Efectele STRESULUI OPERATIONAL in plan individual si organizational

Efectele STRESULUI OPERATIONAL in plan individual si organizational

Omul a avut dintotdeauna intuitia ca nesiguranta si amenintarile viitorului, conditiile de munca si conflictele individuale pot provoca boli somatice si psihice dar si dereglari majore ale mecanismelor ce asigura buna functionare a diferitelor sisteme socio-organizationale. Societatea noastra, concretizata prin rapiditatea schimbarilor tehnologice, prin complexitatea mereu mai mare a sarcinilor si consecintele lor organizatorice, a exercitat o puternica influenta asupra echilibrului mental, biologic si social al oamenilor. Astfel, dupa ce in aceasta lucrare am vazut care sunt sursele STRESULUI OPERATIONAL, ne-am propus sa urmarim si care sunt efectele lui asupra individului ca atare si asupra organizatiei care il integreaza. In cele ce urmeaza, vom realiza o succinta analiza a celor doua categorii de efecte.

1. Efectele STRESULUI OPERATIONAL asupra individului

"Efectul la stres este raspunsul la stimul, operationalizat de obicei ca variabila dependenta" (Brate, 2002, pagina). Cercetarile in domeniul psihologiei muncii s-au focalizat in special asupra simptomelor / efectelor STRESULUI OPERATIONAL cand dai un citat, mentionezi si pagina

Dupa acum aratau Beehr si Newman (1978), exista trei categorii de simptome ale STRESULUI OPERATIONAL

-Simptomele psihologice sunt acele probleme emotionale si cognitive care apar in conditiile unei munci stresante, cand munca depusa devine nesatisfacatoare si angajatul nu mai este motivat de aceasta (de exemplu depresia, oboseala, anxietatea, frustrarea)

-Simptomele fiziologice apar in conditiile in care anumite aspecte moderne ale mediului muncii imping indivizii dincolo de limitele constitutiei biologice (ulcer, boli cardiovasculare, infarct)

-Simptomele comportamentale pot fi impartite in doua categorii

-cele care apartin angajatului (lenea, abuzul de alcool, tutun, droguri, agresiuni intre angajati)

-cele care apartin organizatiei (absenteismul, accidentele, slaba productie).

O strategie pentru a ajuta persoanele sa faca fata STRESULUI OPERATIONAL reprezinta concentrarea acestora asupra propriilor simptome si semnale de aparitie a stresului.

Oamenii reactioneaza diferit la actiunea factorilor de stres, in functie de varsta si echilibrul psihosomatic. Persoanele cu o personalitate puternica, cu un echilibru psihosomatic bun, cu un regim de viata echilibrat, au reactii minore la factorii stresanti care nu au repercusiuni asupra sanatatii organismului lor.

Efectele stresului ocupational asupra indivizilor cu un regim de viata mai putin echilibrat sau care nu cunosc suficient de bine strategiile de aparare impotriva lui, sunt in general legate fie de aparitia diferitelor categorii de boli (somatice, psihice), fie de generarea unor sentimente de insatisfactie cu privire la ocupatia avuta, la autorealizarea profesionala sau vizand calitatea relatiilor interpersonale ce iau nastere in cadrul grupului de munca.

De pilda, stresul datorat campului de lupta, este de obicei urmat de nevroze traumatice indelung studiate. Regasim astfel, la nivel individual, anumite simptome, cum ar fi: angoasa, depresiile, tulburarile de somn, cu recurgerea la remedii precum tigarile, alcoolul, drogurile etc., insotite de somatizarea unor anumite functii: digestive, cardiovasculare, migrene, cefalee, alergii etc.

In ceea ce priveste satisfactia / insatisfactia pe plan profesional, unele studii au aratat ca anumiti factori stresanti duc, in anumite situatii, la satisfactii, in timp ce alte cercetari au indicat o scadere a satisfactiei profesionale (Mc Grath, 1976; Beehr & Newman, 1978). Satisfactia individului cu privire la ocupatie poate fi privita astfel:

satisfactia privind sentimentul de realizare in munca, remuneratia si interesul pe care il prezinta munca;

satisfactia in legatura cu munca propriu-zisa;

satisfactia privind relatiile interpersonale;

satisfactia ce priveste structurile si organizarea;

satisfactia privind procesele organizatorice.

Insatisfactia cu privire la autorealizarea profesionala presupune teama de a nu obtine o avansare, teama somajului sau apropierea de varsta pensionarii. Stresul relational reprezinta stresul legat de calitatea raporturilor umane intretinute cu superiorii ierarhici, cu subordonatii si cu colegii de munca. Numerosi psihologi au emis ipoteza ca relatiile bune dintr-un grup de munca sunt un factor primordial pentru sanatatea individului si a colectivitatii.

2. Efectele STRESULUI OPERATIONAL asupra organizatiei

A trai intr-o societate organizata este o dorinta manifestata de toti oamenii, dar un mediu organizat, prin insasi natura lui, poate reprezenta o sursa de amenintare a libertatii, a autonomiei si a identitatii individuale. Cauzele care pot determina o asemenea situatie pot fi numeroase: o participare nesatisfacatoare la procesul de decizie, unele deficiente de comunicare, diverse tipuri de interdictii.

In ceea ce priveste efectele pe care STRESULUI OPERATIONAL la care sunt supusi indivizii le genereaza in raport cu organizatia din care acestia fac parte, ne exprimam convingerea ca cele mai semnificative ar putea fi: absenteismul ridicat, schimbarea repetata a locului de munca a angajatilor, interesul scazut fata de munca prestata, relatii intra / interorganizationale dificile si performantele mediocre.

Absenteismul si fluctuatia au fost denumite de catre unii teoreticieni ca "pret" al STRESULUI OPERATIONAL, ele fiind strans legate de extenuare. Absenteismul si fluctuatia pot reprezenta insa incercari de a face fata la stresul profesional, deoarece ambele comportamente permit individului sa se sustraga de la situatiile stresante. Considerand fluctuatia ca o unitate de masura, trebuie avute in vedere costurile asociate oricarui angajat care-si paraseste locul de munca. In masurarea absenteismului, criteriul este bazat de obicei pe numarul de zile in care un angajat este absent de la slujba. Totusi, asa cum remarca Matheson si Ivanchevich (1987), absenteismul este o realitate logica atunci cand angajatul este bolnav si inapt pentru munca. Celelalte tipuri de absenteism care apar atunci cand oamenii nu sunt bolnavi sau isi prelungesc fara motiv perioada de refacere dupa boala, sunt problematice. Nu numai ca absenteismul afecteaza productivitatea, dar el poate scadea si motivatia angajatului si agrava astfel problemele existente.

La fel ca si in cazul fluctuatiei, desi exista un numar de studii referitoare la absenteism, exista putine rapoarte care prezinta efectele programelor de STRESULUI OPERATIONAL asupra reducerii absenteismului. De fapt, Murphy (1985) a observat ca nici un studiu nu a relationat problemele stresului cu reducerea absenteismului, desi erau disponibile multe aprecieri secundare de acest fel. Cu toate acestea, exista suficiente exemple care pot sustine in mod argumentat pierderile pe care orice economie avansata le poate avea de pe urma gestionarii defectuoase a efectelor STRESULUI OPERATIONAL asupra organizatiilor. De pilda, putem aduce in discutie unele aprecieri recente conform carora STRESULUI OPERATIONAL provoaca in economia americana pierderi de 200 - 300 miliarde $ anual prin absenteism, accidente, cheltuieli medicale, cheltuieli pentru asigurarile medicale si compensatii pentru angajati; 60 - 80 % din accidentele de munca au la origine stresul; 40 % din cheltuielile de inlocuire a personalului se datoreaza stresului iar in jur de 80 % din afectiunile celor internati in spitalele din SUA se datoreaza tot stresului.

Costurile tratarii afectiunilor legate de stres, precum si absenteismul cauzat de stres pot fi reduse daca oamenii stiu sa-l previna. Acesta este consecinta inevitabila a tuturor actiunilor, este "sarea vietii" cum spunea H. Selye. Specialistii apreciaza ca stresul este o parte importanta a vietii noastre ce poate fi folosita pentru a motiva. Numai stresul moderat insa este benefic si creste performanta in munca, reactia de adaptare, mareste creativitatea, productivitatea. Performanta mediocra in munca este insa o cauza a STRESULUI OPERATIONAL

Concluzionand, putem afirma ca stresul ocupational apare ca o stare de dezechilibru intens perceput de catre individ in raport cu cerintele pe care functia indeplinita i le solicita si capacitatea sa de a raspunde acestor cerinte. Efectele pe care o asemenea stare le are asupra individului sunt, de cele mai multe ori, generatoare de situatii distructive, nu atat in ceea ce il priveste pe individul in cauza, cat mai ales cadrul socio-organizational care il integreaza.

Analiza si interpretarea unor asemenea situatii si mai ales a implicatiilor pe care acestea le pot avea asupra persoanelor care desfasoara diferite genuri de activitati sociale, poate fi realizata insa, cu o mai mare obiectivitate, in masura in care raportam o astfel de analiza la un anume domeniu profesional. Ca atare, vom surprinde acest gen de implicatii prin abordarea unui domeniu profesional aparte, atat prin natura activitatilor, cat si prin caracteristicile pe care domeniul le confera stresului ocupational ce ia nastere in acest cadru organizational.

De asemenea, trebuie surprinse mai intai diferitele dimensiuni ale personalitatii care sunt implicate in procesul STRESULUI OPERATIONAL