INVESTIGATIA-mijloc al activitatii de informatii

INVESTIGATIA-mijloc al activitatii de informatii

Investigatia este un mijloc al activitatii de informatii, care asigura studierea sistematica si obtinerea in secret, prin metode si procedee specifice, a unor date, informatii si documente despre persoane, locuri si medii ce prezinta interes operativ.

Obiectivele investigatiei

-Persoanele care prin activitatea si comportamentul lor ameninta sau produc prejudicii tarii ori atenteaza la siguranta nationala a Romaniei, precum si cele care prezinta interes, in vederea derularii unor actiuni specifice;

-Locurile si mediile pretabile a fi folosite de anumite persoane in scopul organizarii si desfasurarii de actiuni care fac obiectul activitatii de informatii.

In functie de obiectivul investigat, datele si informatiile obtinute vor trebui sa se refere, in principal, la:

a)      persoane: - date de carecterizare (comportament, pasiuni, vicii, deprinderi);

- relatiile pe care le au cu alte persoane;

- situatia materiala;

- preocupari sau intentii de comitere a unor acte ori fapte ilicite si reactiile fata de masurile penale sau contraventionale suferite.

Cand se solicita identificari de persoane, se vor furniza date referitoare la starea civila, cetatenie, nationalitate, studii, profesie, loc de munca, functie, adresa domiciliului sau resedintei, alte date ce prezinta interes operativ.

b)      locuri si imobile: - amplasarea in raport cu vecinii;

- caile de acces catre acestea si frecventa circulatiei;

- zonele cu vizibilitate din interior;

- natura si durata activitatilor desfasurate;

- sisteme de paza si alarmare existente;

- persoanele care domiciliaza, le folosesc sau viziteaza, zilele si

orele de vizitare;

- vecinii acestora si relatiile existente intre ei;

- daca in interiorul lor sunt animale de casa sau curte.

c) fapte : - imprejurarile, timpul, locul si modul in care s-au produs sau se pot produce evenimente de interes operativ, persoanele suspecte de participare la acestea;

- starea de spirit creata in randul populatiei ca urmare a producerii lor;

d) medii : - manifestari si stari de spirit cu privire la situatia interna si internationala;

- zvonuri care circula in randul populatiei;

- atitudini si manifestari extremiste, fasciste, nationalist-iredentiste;

- aspecte care favorizeaza producerea unor manifestari ce pot perturba ordinea de drept.

Sarcinile investigatiei

a) completarea sau verificarea datelor existente in cazurile sau actiunile in lucru;

b) stabilirea conditiilor si posibilitatilor de actiune in vederea intreprinderii unor masuri

combinative-informative sau a folosirii celorlalte mijloace ale activitatii de informatii;

c) identificarea unor persoane sau locuri rezultate din exploatarea altor mijloace ale activitatii de informatii;

d) contribuirea la verificarea persoanelor carora trebuie sa li se avizeze accesul la informatii clasificate;

e) alte sarcini ordonate.

Pentru organizarea si efectuarea investigatiei se utilizeaza urmatoarele surse:

surse oficiale - evidente si baze de date din care se extrag legendat informatii.

surse ocazionale - persoane din randul cetatenilor care prezinta garantii, dispun de posibilitati de informare si pot furniza date si informatii utile si credibile.

Sursele oficiale reprezinta primul pas efectuat de investigator imediat dupa primirea cererii de investigatii. Astfel, obiectivul este verificat in toate bazele de date existente, iar in functie de informatiile obtinute (acestea pot evidentia, in functie de caz, diferite sanctiuni punitive dispuse de autoritatile romane, existenta unor societati comerciale si detaliile aferente, istoricul resedintelor si domiciliilor anterioare sau modul de tranzitare a granitelor tarii) se poate contura, in prima faza, legenda folosita. Este necesar ca ofiterul investigator sa dispuna de calitatile necesare care sa-i permita adaptarea legendei , atat la conditiile existente la locul investigatiei, cat si in functie de interlocutor si disponibilitatea acestuia de a se implica intr-un dialog si a oferi informatiile dorite. Astfel, legenda trebuie sa fie in concordanta cu amlasamentul adresei investigate in zona respectiva, tinand cont de faptul ca legenda folosita intr-un cartier rezidential sau de lux ( Cotroceni, Baneasa, Primaverii) nu poate coincide cu cea utilizata cu succes intr-un cartier rau famat (Ferentari). Legenda trebuie sa acopere si sa raspunda cerintelor formulate in cererea de investigatii , astfel incat interlocutorului sa i se para indreptatite si legitime intrebarile puse de catre investigator.

Pentru o legenda foarte solida, un investigator cu experienta poate folosi contextele sociale , nationale sau internationale create in anumite momente sau anumite actiuni ale autoritatilor romane si care ofera o acoperire totala ,

Punctarea surselor ocazionale se realizeaza numai in teren, prin discutii pe teme de interes general , dar colaterale subiectului dorit, si care pot fi un indicator important referitor la trasaturile de personalitate, discretia si disponibilitatea acestora de a oferi informatii.

Selectionarea surselor ocazionale trebuie sa raspunda acestor cerinte si sa asigure deplina conspirativitate a actiunii .

Metode ale activitatii informativ-operative folosite in

efectuarea investigatie

Interlocutorul poate fi o sursa ocazionala abordata pe loc sau o sursa cultivata in timp si care poate fi folosita de mai multe ori. Indiferent de situatia existenta in teren, exploatarea informativa legendata (reprezinta diferenta dintre investigatie si discutie sau intervievarea unei persoane) constituie baza discutiei dintre cei doi. In plus, avand o legenda foarte bine pusa la punct, ofiterul trebuie sa conduca dialogul in maniera care ii va permite sa obtina maximum de informatii. In cazul in care interlocutorul, necunoscut anterior, nu este dispus sa ofere informatii, ofiterul se va retrage discret, fara a insista sau a mai incerca abordarea subiectelor care il intereseaza. Pentru a nu-i ridica semne de intrebare, interlocutorului i se va oferi legenda informativa stabilita, menita sa conspire cat mai bine ofiterul intr-un mediu care poate fi ostil sau care poate sensibiliza obiectivul. Primul contact dintre ofiter si o sursa ocazionala trebuie sa-i inspire acesteia din urma incredere si sa o stimuleze sa raspunda solicitarilor investigatorului. Chiar si in cazul unei relatii deja stabilite si care functioneaza, ofiterul nu va renunta niciodata la legendarea totala a activitatii sale.

O alta metoda folosita in teren este observarea directa, care poate oferi ofiterului investigator informatii importante referitoare la mediul in care trebuie sa patrunda sau la obiectivele ce vor fi penetrate, conturand totodata si elementele de baza ale legendei informative folosite in timpul efectuarii investigatiei, dar si despre persoana abordata, in vederea stabilirii unui minim profil psihologic. Aceasta metoda este folosita cu precadere in cazul unor sedii de firma sau a altor locatii in care derularea investigatiei presupune un alt tip legenda informativa (ofiterul se poate legenda ca reprezentant al unei firme concurente, ceea ce presupune cunoasterea detaliata a acestei societati comerciale, sau ca beneficiar al unui contract cu firma ce urmeaza a fi investigata).

Limitele folosirii investigatiei ca mijloc al activitatii de informatii externe

Stabilirea limitelor este, de regula, prerogativul structurii informative care solicita investigatia.

Limitele in care se poate actiona in activitatea de investigatii sunt stabilite in principal de caracterul secret al acesteia, dat fiind ca impune o serie de precautii in efectuarea verificarilor pe teren si stabilirea unor modalitati optime de abordare a surselor pretabile a furniza informatiile necesare. Aici se pot trata diferentiat avantajele si riscurile ce le presupune obtinerea unor informatii de la surse ocazionale, fata de situatia in care se obtin date si informatii de la surse luate in lucru organizat.

In cazul in care investigatia este solutionata cu ajutorul unor surse ocazionale, informatiile obtinute sunt raportate inevitabil la modul in care sursa le percepe ori, eliminand factorii subiectivi care au dus la un anumit mod de relatare a datelor si informatiilor, ofiterul investigator poate obtine informatii mai ales de eveniment si mai putin date precise de identificare a obiectivului avut in atentie, cerc de relatii, mijloace auto folosite, etc. Pe de alta parte, pentru a obtine date de cunoastere bine determinate, trebuie sa foloseasca o abordare directa, lucru pe care de cele mai multe ori nu il face din precautie pentru a-si legenda calitatea reala sau pe cea a obiectivului si prefera sa completeze datele obtinute prin alte metode. Uneori exista riscul ca sursa folosita sa nu aiba tactul necesar sau sa nu fi fost suficient motivata si ulterior sa sensibilizeze obiectivul avut in atentie.

In cazul folosirii unor surse in mod organizat, exista avantajul ca acestea se pot dirija si motiva corespunzator pentru obtinerea unor date si informatii complete sau de interes imediat care se pot valorifica operativ.

Un alt criteriu care limiteaza competenta ofiterului de investigatii este specificul obiectivului investigat si locul unde se efectueaza investigatia. In cazul obiectivelor sensibile trebuie facuta o analiza atenta a riscurilor ce le presupune initierea investigatiei si limitarea scopului investigatiei la date esentiale care pot fi completate ulterior prin alte procedee sau chiar alte mijloace si metode ale activitatii de informatii. Relevant in acest sens este situatia in care prin cererea de investigatii se solicita stabilirea cercului de relatii al obiectivului. Din activitatea de investigatii rezulta ca una dintre sarcinile predominante privitoare la obiectivele suspecte de a fi implicate in activitati ce intereseaza este cunoasterea cercului de relatii, care poate avea un sens general de a se stabili mediul in care obiectivul investigat isi desfasuara activitatea (ex. mediul de afaceri, relatiile cu asociatii, pozitia in firma sau alte medii frecventate, personae suspecte din lumea interlopa, locatii de petrecere a timpului liber etc.) sau un sens strict de legatura a obiectivului.

In primul caz, in care se solicita doar cunoasterea mediului in care isi desfasoara activitatea obiectivul, acest lucru se face de catre ofiterii investigatori, chiar daca nu se specifica acest lucru in cererea de investigatii, deoarece este o sarcina generala cuprinsa in ordinul privind activitatea de investigatii. Insa, in situatia in care se cere documentarea activitatii obiectivului intr-o perioada determinata, eventualele legaturi si vizitatori, atunci se depasesc limitele functionale ale investigatiei, iar solicitarile mentionate fac obiectul altor mijloace ale activitatii de informatii.

Stabilirea vizitatorilor obiectivului, autoturismelor folosite, activitatilor desfasurate la resedinta, numerelor de telefon utilizate, etc., presupune ca ofiterul investigator, fie sa solicite surselor abordate bine intentionate si cointeresate mentinerea in atentie a obiectivului, fie sa efectueze investigatii repetate la domicililul celui in cauza. In ambele situatii apare problema desconspirarii obiectivului, fapt care depaseste cadrul investigatiei asa cum este ea tratata de ordinul in vigoare.

Revenind la criteriul locului in care se efectueaza investigatia, se pot diferentia obiective de interes contrainformativ prin natura lor, cum ar fi obiectivele diplomatice, resedinte ale unor diplomati straini in Romania, sedii ale unor institutii guvernamentale, ale autoritatilor romane, caz in care se vor efectua investigatii numai cu titlu de exceptie. O alta categorie o reprezinta obiectivele cu potential contrainformativ, imobile locuite de persoane, cetateni romani sau straini care au cunostinte in domeniul muncii de informatii, caz in care investigatiile se vor efectua numai dupa o analiza atenta asupra posibilitatilor concrete de abordare a potentialelor surse. In ambele cazuri, ofiterul investigator nu poate insista in obtinerea unor informatii complete, prioritar fiind conspirarea scopului urmarit.