Metode de evaluare a personalitatii: tehnica Q-sort

Metode de evaluare a personalitatii: tehnica Q-sort

Rogers era foarte preocupat de posibilitatea de a oferi o definitie cat mai obiectiva a conceptului de sine, dar si de a elabora o modalitate de a-l masura astfel incat sa se transforme intr-un instrument de cercetare adecvat demersului stiintific. In acest sens, el a apelat la tehnica Q (dezvoltata de Stephenson, 1953) pe care o considera foarte utila pentru a urmari evolutia pacientilor aflati in psihoterapie. Q-sortul rogersian este un instrument idiografic, adica nu e interesat de comparatia intre persoane, ci de caracteristicile si dezvoltarea celui care il completeaza.

Rogers considera ca sinele real al unei persoane sanatoase este diferit de sinele ei ideal, autoactualizarea implicand reducerea distantei dintre cele doua imagini. El propune variabilitatea acestei distante ca masura a reusitei unei terapii. Astfel, apeland la tehnica Q-sort, el a masurat modificarea relatiei dintre sinele real si cel ideal pe parcursul terapiei si a observat o trecere de la o corelatie de .21 la inceputul terapiei, la una de .69 intre cele doua imagini la finele ei. Aceste imbunatatiri s-au datorat in cea mai mare parte unor schimbari in imaginea sinelui real al clientilor.

In ce consta propriu-zis evaluarea propusa de Rogers si care sunt avantajele ei?

Tehnica Q, asa cum a fost utilizata de Rogers, presupune o sarcina in care subiectul evaluat ordoneaza o serie de afirmatii despre sine in categorii ce se inscriu intre "cel mai caracteristic" mie si "cel mai putin caracteristic" mie. Spre deosebire de un chestionar de personalitate clasic, aici fiecare enunt (atribut, descriptor al personalitatii) este trecut pe un cartonas separat (de ex., "Isi face prieteni cu usurinta.", "Are dificultati in exprimarea maniei." etc.). Cei care evalueaza sort-urile trebuie sa pozitioneze aceste cartonase in functie de cat de mult considera ca se aplica situatiei lor sau de cat de mult considera ca respectivul enunt ii caracterizeaza (in functie de instructiuni).

Sortarea cartonaselor se realizeaza in forma unei distributii fortate. Astfel, subiectul trebuie sa grupeze cartonasele, in functie de gradul de acord-dezacord, pe o scala de la -x la +x, unde -x inseamna dezacord total cu respectiva afirmatie, iar +x acord total (respectiv, in cazul evaluarii personalitatii, de la "nu ma caracterizeaza deloc" la "ma caracterizeaza in cea mai mare masura"). Distributia fortata inseamna ca pentru fiecare punct de pe scala exista un numar delimitat de sort-uri care pot fi arondate; in general, se utilizeaza o distributie cat mai apropiata de cea normala, putandu-se opta insa si pentru numere egale de cartonase la fiecare punct al scalei (cum este cazul in California Q, instrumentul de evaluare a personalitatii dezvoltat de Jack Block, 1961). Cu alte cuvinte, sortarea Q este o tehnica ipsativa, adica fiecare item este evaluat in functie de ceilalti. La un chestionar ce utilizeaza o scala Likert, scorul maxim, spre exemplu (mi se potriveste in foarte mare masura), poate fi dat unui numar nelimitat de itemi. In cazul unei scale ipsative, insa, datorita faptului ca la fiecare punct al scalei pot fi plasate un numar fix de cartonase, scorurile date unui item depind intr-o oarecare masura de scorurile cu care au fost evaluati ceilalti itemi, neavand posibilitatea de a evalua cu acelasi scor decat un numar fix de cartonase. De asemenea, plaja de evaluari trebuie sa treaca prin toate scorurile scalei, eliminand astfel unele distorsiuni ale scalelor clasice, cum ar fi tendinta centrala (tendinta de a da raspunsuri neutre, la mijlocul scalei) sau biasarea pozitiva (tendinta de a raspunde cu "da", respectiv intr-o nota pozitiva - mi se potriveste, ma caracterizeaza).

Q-sortul se aplica atat pentru felul in care persoana se vede pe sine in prezent - masura sinelui real -, cat si (de obicei la o data ulterioara) pentru felul in care si-ar dori sa fie - masura sinelui ideal.

Spre deosebire de un chestionar clasic care ar putea evalua congruenta dintre sinele real si cel ideal, Q-sortul prezinta cateva avantaje. In primul rand, fiind vorba de o masurare indirecta (congruenta dintre cele doua imagini fiind calculata dupa cele doua aplicatii, nu declarata deschis de catre persoana evaluata), este mai dificil de distorsionat de catre respondent in sensul unor raspunsuri care sa il puna intr-o lumina favorabila. In al doilea rand, el ofera nu doar o masura a distantei dintre sinele real si cel ideal, ci si a continutului particular al felului in care (mai exact, al atributelor in termenii carora) individul se percepe si se doreste a fi. Astfel, el ofera informatii nu numai despre masura in care o persoana este ceea ce si-ar dori sa fie, ci si despre cum este si cum si-ar dori sa fie.

Un Q-sort deja consacrat in evaluarea personalitatii este California Q, instrument elaborat de catre Jack Block (1961). Desi in esenta el a fost creat pentru evaluarea personalitatii prin intermediul observatorilor externi, a fost utilizat si in studii privind dezvoltarea personalitatii (Block & Robins, 1993). Intr-un astfel de studiu, cercetatorii au folosit corelatiile dintre sinele ideal si perceptia despre sine ca masura a stimei de sine, pledand pentru validitatea acestui instrument in evaluarea stimei de sine.

In forma sa clasica, CQ a fost elaborat pentru evaluarea clinica a pacientilor de catre specialisti din domenii diferite, de ex. psihiatri, psihologi, asistenti sociali, pentru a facilita comunicarea interdisciplinara si intre evaluatori diferiti. Alte forme ale acestui instrument au fost adaptate pentru evaluarea copiilor de catre parinti si educatori. Prezentam in continuare o forma a California Q, elaborata pentru uzul nespecialistilor, forma care, in loc de enunturi descriptive ale personalitatii, utilizeaza atribute. Aceasta forma a CQ se preteaza foarte bine pentru evaluarea sinelui real vs ideal dupa metodologia propusa de Rogers.

Pentru cei interesati de acest instrument, elaborarea si dezvoltarea sa, calitatile psihometrice si utilizarea lui, va recomandam cartea lui Jack Block (1961): The Q-Sort Method in Personality Assessment and Psychiatric Research, disponibila in format electronic la adresa www.qmethod.org, sau articolul California Q in psihodiagnoza personalitatii (D. Iliescu, in Psihologia Resurselor Umane, vol. II, nr.1/2004).

Tabel nr. Setul de cartonase a California Q, forma III (set de atribute pentru uzul non-specialistilor) (Block, 1961)

Tabel nr. 3.2 Distributia cartonaselor Q (CQ, forma III, set de atribute pentru uzul non-specialistilor) (Block, 1961)