MODULUL APLICATIV - ELEVI CU HANDICAP MENTAL

MODULUL APLICATIV - ELEVI CU HANDICAP MENTAL

l Obiectivele si ipotezele cercetarii

Privita din perspectiva invatamantului special, problematica jocului poate fi considerata, mai ales la nivelul claselor I - IV, ca principal factor de socializare, dar si punctul cheie in procesul recuperarii elevilor cu handicap mintal.

Lucrarea de fata propune un demers experimental prin care sa se demonstreze ca jocul reprezinta atat pentru copiii normali cat si pentru cei cu deficiente mintale o forma permanenta de insusire si corectare a citit-scrisului.

In contextul formularii ipotezelor pe care si le propune cercetarea s-a pornit de la o serie de premise:

Premisa esentiala de la care s-a pornit este aceea ca jocul si invatarea au pana la un anumit moment mecanisme psohologice asemanatoare care permit insusirea de cunostinte.

Cea de a doua premisa decurge din prima si anume: prin organizarea invatarii citit-scrisului si a comunicarii sub forma de joc, la elevii normali cat si la cei cu deficiente mintale se inregistreaza progres in aceasta directie.

Obiectivul general:

Cercetarea nivelului insusirii si corectarii citit-scrisului pentru scolarul mic. Obiective intermediare

alegerea unor probe semnificative pentru a atinge ipotezele propuse;

precizarea varstei cronologice si stabilirea varstei mintale pentru scolarii mici cu handicap mintal;

evaluarea capacitatilor de orientare in spatiu, in pagina si in mediu inconjurator,

tinand cont de nedezvoltarea optima a psihomotricitatii;

compararea performantelor citit-scrisului la scolarul mic;

stabilirea relatiei dintre performantele scris-cititului la deficientul mintal si performantele la diversele discipline de invatare;

stabilirea unui program de interventie pe baza unor activitati ludice.

Pe baza premiselor enuntate, ipotezele lucrarii de fata pot fi formulate astfel:

Se prezuma ca invatarea citit-scrisului la deficientul mintal va avea o serie de trasaturi caracteristice determinate de specificul personalitatii sale.

Se prezuma ca intre performantele citit-scrisului la elevul deficient mintal si cel normal exista o serie de diferente specifice determinate de profilul psihologic.

2 Organizarea cercetarii

In scopul realizarii cercetarii propuse, activitatea practica s-a desfasurat in urmatorul mod:

Prezentarea esantioanelor investigate:

s-a ales lotul de cercetare, constituit din subiecti;

s-au fixat metodele de investigare a fenomenului studiat, avand in vedere includerea unor instrumente de cercetare care sa asigure strangerea unor informatii suficiente calitativ si cantitativ;

au avut loc interventii directe si indirecte pentru aplicarea metodelor propuse;

datele obtinute au fost prelucrate prin tehnici specifice, si pe baza lor s-au alcatuit scheme, tabele;

cercetarea se incheie cu interpretarea datelor, prezentarea utilitatii teoretice si practice a concluziilor desprinse.

Descrierea esantioanelor de scolari mici normali si a celor cu handicap mintal.

Esantioanele alese pentru realizarea dezideratelor propuse de cercetare cuprind 60 de copii de la Scoala 'Tudor Vladimirescu' din Targoviste si Scoala Speciala din Targoviste, cu varsta cronologica 7,8 - 12,9 ani.

Esantionul de copii normali cuprinde un numar de 30 de subiecti de la Scoala 'Tudor Vladimirescu' din Targoviste, dintre care 12 sunt baieti si 18 sunt fete, cu varsta cuprinsa intre 7,8 - 8,6 ani, inscrisi in clasa a I-a si a Il-a.

Referitor la diagnosticul acestor copii, toti subiectii au o dezvoltare neuropsihica normala.

Majoritatea copiilor provin din familii organizate, doar 5 dintre acestia traind in familii in curs de destramare sau deja destramate (prin divort sau deces), aceste situatii neavand influente negative asupra dezvoltarii respectivilor subiecti. De asemenea, majoritatea copiilor provin din familii cu o situatie materiala la nivel mediu si doar in 4 cazuri dintre acestia situatia materiala depaseste acest nivel.

Esantionul de copii de la Scoala Speciala din Targoviste a fost alcatuit din 30 de subiecti, cu varsta cronologica cuprinsa intre 8,7 - 12,8 ani dintre care 21 sunt baieti iar 9 sunt fete, inscrisi in clasa a Il-a si a IlI-a.

Diagnosticul acestor copii indica prezenta unor deficiente mintale, de la un nivel accentuat (in putine cazuri) si pana la deficiente mintale usoare.

Antecedentele familiale nu au fost determinante in aparitia acestui tip de deficienta, semnalandu-se doar doua cazuri in care unul dintre parinti, avand gradul II de invaliditate, a influentat intr-o oarecare masura tabloul dezvoltarii psihice a respectivului copil.

Majoritatea copiilor provin din familii organizate doar 8 dintre acestia provin din familii destramate (in urma unui divort intre parinti sau a unui deces). in ceea ce priveste conditiile materiale, jumatate dintre copii traiesc in conditii precare sau chiar foarte precare si numai 9 din acestia dispun de conditii medii de trai, existand insa si cateva cazuri (doar 5) cand aceste conditii materiale sunt bune.

3 Metodologia cercetarii

In scopul realizarii obiectivelor propuse si plecand de la premisele considerate ca fundament in elaborarea ipotezelor, am utilizat urmatoarele metode si procedee pentru colectare unei cantitati suficiente de informatii:

observatia;

metodele psihometrice;

fise de evaluare.

Notiuni de metoda si metodologie.

Termenul de 'metoda', din punct de vedere etimologic, vine din limba greaca de la cuvantul 'methodos' care inseamna urmarire, cale, itinerar. Deci, metoda este o cale, un sistem de proceduri prin care ajungem la un rezultat, este o structura de ordine, un program dupa care se regleaza actiunile practice si intelectuale in vederea atingerii unui scop.

Orice metoda este structurata ca un invariant strategic ce-si subordoneaza variabile tactice si are un caracter instrumental, pentru ca este o modalitate de interventie, de informare, interpretare, actionare. Metoda rezulta din cunoasterea prealabila a domeniului si se formuleaza prin conversiunea relatiilor celor mai generale si specifice domeniului, in modalitati instrumentale si normative.De aici, si corespondenta dintre denumirea legitatilor/legilor si cea de metoda.

A. Metoda convorbirii

Este o metoda si in acelasi timp o sursa importanta a cunoasterii interumane, a relationalii si adaptarii sociale. Convorbirea cu o persoana este cea mai directa cale pentru a afla detalii referitoare la motive, aspiratii, trairi afective, interese.

Prin termenul de convorbire desemnam in limbaj curent schimbul de mesaje verbale intre doi sau mai multi indivizi in care partenerii se informeaza reciproc. Convorbirea este o discutie angajata intre cercetator si individul investigat. in convorbire fiecare persoana se reprezinta pe sine, cu nivelul sau de instruire, cu propriile particularitati de gandire si limbaj, cu propriile trasaturi de personalitate, in psihologie, convorbirea este folosita ca metoda de cercetare, de investigare a vietii subiective. Ea solicita din partea subiectului raspunsuri la problemele care intereseaza investigatia, releva continutul unor trairi, atitudini, particularitatile de manifestare a trasaturilor de personalitate.Pentru a fi eficienta, in aplicarea metodei convorbirii s-au respectat o serie de conditii:

relatia dintre cercetator si subiect prin care se realizeaza convorbirea trebuie sa

fie directa, de tipul fata in fata; S schimbarea reciproca a rolurilor si locului partenerilor in timpul convorbirii, in

sensul ca cel care intreaba poate sa si raspunda, iar cel care raspunde poate sa si

intrebe;

subiectul trebuie sa dea dovada de sinceritate deplina, sa evite raspunsurile de fatada, incomplete, a deformarilor voluntare sau a raspunsurilor care tind sa-1 puna in lumina favorabila;

subiectul trebuie sa dispuna de capacitatea de introspectare si autoanaliza, de

evaluare si autodezvaluire;

cercetatorul sa dispuna de abilitatea de motivare a subiectilor pentru angajarea

lor in convorbiri;

cercetatorul sa aiba un grad crescut de sociabilitate, de simpatie, adica de transpunere in starile psihice ale subiectului, pastrarea pe pozitiile acestuia pentru a-i intui reactiile, de a-1 intelege mai bine.

Exista mai multe forme de convorbire, si anume: convorbirea standardizata, structurata, convorbire semistandardizata sau semidirijata, convorbire libera, spontana, asociata, convorbire psihanalitica, convorbire nondirectiva.

Ca metoda de studiere a adolescentului, convorbirea furnizeaza informatii ample pentru intelegerea motivelor interne ale conduitei, a opiniilor si convingerilor acestuia, a intereselor si preferintelor sale.

S-a avut in vedere ca atmosfera de intercomunicare sa fie sincera, placuta, bazata pe incredere reciproca, eliminand teama unei posibile evaluari negative. S-a alternat convorbirea libera cu convorbirea dirijata, provocand subiectii sa-si expuna opiniile, impresiile, gandurile cu privire la tema expusa cercetarii.

Convorbirea necesita mult tact, suplete, rabdare, spirit de observatie, dar releva prompt o serie de aspecte profunde care sunt greu de sesizat si determinat prin alte metode.

Pentru a utiliza aceasta metoda este necesar sa se stabileasca dinainte o serie de intrebari la care subiectul sa raspunda. Trebuie sa se anticipeze si eventualele raspunsuri primite de la subiect, pentru a se preveni eventualele situatii neprevazute.

Avantajul convorbirii consta in faptul ca permite obtinerea unor numeroase informatii intr-un timp relativ scurt. Dezavantajul convorbirii provine din eventuala lipsa de receptivitate a subiectului si de aceea se impune cu necesitate ca datele ei sa fie completate si verificate prin alte metode.

B. Metoda observatiei

Metoda observatiei a fost folosita complementar metodei prezentate anterior, cu scopul de a nuanta informatiile obtinute.

Termenul de 'observatie', din punct de vedere etimologic, vine din limba latina de la cuvantul 'ob' care inseamna inainte si 'servare' care inseamna a se pastra, situa, tine. Metoda observatiei a fost utilizata pentru a se inregistra relatiile dintre adolescent si mediul sau ambiant (scolar, familial).

Ca metoda de cercetare, observatia consta in urmarirea intentionata si inregistrarea exacta, sistematica a diferitelor manifestari comportamentale ale individului (sau ale grupului), ca si a contextului situational al comportamentului. Contactul cu elevul ofera posibilitatea de a-i surprinde manifestarile tipice, constante, definitorii.

Dupa cum vorbeste un individ, dupa cum merge, gesticuleaza si isi exteriorizeaza trairile psihice ne putem da seama despre multe din starile, insusirile si trasaturile lui psihice. Semnificative pentru caracterizarea unui individ sunt si unele particularitati ale vorbirii: frecventa, sonoritatea, intonatia, debitul verbal, pronuntia, structura vocabularului, adecvarea la continut.

Metoda observatiei este una din metodele de baza in investigarea fenomenelor psihopedagogice si se poate realiza in mai multe modalitati: sub forma de autoobservatie si sub forma de observatie externa, de observatie directa sau indirecta.

Calitatea observatiei depinde de o serie de particularitati psihoindividuale ale observatorului cum sunt: capacitatea de concentrare a atentiei, de selectivitate, de sesizare a esentialului, de gradul de sugestibilitate etc. Este influentata de tipul de perceptie al observatorului in sensul ca unii apartin tipului descriptiv si inregistreaza minutios, exact, stiu tot ceea ce se observa, pe cand altii care apartin tipului evaluativ au tendinta de a face aprecieri, interpretari, estimari, altii apartin tipului imaginativ si poetic, si neglijeaza faptele, dau frau liber imaginatiei ajungand uneori la deformarea realitatii.

Pentru a creste calitatea observatiei, in timpul cercetarii s-au respectat o serie de indicatii si anume:

stabilirea clara, precisa a scopului, a obiectivului urmarit;

elaborarea unui plan riguros de observatie in care sa se precizeze sistemul

conceptual si ipoteza de lucru de la care se porneste, unde si cand va fi

efectuata, cat timp va dura;

consemnarea imediata a celor observate, deoarece consemnarea lor ulterioara ar putea fi afectata de uitare; S desfasurarea observatiei in conditii cat mai variate;

sa fie maximal discreta, adica persoana in cauza sa nu-si dea seama ca este observata;

numar repetat de observatii pentru a putea constata care sunt trasaturile definitorii permanente, tipice si a le separa de cele cu caracter trecator, intamplator.

Avantajul principal al observatiei consta in faptul ca permite surprinderea manifestarilor comportamentale naturale, firesti ale individului, in conditii obisnuite de viata si activitate, oferind mai ales date de ordin calitativ.

C. Metodele psihometrice

Metodele psihometrice vizeaza masurarea capacitatilor psihice ale individului in vederea stabilirii prezentei sau absentei lor si mai ales a nivelului lor de dezvoltare. Cea mai cunoscuta si raspandita este metoda testelor psihologice.

Testul este o proba standardizata, vizand determinarea cat mai exacta a gradului de dezvoltare a unei insusiri fizice sau psihice. Testul psihologic este o proba relativ scurta care permite cercetatorului strangerea unor informatii obiective despre subiect, pe baza carora sa poata diagnostica nivelul dezvoltarii capacitatilor masurate si formula un prognostic asupra evolutiei lui ulterioare.

Testul trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

validitatea (sa masoare exact ce isi propune);

fidelitatea (sa permita obtinerea unor performante relativ asemanatoare la o noua aplicare);

standardizarea(sa creeze aceleasi conditii pentru toti subiectii supusi testarii, fara a-i favoriza pe unii si defavoriza pe altii);

etalonarea (adica stabilirea unui etalon, a unei unitati de masura a rezultatelor obtinute pentru a se cunoaste valoarea lor).

Cele mai complexe sunt testele de personalitate care isi propun sa investigheze resorturile profunde ale individului, trasaturile lui invizibile, deseori mascate, necunoscute sau neacceptate de subiect.

Dintre testele de personalitate, raspandite si usor de aplicat sunt inventarele de personalitate. Acestea contin un sir de intrebari la care trebuie sa se raspunda prin DA sau NU.

4 Descrierea probelor si a procedeelor de aplicare

Lucrarea de fata isi propune sa studieze modul in care scolarul mic isi insuseste si corecteaza citit-scrisul prin joc si inregistreaza unele progrese in procesul invatarii.

Pentru a cunoaste posibilitatile copiilor, subiectii solicitati au fost examinati individual cu un complex de probe ce au vizat diferite domenii si arii ale procesului investigat.

In vederea realizarii acestui scop s-au utilizat ca instrumente de investigatie urmatoarele probe:

a)     Matricele progresive Raven

b)     Proba de lateralitate Harris

c)     Proba de asamblare (patrat -triunghi)

d)     Fise de evaluare

e)     Jocuri didactice

a) Matricele progresive Raven

Testul Raven desi cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale poate evidentia, in stransa legatura cu inteligenta generala, capacitatea de restructurare (mobilitate-rigiditate mintala) si de transfer, intrucat subiectul isi exerseaza tehnica de rezolvare in insusi cursul parcurgerii probelor.

Fiecare serie incepe cu o sarcina usoara, urmata de 11 probleme de dificultate crescanda. Seriile se succed tot in ordinea dificultatii gradate, ceea ce favorizeaza o invatare reala, pe parcursul rezolvarii probelor.

Modul de aplicare este umatorul:

Subiectul este introdus in cabinet, este invitat sa se aseze confortabil la masa, dupa care experimentatorul i se adreseaza:

' Astazi ne vom juca cu un joc pe care tu il cunosti. Eu am sa-ti arat un caiet in care sunt desenate niste covorase. Cineva a taiat o bucata din acest covoras si a amestecat-o cu altele. Uite, deasupra este covorasul, iar dedesubt sunt bucatelele amestecate. Tu trebuie sa gasesti printre ele pe aceea care se potriveste exact (este la fel) cu covorasul.'

Se noteaza raspunsul, iar copilul este laudat, indiferent daca raspunsul este corect sau nu.

' Bravo! Ai raspuns bine! Vom trece la pagina urmatoare'.

Interpretarea se face adunand raspunsurile corecte si raportandu-le la varsta cronologica vom obtine clasa de deficit.

Vom folosi in acest scop 'Tabelul general etalon romanesc - test Raven'

b) Proba de lateralitate Harris

Testul Harris vizeaza dominanta laterala pe coordonatele:

O - ochi

M - mana

P - picior

Datele obtinute in urma aplicarii testului contribuie la stabilirea tipului de lateralitate.

Cuprinde trei sectiuni:

I Dominanta mainilor - cu 10 probe

II Dominanta ochilor - cu 3 probe

III Dominanta piciorului - cu 2 probe
Interpretarea se face conform formulei de lateralitate.
Dominanta mainilor - notarea se face cu o litera mare saumica.
D: cand 10 probe sunt efectuate cu mana dreapta.

d: cand probele 7,8,9 sunt efectuate cu mana dreapta. S: cand 10 probe sunt efectuate cu mana stanga.

s: cand probele 7,8,9 sunt efectuate cu mana stanga.

M: toate celelalte cazuri.

Dominanta ochilor

D: daca raspunsul este cu ochiul drept la 3 probe.

d: daca doua raspunsuri din trei sunt cu dreptul.

S: daca raspunsul este cu ochiul stang.

s: daca doua raspunsuri din trei sunt cu stangul.

Mxazurile rare cand subiectul priveste cu amandoi ochii.

Dominanta piciorului

D: daca raspunsurile sunt cu dreptul.

S: daca raspunsurile sunt cu stangul.

M: daca un raspuns este cu dreptul iar altul cu stangul.

Se obtin astfel:

Pentru un dreptaci : D.D.D

Pentru o lateralitate incrucisata : D.S.D

Pentru o lateralitate rau afirmata : d.d.D sau s.s.D

Pentru un stangaci: S.S.S c)

c) Proba de asamblare (Patrat - triunghi)

Proba contine 2 itemi:

Asamblarea patratului

Asamblarea triunghiului

Pentru asamblare se dau 3 bucati de material plastic (lemn - carton), care, prin asezare in pozitii diferite, permit obtinerea patratului si, respective, a triunghiului. Asamblarea se face dupa modele, cele doua figuri fiind desenate pe cartonase.

Proba solicita perceperea formei unor figuri si stabilirea, pe aceasta baza, a relatiei dintre parte si intreg, configuratia fiecaruia din cele doua modele constituind 'intregul' iar formele diferite ale fragmentelor de asamblat, 'partile componente'. In acelasi timp, functionarea corespunzatoare a capacitatii cerute implica o anumita flexibilitate: dintre caracteristicile de forma ale fragmentelor de asamblat trebuie sa fie extrase si reorganizate mintal acelea care servesc nemijlocit la structurarea configuratiei model.

In asamblarea triunghiului, complexitatea ultimei solicitari creste. Imaginea patratului , asamblat anterior si imaginea asezarii fragmentelor in acel ansamblu pot persista, in cazul unei flexibilitati mintale mai reduse, impiedicand reorganizarea datelor (fixate inainte), conform cerintelor noii configuratii.

Aplicarea probei evalueaza si alte insusiri psihice, cum sunt: raportarea actiunilor concrete de asamblare la un plan de lucru reprezentat mintal, rabdare si perseverenta in atingerea scopului activitatii; concentrarea si distributivitatea atentiei: ordine in lucru.

Asamblarea patratului

Se prezinta subiectului planse cu patratul model si cele trei bucati de plastic. Se va avea grija ca acestea sa fie asezate in fata subiectului spre a fi bine vazute, dar lasand pe masa de lucru, intre subiect si ea, un spatiu suficient in care se va face asamblarea. in acest spatiu, vor fi plasate bucatile din plastic (dispuse una peste alta).

I se spune subiectului: 'Ai aici 3 bucati din plastic. Pune-le in asa fel ca sa-ti iasa un patrat ca acesta.(se arata patratul model).Cand ai terminat imi spui: gata!'.

Se declanseaza cronometru! imediat ce s-a incheiat instructajul. Cronometrul va fi oprit cand subiectul anunta 'Gata!' si se va nota timpul de lucru.

Nu se va permite efectuarea asamblarii pe plansa model.

Proba se opreste dupa trecerea a 4 minute, daca subiectul nu a obtinut patratul.

Asamblarea triunghiului

Se aseaza plansa cu triunghiul model si cele 3 bucati din plastic in modul indicat pentru patrat.

I se spune subiectului:'Pune in asa fel cele trei bucati ca sa faci un triunghi ca acesta(se arata triunghiul model). Cand ai terminat imi spukgata!'.

Se declanseaza cronometru imediat ce s-a incheiat instructajul.

Cronometrai va fi oprit cand subiectul anunta 'gata' si se va nota timpul de lucru.

Se mentin precizarile facute anterior pentru patrat, cu deosebirea ca proba se opreste dupa trecerea a 5 minute , daca subiectul nu a obtinut in acest interval, triunghiul.

Se inscrie pe o foaie de hartie timpul de lucra si se noteaza cu '+' si respective'-' reusita sau nereusita asamblarii fiecarei figuri.

Rezultatele obtinute de subiect la fiecare din cele doua parti ale testului (timpul de lucru) se vor transforma in puncte.

Punctele pentru ambele parti ale testului se aduna. Scorul maxim posibil fiind de 10 puncte,

d) Fise de evaluare

Pentru limba romana au fost alcatuite fise de evaluare a insusirii scrisului. Aceste fise au fost elaborate diferentiat pe esantioane si pe clase. Suplimentar fisa a prevazut si o testare orala a insusirii cititului

e) Jocurile didactice

Pentru corectarea si dezvoltarea citit-scrisului prin joc, pentru recuperarea intelectuala si o buna insertie socio-scolara s-au folosit urmatoarele seturi de jocuri:

Jocuri pentru dezvoltarea atentiei si discriminarii perceptive;

Jocuri pentru educarea si dezvoltarea capacitatii de orientare structurare spatio-temporala;

Jocuri pentru dezvoltarea abilitatii grafice si coordonare vizual motrica;

Jocuri pentru dezvoltarea auzului fonematic;

Jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de simbolizare si de sintetizare;

Jocuri pentru intelegerea codului de simbolizare a sunetelor si semne grafice.

Prin aplicarea acestor seturi de jocuri s-a urmarit:

educarea si dezvltarea capacitatii de orientare si structurare spatio-temporale;

dezvoltarea auzului fonematic;

dezvoltarea atentiei si discriminarii perceptive;

dezvoltarea abilitatii grafice si a coordonarii vizual-motorii;

sinteza silabelor in cuvinte, a cuvintelor in propozitii, exersarea capacitatii de analiza;

exercitii specifice metodei schemelor silabice si sinteza fonematica.

S-au avut in vedere greselile pe care elevii le fac in timpul orelor de limba romana. Vom mentiona cateva aspecte:

citirea literalizata care determina in special la cuvintele mai lungi 'ghicirea' cuvantului, ajungandu-se la deformari masive sau chiar la cuvinte fara sens;

omisiuni de litere si silabe;

inlocuiri si confuzii de litere (in special b = d; m = n; p = b; r = 1 etc.);

inversari de litere si silabe;

comprimari, deformari si omisiuni de cuvinte;

aspect grafic deficitar.

5 Conditii asigurate in timpul aplicarii probelor

Examinarea copiilor s-a realizat individual pentru testele standard si colectiv pentru fiecare esantion investigat.

Factorii perturbatori ce au intervenit in timpul examinarii, au tinut atat de personalitatea copiilor investigati, de specificul relatiei copil-examinator, cat si de conditiile de mediu de la locul testarii.

Alti factori perturbatori au fost:

elemente variate ce distrag atentia (jocuri si jucarii diverse);

nivelul de zgomot (rumoarea specifica institutiei scolare);

intreruperi cauzate de factori externi testarii (strigate, zgomote, etc)

gradul de iluminare a incaperii (intensitatea luminii, tipul de lumina artificiala sau naturala);

mobilierul si obiectele utilizate.

Timpul de administrare la copiii cu deficienta mintala a fost adeseori prelungit fata de cel prevazut de probe, datorita dificultatilor de concentrare a atentiei in timpul activitatii sau al instabilitatii conduitei.

Influenta factorilor de natura senzoriala (auditivi, vizuala) si a dificultatilor adiacente ale copiilor au impus repetarea sarcinilor de rezolvat acolo unde conditiile testarii au permis.

S-au folosit diverse tehnici pentru a-1 ajuta pe copil sa-si concentreze atentia asupra sarcinii testului:

acoperirea partiala a foii;

intonatia diferentiata a vocii (de aprobare sau dezaprobare);

elemente de mimica si pantomimica;

recompensarea verbala sau materiala.

Luand in considerare influenta factorilor si tehnicilor descrise mai sus determinam cresterea eficientei in evaluarea elevilor studiati.

6 Interpretarea rezultatelor

Analiza rezultatelor prezentate prin raspunsurile la fiecare item ne-au putut da unele informatii cu privire la ierarhizarea lor. In ceea ce urmeaza vom prezenta prin grafice, tabele rezultatele obtinute la fiecare proba aplicata in parte.

Rezultatele diagnosticarii psihologice obtinute prin Matricele progresive

Raven color

In explorarea activitatii intelectuale, una din cele mai utilizate probe, verificate in practica o constituie testul Matricele progresive Raven. Vom prezenta rezultatele obtinute la aceasta proba.

Esantionul de copii de la Scoala Speciala

Facand calculul procentual obtinem:

5 copii - deficit lejer ( 16,67%) 7 copii - deficit mediu superior (23,33%) - 16 copii - deficit mediu (53,33%)

2 copii - deficit mediu inferior (6,66%)

Rezultatele cumulate la proba de lateralitate Harris

. Esantionul de copii de la Scoala Speciala Targoviste

Exprimate procentual rezultatele au fost:

D.D.D - dreptaci - 19 copii (63.33%)

D.S.D - lateralitate incrucisata - 6 copii (20%)

S.S.S - stangaci - 5 copii (16,66%)

. Esantionul de copii normali

Exprimate procentual rezultatele au fost:

D.D.D - dreptaci - 21 copii (70%)

D.S.D - lateralitate incrucisata - 5 copii (16, 66%)

S.S.S - stangaci - 4 copii (13,33)

Rezultate cumulate la proba de asamblare (patrat - triunghi)

La Scoala Speciala Targoviste s-au obtinut urmatoarele date:

Scoala 'Tudor Vladimirescu' Targoviste

Facand calculul procentual am obtinut

puncte - 4 copii (13,33%)

puncte - 2 copii (6,66,%)

puncte - 4 copii (13,33%)

puncte - 6 copii (20%)

puncte - 6 copii (20%)

puncte - 4 copii (13,33%)

puncte - 4 copii (13,33%)

Cumularea datelor la fisele de evaluare inaintea aplicarii jocurilor.

Fisele de evaluare sunt alcatuite pentru limba romana. Ele cuprind scrierea dupa dictare a unui test si testarea orala a cititorului.

Fisele de evaluare au avut subiecte distincte pentru cele doua esantioane, cat si subiecte diferite pentru fiecare clasa.

Fisele de evaluare au fost aplicate pe ambele esantioane de copii studiate si au continut itemi cu punctaj de la 1 la 10. Elevii au fost notati cu calificative, dupa cum urmeaza:

FB

10 puncte

9 puncte

			B

8 puncte

7 puncte

S

6 puncte

5 puncte

4 puncte

IS

3 puncte

2 puncte

1 puncte

Esantionul de copii deficienti

Rezultatele obtinute in urma calculului procentual au fost:

Pentru testarea orala a cititorului rezultate obtinute au fost:

. Esantionul de copii normali

in urma calculului procentual rezultatele au fost urmatoarele

3 puncte - 2 copii ( 6,66%)

4 puncte - 4 copii (13,33%)

5 puncte - 5 copii (16,66%)

6 puncte - 7 copii (23,33%)

7 puncte - 3 copii ( 10%)

8 puncte - 4 copii (13,33%)

9 puncte - 3 copii ( 10%)

10 puncte - 2 copii ( 6,66%)

Pentru testarea orala a cititorului rezultatele obtinute au fost:

puncte - 4 copii (13,33%)

puncte - 4 copii(13,33%)

puncte - 9 copii (30%)

puncte - 6 copii (20%)

puncte - 4 copii (13.33%)

puncte-3 copii(13,33%)

Cumularea datelor la jocuri

1. In etapa 'Dezvoltarea atentiei si discriminarii perceptive', in care s-a urmarit depistarea lacunelor, educarea constantei perceptive, reconstituirea imaginii, vom prezenta procentajul itemilor ce cuprind sarcini care nu au putut fi realizate inca.

. Esantionul de la Scoala Speciala Targoviste

2itemi-20%

3 itemi- 15%

4 itemi - 30%

5 itemi - 25%

6 itemi - 10%

Esantionul de Scoala 'Tudor Vladimirescu' Targoviste

2 itemi-35%

3 itemi - 25%

4 itemi - 25%

5 itemi - 15%

2. in etapa 'Educarea si dezvoltarea capacitatii de orientare si structurare spatio-temporara' s-a urmarit:

educarea schemei corporale;

intelegerea raportului de lateralitate dreapta-stanga;

perfectionarea relatiilor spatiale;

reproducerea si reprezentarea grafica a unor forme, figuri, constructii.

Se prezinta procentajul itemilor ce cuprind sarcini ce nu au putut fi

realizate.