doua zi la antrenament, antrenorul ii spune sa exerseze mai mult aruncarile libere, recomandandu-i sa ramana in sala pentru 100 de aruncari suplimentare. Antrenorul crede ca prin antrenament suplimentar, jucatorul isi va imbunatati tehnica aruncarii si astfel va evita blocajul in meciurile urmatoare. Multi antrenori incearca sa corecteze performantele slabe doar prin suplimentarea antrenamentelor. I. E. are nevoie sa-si dezvolte capacitatea de relaxare fizica si mentala in situatii de mare tensiune. Altii au nevoie sa-si imbunatateasca concentrarea, increderea de sine, motivatia, etc. Aceste priceperi se dezvolta prin programe de antrenament al abilitatilor psihologice.

De ce sunt importante programele de dezvoltarea ale abilitatilor psihologice.

Care din urmatoarele experiente iti sunt familiare ?

Iesi de pe teren intristat pentru ca ai pierdut un meci pe care simti ca l-ai fi putut castiga.

Ai fost blocat emotional intr-un punct critic al competitiei.

Te-ai simtit deprimat pentru ca nu te-ai recuperat indeajuns de repede in urma unei accidentari.

Ti-a lipsit dorinta sau motivatia la antrenamente.

Nu te-ai putut concentra in timpul competitiei.

Ai fost nervos si frustrat pentru ca nu ai avut rezultatul care l-ai asteptat.

Toti sportivii cad victima uneori slabiciunilor sau descurajari mentale.

Larry Bassham, campion olimpic la tir, a fost extrem de tensionat la Olimpiada din 1972. "Am lucrat foarte mult, dar nu am fost pregatit mental". De aceea, pentru urmatoarea olimpiada Bassham a vorbit cu alti campioni despre cum s-au pregatit ei mental, a studiat psihologia sportului, dezvoltandu-si propriul program de pregatire psihologica. A folosit programul sau in mod regulat penru patru ani, atribuindu-i in mare masura medalia de aur de la Montreal,1976.

Marea majoritate a sportivilor de elita recunosc importanta antrenamentului psihologic in realizarea performantei. "Sportul este 90% implicare mentala" spune Bassham. Cand esti pregatit fizic foarte bine si concurezi cu sportivi la fel de bine pregatiti , diferenta se face in favoarea celui mai bine pregatit psihologic.

Antrenorii recunosc importanta pregatirii psihologice pentru performantele de varf. Totusi ei dedica putin timp, sau chiar de loc pentru a ajuta sportivii sa se pregatesca psihologic pentru concurs.

De ce pregatirea psihologica este neglijata? Probabil pentru ca antrenorii nu stiu cum sa ajute sportivii sa invete deprinderi psihologice esentiale. Unii antrenori cred ca aceste calitati psihologice sunt inascute si nu pot fi dezvoltate. Altii cred ca antrenamentul psihologic nu este important si este suficienta o pregatire fizica dura.

Marea majoritate a antrenorilor, sunt convins ca recunosc importanta pregatirii psihologice, dar pur si simplu nu stiu sa implementeze o astfel de pregatire.

Multi sportivi au mai mult decat aptitudini fizice : ei au extraordinare abilitati de a se pregati mental pentru competitie, sa controleze stresul, sa se concentreze intens si sa-si aleaga scopuri inalte dar realiste. Ei au abilitatea de a se vizualiza pe ei castigand o competitie si apoi sa realizeze acest lucru in practica.

Rick McKinney era printre primii 10 tragatori cu arcul din lume, dar el nu a reusit sa castige competitii mari. El a descoperit ca era focalizat in timpul competitiei pe obtinerea victoriei si nu se putea concentra pe propria performanta. El a invatat sa se refocuseze pe propria performanta si astfel victoria a aparut de la sine, astfel ca a stabilit usor cateva recorduri mondiale.

Kerry Dickson era un promitator atlet demifondist dar datorita asteptarilor nerealiste care i-au depasit abilitatile a devenit neincrezator si fricos. Kerry a cerut ajutor si a devenit printre primii sportivi care au beneficiat de Programul de antrenament al capacitatilor psihologice. Printr-un program de imagerie mentala in care el se vizualiza conducand cursa in timp ce alerga relaxat, un program de stabilire a obiectivelor care a adus asteptarile lui mai aproape de abilitatile pe care le avea, Kerry a devenit un atlet de succes.

Acesti sportivi si- au dezvoltat calitatile psihologice. Ei nu s-au nascut cu aceste abilitati mentale : ei le-au capatat prin experienta si munca asidua aproape in acelasi mod cum au dobandit abilitatile fizice. In acest curs veti invata mai mult despre Programul de dezvoltare a abilitatilor psihologice.

Doua psihologii ale sportului.

Comportamentul sportivilor poate fi reprezentat printr-un continuum de la anormal la supranormal, in mijloc fiind comportamentul normal. Cand sportivii au probleme psihologice grave, cum ar fi nevroze sau psihoze, comportamentul lor este la stanga normalului. Pentru unii   sportul serveste ca un barometru emotional. Daca au probleme in viata personala, acestea vor influienta performanta.

Cand comportamentul sportivului cade in partea stinga a normalului, atunci este treaba psihologului clinician, psihiatrului sau consilierului. Cand problema de comportament se refera sportivul aflat in competitie, atunci psihologul clinician profilat pe sport - va fi profesionistul care - l va asista. Cand exista sportivi cu probleme emotionale, lucrul cel mai bun ar fi sa fie referati unui profesionist. O astfel de recomandare trebuie facuta cu mult tact din mai multe motive. In primul rand antrenorul trebuie sa-i acorde in continuare acelasi suport emotional pe care il acorda celorlalti sportivi. Desigur, daca problemele emotionale ale sportivului sunt atat de semnificative incat exista riscuri pentru el si ceilalti sportivi, el poate fi retras din antrenamente si competitii.

Psihologia sportului asista de asemenea sportivi "normali" cu scopul de a se muta la dreapta, spre super normalitate. Ei sunt supusi unor cerinte extreme in conditiile de concurs ceea ce necesita aptitudini psihologice extraordinare. "Suflete normale" pot cu usurinta sa- si invinga tracul intr-un meci din campionatul scolar, dar iti trebuie calitati psihologice extreme sa executi o lovitura de la 11 m. intr-un meci intertari in situatia cind se decide calificarea la CM, sub privirile a milioane de spectatori.

Cel mai multi psihologi sportivi se ocupa de indrumarea sportivilor "normali" pentru a dobandi calitati psihologice supernormale. Ei apartin psihologiei sportive educationale. Este foarte important sa facem diferenta intre psihologia sportului clinica si educationala. Antrenarea abilitatilor psihologice se adreseaza sportivilor "normali" care se confrunta cu stressul deosebit din competitiile sportive, nu oamenilor cu probleme care au dificultati de adaptare la stressul vietii de zi cu zi. Antrenamentul abilitatilor psihologice nu poate inlocui psihoterapia facuta de specialisti special calificati. De astfel, sportivi "normali" pot avea traume emotionale sau probleme speciale care necesita asistenta din partea psihologilor clinicieni. Dupa ce veti urma acest curs si veti deveni antrenori nu veti avea calificarea necesara sa furnizati asistenta psihologica sportivilor aflati in nevoie. Rolul vostru este educarea sportivilor sa-si dezvolte abilitati psihologice specifice si sa referati pe cei care au nevoie de asistenta mai multa profesionistilor abilitati.

Trebuie sa recunoastem de asemenea ca o persoana calificata ca psiholog clinician nu inseamna ca este pregatita sa activeze in domeniul psihologiei sportive educationale. Fara studii adecvate in psihologia sportului, psihologii clinicieni nu au cunostiintele necesare si priceperile sa-si indeplineasca indatoririle de psiholog sportiv educational.

Principiile antrenamentului abilitatilor psihologice

AAP nu este un program magic, sau o reteta fixa. Este un program educational sistematic destinat sa ajute sportivii sa-si dezvolte abilitati care s-au dovedit necesare pentru ameliorarea performantelor sportive. Programul ofera sportivilor un atuu si de multe ori un usor atuu face diferenta.

Programul AAP se refera la cinci abilitati considerate de baza in performanta sportiva :

Abilitati imaginative

Optimizarea energiei psihice

Controlul stressului

Calitatile atentiei

Stabilirea obiectivelor

Aceste abilitati psihologice sunt strans intercorelate : imbunatatirea uneia ajuta la dezvoltarea altora.

Controlul eficient al energiei psihice reduce stressul, pe cand stressul ridicat produce energie psihica ridicata.

Un sportiv trebuie sa fie relaxat pentru a folosi imageria mentala, iar imageria este folositoare pentru a invata sa te relaxezi.

Prin imagerie sportivii isi pot ameliora concentrarea, iar pentru a folosi imageria ei trebuie sa fie capabili sa se concentreze la imaginile dorite.

Concentrarea si atentia spre anumit scop este esentiala in stabilirea scopurilor, iar un scop esential este imbunatatirea abilitatilor atentionale.

A urmari realizarea unor scopuri realiste energizeaza comportamentul, iar energia psihica este mai eficienta daca este bine canalizata spre scopuri precise.

Prea multa sau prea putina energie psihica afecteaza capacitatea imaginativa. Prin imaginarea unei viitoare performante optime, sportivii pot identifica nivelele optimale ale energiei psihice.

Cu cat energia psihica creste, atentia creste pana intr-un punct, dupa care cresterea energiei inrautateste focalizarea atentiei. Cu cat abilitatea de a reactiona la stimulii corecti se imbunatateste, se dezvolta abilitatea de a dezvolta energia psihica optimala.

Cand stresul este bine controlat, sportivii pot sa se focalizeze mai bine asupra scopurilor, iar cand comportamentul este condus de scopuri clare de performanta, stresul de competitie este mult diminuat.

Cand stressul este controlat, flexibilitatea si concentrarea atentiei sunt mult imbunatatite, iar abilitatile atentionale ajuta sportivul sa evite focalizarea pe gandurile negative, care pot fi surse de stress.

Vizualizarea scopurilor este o cale foarte buna de a face pe sportiv sa ramana aproape de acestea, iar imageria poate fi considerabil imbunatatita daca sportivul isi alege scopuri realiste in practicarea imageriei zilnice.

Ca sa devii un bun baschetbalist, primul pas este sa inveti principii de baza: pasa, driblingul,aruncarea la cos si recuperarea. Stapanirea acestor fundamente este esentiala in a deveni un bun jucator, dar nu suficiente. Un jucator trebuie sa fie in masura sa combine aceste abilitati in situatii de joc. Sa dai de sus la incalzire este un lucru si sa faci acelasi lucru in situatie de joc, altceva.

Folosirea programului de dezvoltarea a abilitatilor psihice este similara cu invatarea abilitatilor fizice. Prima data trebuie sa inveti elementele fundamentale. Apoi trebuie sa fii capabil sa combini aceste abilitati psihologice fundamentale in situatii de competitie. Este usor sa te relaxezi intr-o camera linistita si altceva sa te calmezi in timpul jocului, intr-o situatie plina de tensiune. Simpla relaxare sau realizarea unor imagini mentale fidele in camera ta nu insemna mare lucru daca nu este folosit in situatii competitionale. Aceasta este obiectivul programului DAP.

Programul DAP este predat printr-un proces in trei pasi :

Informarea sportivilor privind fiecare abilitatea psihologica astfel incat ei sa poata : (a) recunoaste ca aceste abilitati pot fi intradevar invatate, (b) sa inteleaga cum aceste aptitudini pot influienta performanta, si (c) sa invete cum sa dezvolte aceste abilitati.

Sprijinirea sportivilor in insusirea acestor abilitati printr-un program structurat folosind cele mai bune informatii disponibile.

Practicarea acestor abilitati integrate intr-o competitie.

Recunoasteti ca acesti pasi - informare, achizitie si practica - sunt aceeasi utilizati in invatarea aptitudinilor fizice.

Strategiile pentru achizitia acestor aptitudini presupun urmatoarele procese :

Automonitorizarea. Odata ce o anumita abilitate este prezentata sportivului, el este solicitat sa tina un jurnal in care sa inregistreze progresele privind dezvoltarea acesteia.

Autoevaluarea. Sportivul compara informatiile obtinute din automonitorizare cu standardele privind dezvoltarea fiecarei abilitati.

Autointarirea. Este raspunsul sportivului la autoevaluare. Multi sportivi nu se recompenseaza adecvat pentru progresele facute in achizitia de abilitati fizice si psihice.

Invatarea prin incercare si eroare

Sportivii nu sunt total lipsiti de abilitati psihologice : ei au dezvoltate aceste functii la un nivel incat ei se descurca in viata cotidiana sau chiar in competitii de nivel mediu. Dar cind se confrunta cu situatii competitionale de nivel ridicat, ei pot sa nu posede abilitatile la nivelul cerut. Poate fi frustrant pentru sportiv si antrenor pentru ca ei stiu ca abilitatile fizice sunt dezvoltate la nivel superior.

Sportivii care au dezvoltat abilitati psihologice la un nivel super normal au realizat acest lucru prin ani de invatare cu incercari si erori. Micki King a terminat pe locul patru la Olimpiada din 1968 in competitia de sarituri in apa. In 1972 a castigat medalia de aur. "Am realizat ca trebuie sa lucrez mai mult asupra mintii mele decat asupra corpului. Sportivi rutinati recunosc ca anii de experienta i-au invatat sa - si dezvolte abilitatile psihice. Prima data au acumulat abilitati fizice : dar numai cand au dezvoltat abilitati cognitive si psihologice, au devenit sportivi "complecti"

Unii sportivi nu invata niciodata abilitatile psihologice necesare prin incercare si eroare. Altii, prin ironia soartei, le invata tarziu, in perioada de declin al abilitatillor fizice. Altii, nerecunoscand ca au probleme la nivelul abilitatilor psihice, se antreneaza fizic pana la nivelul supraantrenamentului.

Programul DAP se bazeaza pe o presupunere fundamentala : Sportivii fac tot posibilul sa raspunda cat se poate de bine situatiilor. Daca eforturile lor sunt judecate ca deficitare, inseamna ca ei nu poseda abilitatile cerute. Daca sportivii ar sti o modalitate mai buna de a reactiona, ei ar face-o. Aceasta este o abordare pozitiva. Ea se focalizeaza pe achizitia de noi abilitati in ariile in care sportivii demonstreaza ineficienta.

Multe programe psihologice afirma ca raspunsul sau abilitatea este latenta si prin anumite tehnici raspunsul suprimat sau ascuns poate iesi la suprafata. Aceste abordari se concentreaza asupra ceea ce sportivii nu ar trebui sa faca decat pe ce ar trebui sa faca bine. Se incearca detectarea problemelor comportamentale ale sportivilor prin utilizarea testelor de personalitate. Daca sportivii nu obtin scoruri asemanatoare ca si atletii de elita, ei sunt catalogati "sportivi problema". Apoi sunt oferite recomandari antrenorilor pentru a incerca schimbarea personalitatii, aceste schimbari ajutandu-i sa castige.

Aceasta centrare pe negativ - asupra ce nu trebuie facut - este prezenta in metodele de lucru la multi antrenori. Foarte adesea antrenorii sustin ca sportivii stiu raspunsul corect, de aceea doar trebuie sa le atragi atentia ca nu fac bine. Sportivii au nevoie nu numai de asistenta in eliminarea raspunsurilor incorecte, dar si instructiuni pentru formarea unui raspuns corect.

Indicatiile antrenorului nu trebuie sa cuprinda numai eliminarea unui comportament indezirabil, dar trebuie sa specifice alternative comportamentale pozitive. "Nu mai fii asa tensionat", Nu mai asculta strigatele multimii", "Nu mai gandi negativ". La fel alternativele vag pozitive, sunt la fel de inoperante. De ex. sa spui : Relaxeaza-te sau "Concentreaza-te", nu ii spun sportivului cum sa o faca. Ce au nevoie sportivii, sunt instructiuni specifice cum sa se relaxeze sau cum sa performeze mai bine.

Antrenorul care nu are abilitatea de a ajuta sportivul sa achizitioneze abilitati pentru controlul stresului are urmatoarele obtiuni:

Utilizeaza empatia, incercand sa ofere suport pentru sportiv sa depaseasca problema.

Selecteaza alt sportiv care raspunde mai bine la stres,chiar daca nu are aceleasi calitati fizice.

Agraveaza problema, exercitand mai mare presiune asupra sportivului.

A patra alternativa, este desigur aplicarea progreselor facute de psihologia sportului, incluzand programul DAP in programul de pregatire al sportivilor.

Programul DAP nu este "gandire pozitiva". Gandirea pozitiva incurajeaza oamenii sa vada evenimente negative intr-o maniera pozitiva. Gandirea pozitiva are o viata scurta pentru ca cei care folosesc doar aceasta abordare nu fac nimic sa dezvolte abilitati alternative pentru depasirea greutatilor.

DAP nu descurajeaza gandirea pozitiva, dar merge mai departe si ajuta sportivii sa se evalueze critic, sa-si inteleaga deficientele psihologice, sa lucreze pentru dobandirea abilitatilor necesare sa elimine aceste deficiente. Antrenorii nu pot spune numai : Gandeste pozitiv ca vei marca cele trei aruncari la cos. Ei trebuie sa exerseze aruncarile. Ei trebuie sa utilizeze metodele de dezvoltare a capacitatilor psihologice.

Conceptul DAP nu este nou. El a fost avansat de Coleman Griffith, parintele psihologiei sportive americane. "Unii oameni au imaginatie mai buna decat altii, unii au putere de a invata mai mare decat altii. Putem spune ca nu putem face nimic pentru ca asa ne-am nascut. Daca realizam ca suntem ce suntem din punct de vedere al capacitatilor psihologice, mai mult din cauza modului in care am fost antrenati, vom descoperi ca putem face mult. Antrenorul care cunoaste psihologie va putea sa-si antreneze sportivii in acest mod la fel de bine ca in cazul abilitatilor fizice.

Cei care cred real in valorile sportului spun ca sportul invata pe tineri cum sa fie lideri, sa fie cu incredere in ei, cum sa stabileasca relatii interpersonale mai bune. Noi stim ca aceste potentiale beneficii ale sportului nu se intampla de la sine antrenorii trebuie sa inoculeze aceste beneficii psihologice

Lucrind cu sportivi de performanta si antrenori am observat ca ei asteapta rezultate incredibile cu minim efort. Sportivii incearca sa faca putina relaxare, training autogen si dupa cateva sedinte renunta pentru nimic miraculos nu se intampla. Nu poti deveni baschetbalist profesionist dupa o saptamana de antrenament, la fel dupa cateva sedinte de antrenament psihologic nu pot avea rezultate.

Acum cinzeci de ani antrenamentul fizic nu se facea sistematic. Incetul cu incetul antrenori si oameni de stiinta au invatat cum sa antreneze corpul cat mai eficient. Recorduri dupa recorduri au inceput sa cada.

Antrenamentul psihic este unde era antrenamentul fizic acum cinzeci de ani. Din experienta mea am vazut ca este greu pentru sportivi si antrenori sa aloce timp pentru antrenamentul psihic. Performantele sportive de exceptie nu pot fi obtinute fara un antrenament mental inteligent.

Antrenorul trebuie sa creada in valoarea acestui tip de antrenament si sa-l faca parte din pregatirea sportivului. Multi antrenori considera DAP prea laborios, ei cautand chestii rapide care practic nu exista. Antrenorii care aplica DAP scutesc sportivii de frustrarea invatarii prin incercare si eroare. Acesti antrenori ii vor instrui pe sportivi nu numai sa castige meciuri pe teren dar sa castige meciul vietii.

Sumar

Psihilogia sportului clinica este singura calificata pentru a ajuta sportivii cu probleme psihologice serioase, in timp ce psihologia educationala a sportului este calificata pentru a ajuta sportivii normali pentru a dezvolta abilitati psihologice supra normale.

Antrenorii sunt incurajati sa dezvolte abilitatile psihologice ale sportivilor, dar trebuie sa evite sa functioneze ca psihologi clinicieni ai sportului.

Abilitatile psihologice fundamentale sunt : abilitatle imaginative, abilitatile care controleaza energia psihica, abilitatile atentionale,abilitatile care faciliteaza alegerea scopurilor, abilitatile care controleaza stresul.

Aceste abilitati sunt intercorelate : dezvoltarea uneia ajuta dezvoltarea unei alte calitati.

O importanta conditie pentru dezvoltarea abilitatilor psihologice, este autocunoasterea sportivilor, cu calitatile si slabiciunile lor. De aceea cunoasterea de sine este un important obiectiv al DAP.

Programul DAP implica educarea sportivilor privind abilitatile psihologice si achizitionarea si practicarea acestor abilitati pana cand devin automatisme.

Multi sportivi invata abilitatile psihologice prin metode de gen incercare si eroare. dar DAP este mult mai eficient.

In achizitionarea acestor abilitati, sportivii trebuie sa se monitorizeze,evalueze si sa-si furnizeze intariri.

Fundamentala presupunere a DAP este ca sportivii incearca sa faca tot posibilul, folosind capacitatile fizice si psihice dde care dispun. Cand eforturile lor nu corespund, este de presupus ca sportivii nu poseda calitatile de care au nevoie.

DAP este o abordare pozitiva, dar este mai mult decat gandire pozitiva. DAP invata sportivii nu numai sa gandeasca pozitiv, dar si cum sa capete abilitatile necesare sa-si elimine minusurile.

Abilitatile sunt folositoare nu numai pentru sport dar si pentru orice realizare din viata.

Antrenorii si sportivii trebuie sa aiba asteptari realiste asupra progresului care poate fi facut prin achizitia abilitatilor psihologice, si trebuie sa fie constienti ca este nevoie de mult exercitiu.

Un psiholog educational specializat in sport ar fi folositor pentru lansarea DAP, dar antrenorul trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru un astfel de antrenament .