ELABORAREA UNOR MODELE DE INTERVENTIE PSIHOTERAPEUTICA PRIVIND COGNITIILE MEDIATOARE IN DEPRESIE

Universitatea din Oradea, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Specializarea Psihologie

Obiectivul cercetarii

In urma prelucrarilor statistice privind comparatia dintre urmatoarele patologii: depresie alcoolism si grupul de control am demonstrat ca exista diferente semnificative intre stilul cognitiv, gandurile negative automate, lipsa de speranta si atitudinile disfunctionale.

Rezultatele respective m-au determinat sa-mi extind cercetarea in directia elaborarii unor modele de interventie psihoterapeutica privind cognitiile mediatoare in depresie, care vor avea o aplicabilitate practica in psihoterapie.

Astfel, cunoscand diferentele existente intre cognitiile specifice din depresie (schemele cognitive, ganduri automate, stil cognitiv, atitudini disfunctionale si lipsa de speranta) voi urmari sa demonstrez cum mediaza aceste cognitii modul de interpretare al realitatii pacientului pentru a ajunge la o depresie ridicata sau severa, pornind de la modelul depresiei a lui Aaron.T.Beck.

Subiecti

Subiectii cercetarii sunt 45 de pacienti cu diagnosticul de depresie si alcoolism internati la Spitalul Clinic de Neurologie si Psihiatrie din Oradea si un grup de control format din 50 de studenti.

Instrumente

l      The Beck Depression Inventory (1961)

l      The Automatic Tough Questionaire (Hollon, Kendall, 1981)

l      Hopelessness Scale Test (Blackburn, 1986)

l      Dysfunctional Attitude Scale (Weisseman, Beck,1978)

Research aim

After statistical analysis for comparison between depression and alcoholism and control group, I observed significant differences between cognitive style, automatic negative thoughts, hopelessness, dysfunctional attitudes and cognitive schemas of depressive patients and alcoholics.

Those results influenced me to extend the research in elaborating psychotherapeutical intervention models regarding cognitions of mediation in depression which will be applicable in psychotherapy.

Knowing the differences between particular cognitions in depression (cognitive schemas, automatic thoughts, cognitive style, dysfunctional attitudes, hopelessness, I'll try to demonstrate the way these mediate these kinds of cognitions, the way of interpreting of patients reality to attend a level of high depression, starting with Beck's depression model.

Subjects

The subjects are 43 inpatients with depression diagnosis from Neurological and Psychiatric Clinical Hospital from Oradea.

Instruments

l        The Beck Depression Inventory (1961)

l        The Automatic Tough Questionaire (Hollon, Kendall, 1981)

l        Hopelessness Scale Test (Blackburn, 1986)

l        Dysfunctional Attitude Scale (Weisseman, Beck,1978)

Fundamentare teoretica

Fundamentul teoretic al terapiei cognitive deriva din trei surse. In primul rand a fost influentata de abordarea fenomenologica din psihologie care sustine faptul ca punctul de vedere al individului despre sine si lumea sa persoanla este central pentru comportamentul sau. Acest lucru a fost demonstrat in scrierile lor de catre Adler in 1936, Alexander, Horney, Sullivan si Rogers in anii 1950 (4).

O a doua influenta majora a marcat-o conceptia lui Freud conform careia exista o structura ierarhica a cognitiilor si anume procesele primare si secundare. Tot in acest sens si-a exercitat influenta si filozofia lui Kant.

In al treilea rand, psihologia cognitiva are un impact asupra teoriei psihoterapiei cognitive. Din cadrul acesteia amintim teoria constructelor lui Kelly ce sublinia rolul convingerilor in comportamentul individului; teoriile emotiilor ale lui Magda Arnold si Richard Lazarus care sustin importanta cognitiilor in schimbarea la nivel emotional si comportamental.

Terapia cognitiva a fost dezvoltata initial pentru tratarea depresiei si este foarte eficienta in tratamentul acestei tulburari.

In incercarea de a investiga psihanalitic gandurile si visele indivizilor depresivi si de a descoperi semne ale ostilitatii reprimate, Beck a descoperit teme proeminente ale esecului si un bias evident negativ in gandirea acestor indivizi. A dezvoltat apoi o teorie conform careia simptomele depresive sunt rezultatul direct al biasului cognitiv negativ. In prima sa expunere detaliata a modelului, Beck (2) diferentiaza trei nivele ale cognitiei:

l      Ganduri automate

l      Schemele

l      Distorsiuni cognitive

Beck isi dezvolta teoria independent de Ellis, dar e vizibil un schimb de idei intre ei. Beck il crediteaza pe Ellis ca fiind cel care a introdus conceptia fundamentala de focalizare asupra cognitiilor in incercarile de schimbare a emotiilor si comportamentelor. Ellis desi il acuza pe Beck de imprumutarea ideilor sale, ii recunoaste meritele mai ales in cercetarea efectuata in cadrul terapiei cognitive (3).

In formularea initiala a teoriei terapiei cognitive, Beck afirma ca motivul uman de baza este acela de a supravietui, fiecare dintre noi ne analizam mediul intern si extern, procesam informatia care ne survine astfel incat urmarim diminuarea amenintarii si marirea sanselor de supravietuire.

Spuneam mai sus ca modelul cognitiv al patologiei, elaborat de Beck, cuprinde trei nivele: gandurile automate, schemele si distorsiunilor cognitive (2).

Gandurile automate sunt considerate ca fiind nivelul de suprafata al cognitiei, ca ele pot fi constientizate rapid si sunt cele mai repede verbalizate de catre client in sedinta. Le numeste ganduri automate deoarece ele apar spontan, fugar. Ele reflecta mai degraba evaluari si judecati de valoare facute de individ asupra situatiei si nu situatia obiectiva propriu zisa. Sunt incluse aici evaluarea (self-appraisal) si judecarea sinelui (self-evaluation). In timp ce evaluarea cuprinde observatii despre sine, judecata consta in emiterea unor judecati de valoare despre sine : bun - rau, valoros - fara valoare, demn de dragoste - nedemn de dragoste. Judecata negativa a fost evidentiata in depresie, individul afirmand: "Sunt fara valoare", "Sunt un nimeni". De fapt, indivizii depresivi au ganduri automate negative despre ei, despre lume si viitor. Oamenii pot sa nu constientizeze aceste ganduri automate pana la focalizarea directionata asupra lor de catre consilier sau psihoterapeut. Gandurile automate sunt produsul schemelor.

Schemele sunt structuri cognitive ce organizeaza experienta si comportamentele indivizilor, sunt modele interne fundamentale ale aspectelor legate de sine, ceilalti, lume si viitor pe care individul la foloseste in perceperea, codarea si reactualizarea informatiei. Ele consta in convingerile si asumptiile de baza, fundamentale ale individului despre modul in care opereaza lumea. Ele cuprind deci reguli ale individului despre viata si evaluari despre sine, de exemplu: "atat timp cat nu am aprobarea celorlalti sunt o persoana fara valoare", "pana ce nu voi fi in stare sa fac ceva perfect ar fi bine sa nu incerc defel". Convingerile si regulile constituie deci continutul schemei, schema reprezentand structura lor.

Se dezvolta de-a lungul experientelor si sunt adaptative in sensul ca permit o procesare eficienta a informatiei, acest lucru avand totusi o limita intrucat se va realiza procesarea informatiei consistente cu schema, informatia opusa fiind neglijata. Asimilarea noilor informatii la schema se realizeaza mai repede decat acomodarea schemei la noile informatii. Schemele dezvoltate in jurul temelor ce vizeaza amenintarea noastra proprie, cum ar fi pierderea, pericolul sunt universale, ele s-au dezvoltat mai bine intrucat sunt adaptative (1). La unii indivizi, datorita experientelor lor de dezvoltare sunt mai bine dezvoltate aceste scheme sau ele pot fi activate de anumite evenimente stresante si odata activate ele pot domina perceptia individului asupra noilor informatii. Ne nastem deci cu anumite protoscheme (protoschemata), ele fiind o colectie de structuri adanci care in interactiunea cu persoanele semnificative, cu mediul duc la dezvoltarea schemelor ideosincratice. O protoschema este schema de orientare cu care cineva scaneaza continuu lumea interna si externa pentru a depista amenintarile ce pot impiedica scopul major, cel al supravietuirii. Ideea de protoschema a fost introdusa de Beck recent in sistemul sau teoretic, fiind urmarea modificarilor aduse acesteia in 1996 (5).

2. Metodologia cercetarii

Obiectivul cercetarii:

Este sa scoata in evidenta cognitiile mediatoare in patologia depresiva, pornind de la modelul depresiei a lui A.T. Beck.

Subiectii

Subiectii cercetarii sunt 43 de pacienti cu diagnosticul de depresie, internati la Clinica de Neurologie si Psihiatrie din Oradea.

Procedura:

Pentru prelucrarea statistica am folosit corelatii partiale.

Instrumente

The Beck Depression Inventory (1961)

The Automatic Tought Qestionaire (Hollan & Kendall, 1980

Hopelessness Scale (Beck, 1974)

Cognitive Style Test (Blackburn, 1986)

Disfunctional Attitude Scale (Weissman & Beck, 1978

Rezultate:

l      Se va urmari cine mediaza depresia: cognitiile disfunctionale despre sine sau gandurile automate? (ATQ)

1. ATQ - Sine - Depresie r = .41 p = .046

2. Sine - ATQ - Depresie r = .27 p = .196

ATQ - Depresie r = .54 p = .005

Sine - Depresie r = .46 p = .021

ATQ - Sine r = .47 p = .016

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre ATQ, Sine si Depresie, obtinandu-se: p = .046

Astfel putem spune ca Sine mediaza influenta ATQ asupra Depresiei.

l      Se va urmari cine mediaza depresia: gandurile automate sau atitudinile disfunctionale (ADA)?

1. ATQ - ADA - Depresie r = .42 p = .037

2. ADA - ATQ - Depresie r = .18 p = .39

ADA - Depresie r = .40 p = .045

ATQ - Depresie r = .54 p = .005

ATQ - ADA r = .50 p = .011

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre ATQ, ADA si Depresie, obtinandu-se p = .037.

Putem spune ca ADA mediaza influenta ATQ asupra depresiei.

l      Se va urmari cine mediaza depresia: cognitiile disfunctionale despre lume sau gandurile automate?

1. Lume - ATQ - Depresie r = .42 p = .037

2. ATQ - Lume - Depresie r = .23 p = .027

Lume - Depresie r = .62 p = .001

ATQ - Depresie r = .54 p = .005

Lume - ATQ r = .64 p = .000

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre Lume, ATQ si Depresie.

Putem spune ca ATQ mediaza influenta cognitiilor disfunctionale despre Lume asupra Depresiei.

l      Se urmareste cine mediaza depresia: cognitiile negative disfunctionale despre viitor sau gandurile automate?

1. Viitor/Negativ - ATQ - Depresie r = .13 p = .40

2. ATQ - Viitor/Negativ - Depresie r = .52 p = .000

Viitor/Negativ - Depresie r = .49 p = .001

ATQ - Depresie r = .66 p = .000

Viitor/Negativ - ATQ r = .63 p = .000

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre ATQ, V/N si Depresie, obtinandu-se p = .000.

Putem spune ca, cognitiile negative despre viitor mediaza ATQ asupra Depresiei.

l      Se urmareste cine mediaza depresia: cognitiile negative disfunctionale despre viitor sau atitudinile disfunctionale?

1. V/N - ADA - Depresie r = .39 p = .010

2. ADA - V/N - Depresie r = .29 p = .057

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre V/N, ADA si Depresie, obtinandu-se p = .010.

Putem spune ca atitudinile disfunctionale mediaza cognitiile negative despre viitor asupra Depresiei.

Ierarhia cognitiilor ar fi:

ADA V/N ATQ Depresie

l      Se urmareste cine mediaza depresia: cognitiile pozitive despre viitor sau gandurile automate?

1. V/N - ATQ - Depresie r = .09 p = .54

2. ATQ - V/N - Depresie r = .62 p = .000

V/N - Depresie r = .32 p = .036

ATQ - Depresie r = .66 p = .006

V/N - ATQ r = .56 p = .000

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre ATQ, V/N si Depresie, obtinandu-se p = .000.

Putem spune ca, cognitiile pozitive despre viitor mediaza ATQ asupra depresiei.

l      Se urmareste cine mediaza depresia: cognitiile pozitive despre viitor sau atitudinile disfunctionale?

1. ADA - V/N - Depresie r = .35 p = .020

2. V/N - ADA - Depresie r = .18 p = .25

ADA - Depresie r = .43 p = .003

ADA - V/N r = .39 p = .010

V/N - Depresie r = .32 p = .036

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre ADA, V/N si Depresie, obtinandu-se p = .020.

Putem spune ca, cognitiile pozitive despre viitor mediaza ADA asupra depresiei.

V/P ADA ATQ Depresie

l      Se urmareste cine mediaza depresia: cognitiile negative despre sine sau gandurile automate?

1. S/N - ATQ - Depresie r = .01 p = .94

2. ATQ - S/N - Depresie r = .62 p = .000

ATQ - Depresie r = .66 p = .000

S/N - Depresie r = .31 p = .042

S/N - ATQ r = .45 p = .002

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre ATQ, S/N si Depresie, obtinandu-se p = .000.

Puten spune ca, cognitiile negative despre sine mediaza ATQ asupra depresiei.

l      Se urmareste cine mediaza depresia: cognitiile pozitive despre sine sau gandurile automate?

1. S/P - ATQ - Depresie r = .06 p = .69

2. ATQ - S/P - Depresie r = .58 p = .000

S/P - Depresie r = .40 p = .008

S/P - ATQ r = .54 p = .000

ATQ - Depresie r = .66 p = .000

S/N  ATQ Depresie

S/P ATQ Depresie

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre ATQ, S/P si Depresie, obtinandu-se p = .000.

Putem spune ca cognitiile pozitive despre viitor mediaza ATQ asupra depresiei.

l        Se urmareste cine mediaza depresia: cognitiile negative despre lume sau gandurile automate?

1. L/N - ATQ - Depresie r = .21 p = .18

2. ATQ - L/N - Depresie r = .47 p = .000

L/N - Depresie r = .56 p = .000

L/N - ATQ r = .67 p = .000

ATQ - Depresie r = .66 p = .000

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre ATQ, L/N si Depresie, obtinandu-se p = .000.

Putem spune ca cognitiile negative despre lume mediaza ATQ asupra depresiei.

l      Se urmareste cine mediaza depresia: cognitiile negative despre lume sau atitudinile disfunctionale?

1. L/N - ADA - Depresie r = .46 p = .002

2. ADA - L/N - Depresie r = .25 p = .09

L/N - ADA r = .43 p = .004

ADA - Depresie r = .43 p = .003

L/N - Depresie r = .56 p = .000

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre L/N, ADA si Depresie, obtinandu-se p = .002.

Putem spune ca atitudinile disfunctionale mediaza cognitiile negative despre lume asupra depresiei.

ADA L/N ATQ Depresie

l      Se urmareste cine mediaza depresia: cognitiile pozitive despre lume sau gandurile automate?

1. L/P - ATQ - Depresie r = .32 p = .002

2. ATQ - L/P - Depresie r = .48 p = .001

L/P - Depresie r = .59 p = .000

L/P - ATQ r = .60 p = .000

ATQ - Depresie r = .66 p = .000

Pe baza corelatiilor partiale se evidentiaza diferente semnificative intre L/P, ATQ si Depresie, obtinandu-se p = .001.

Putem spune ca cognitiile pozitive despre lume mediaza asupra depresiei.

l        Se urmareste cine mediaza depresia: cognitiile pozitive fata de lume su lipsa de speranta?

1. L/P - BHS - Depresie r = .37 p = .016

2. BHS - L/P - Depresie r = .43 p = .004

L/P - BHS r = .57 p = .000

Putem spune ca cognitiile pozitive fata de lume mediaza lipsa de speranta asupra depresiei.

L/P BHS ATQ Depresie

Concluzii

Ca urmare a prelucrarilor statistice privind comparatia dintre patologia depresiva si cea alcoolica dar si grupul de control am obtinut diferente semnificative intre stilul cognitiv, gandurile negative automate, lipsa de speranta, atitudinile disfunctionale si schemele cognitive ale pacientilor depresivi si al celor cu dependenta de alcool.

Cunoscand diferentele existente intre cognitiile specifice din depresie in aceasta cercetare am demonstrat felul in care mediaza aceste cognitii modul de interpretare al realitatii pacientului astfel incat el va ajunge sa dezvolte o depresie ridicata sau severa.

Importanta acestui mic studiu se poate evidentia in practica clinica si psihoterapeutica. Astfel, cunoscand care tip de cognitie este bazala la pacientul depresiv, pe baza acestor modele vom putea urmari care sunt urmatoarele cognitii care vor media spre o depresie severa.

Bibliografie

Alloy, L. B., Abramson, L. Y., (1982), Learned Helplessness, Depression and the illusion of control, in "Journal of Personality and Social Psychology", 42, pag. 1114-1126;

Beck, A. T., (1985), Cognitive Therapy, in "Comprehensive Textbook of Psychiatry", IV, Wiliams Wilkins, Baltimore, London, pag. 1432-1438;

Blackburn, I. M., Jones, S., Lewis, R. J. P., (1986): Cognitive Style in Depression, in "British Journal of Clinical Psychology", 25, pag. 241-251;

Bradley, B., Mathews, A., (1983): Negative Self-Schemata in Clinical Depression, in "British Journal of Clinical Psychology",22, pag. 173-182;

Wilkinson, I. M., (1981): Cognitive Style in Depressed and Recovered Depressed, in "British Journal of Clinical Psychology", 20, pag. 283-292.