Metode in psihologia sociala

Metode in psihologia sociala

Ancheta sociala este o metoda prin care obtinem informatii despre evenimentele si fenomenele psiho-sociale prin intermediul opiniilor, parerilor si atitudinilor indivizilor. Are doua forme: ancheta pe baza de interviu si ancheta pe baza de chestionar.

a)  Sondajul de opinie este cea mai raspandita si cea mai eficienta forma de ancheta sociala si se foloseste preponderent in:

actualizarea unor statistici folositoare institutiilor publice (ex.: partidele politice)

de catre servicii de marketing si publicitate

de catre anumite organizatii si institutii de asistenta sociala

b)  Chestionarul presupune un set de intrebari item ce vizeaza in mod exclusiv atitudinea, intentia, opinia sau motivatia individului. Nu trebuie confundat cu chestionarul sau inventarul de personalitate, care este o metoda ce presupune masurarea structurii de personalitate per ansamblu, evidentierea unor trasaturi specifice de personalitate si in special pune in evidenta eventualele tendinte catre o tulburare psihica.

Chestionarul din sondajul de opinie presupune parcurgerea catorva etape:

stabilirea obiectivului clar al acestei metode

formularea setului de intrebari

stabilirea unui esantion reprezentativ pentru populatia pe care urmeaza a fi aplicat chestionarul

pretestarea chestionarului pentru a schimba sau corecta anumiti itemi

aplicarea lui propriu-zisa

prelucrarea statistica a datelor

analiza rezultatelor si desprinderea concluziilor

Este o metoda eficienta, destul de simplu de aplicat, dar este limitativa pentru ca vizeaza doar atitudinea si opinia.

Studiul documentelor este o metoda prin care se obtin informatii despre evenimente psiho-sociale trecute, dar care au fost consemnate in documentele timpului.

Obiectivele acestei metode sunt:

reliefarea specificului psiho-social al unei anumite epoci sau perioade de timp

evidentierea principalelor trasaturi ale vietii societatii si ale vietii de familie dintr-o anumita perioada

influenta metodelor si valorilor psiho-sociale dintr-o perioada asupra personalitatii de baza a omului si asupra vietii de familie

Surse pentru reconstituirea specificului psiho-social al trecutului: presa, documentele oficiale ale perioadei respective, jurnale de calatorie, autobiografii, corespondenta si memoriile unor personalitati semnificative ale timpului.

Cu ajutorul acestei metode putem recrea profilul comportamental al oamenilor dintr-o anumita perioada.

Scalele de opinie si atitudine sunt instrumente relativ simple ce permit masurarea intensitatii unei atitudini sau a unei opinii. Se folosesc intervale valorice Lickert cu cateva trepte de intensitate (mica masuraoarecare masuramare masura).

Masurand intensitatea unei atitudini, a unei opinii putem avea o imagine de ansamblu a unei stari de fapt, a unui anumit fenomen psiho-social si putem face o anumita prognoza cu privire la evolutia ulterioara a unui individ sau grup.

Chestionarele (inventarele) de personalitate sunt acele teste ce vizeaza in primul rand tendintele (daca exista sau nu) catre anumite tulburari psihice. Apoi elementele, trasaturile de personalitate per ansamblu si o serie de aspecte, componente psihologice cu implicatii psiho-sociale (ex. nivelul de maturitate relationala, gradul de sociabilitate, comunicativitatea, masura in care este structurat si dezvoltat Eul social, capacitatea de asumare a riscurilor si o serie de trasaturi legate de imaginea de sine).

Putem realiza cu ajutorul testelor profilul psihologic al unui individ. Un profil psihologic contine:

elemente legate de patologie (tendinte catre boli psihice)

structura de personalitate

parametrii dezvoltarii functiilor si proceselor psihice

In cazul selectiei profesionale ar trebui sa cuprinda de la cele mai simple abilitati (perceptie spatiala, dezvoltare motrica maximala) la QI si elemente de afectivitate si de motivatie, plus mecanisme de tip inconstient (pulsiuni, tendinte, dorinte refulate, orientari, predispozitii, psihotraume, etc.). Cu ajutorul testelor proiective putem masura mecanismele de tip inconstient.

Teste proiective:

1. Testele de desen:

a) testul arborelui (Charles Koch) - se poate desena orice mai putin un brad

b) testul omului (Florence Goodenough) - indica probleme legate de stima de sine

c) testul familiei

d) testul fetei - pentru studiul tendintelor catre tulburari psihice

e) testul casei

2. Testul de frustratie (Rosenzweig)

Subiectului i se prezinta benzi desenate cu asa numite situatii frustrante. Subiectul trebuie sa se puna in pielea personajului si sa aiba o reactie vizavi de respectiva situatie frustranta. Acest test masoara rezistenta la frustratie si nivelul de agresivitate.

3. Testul culorilor (Luscher)

Subiectului i se ofera 8 cartoane colorate pe care individul trebuie sa le aseze in ordinea preferintelor. Fiecare culoare are o anumita simbolistica, "traducere" in structura de personalitate. La interpretare, alegerile se grupeaza doua cate doua: primele 2 preferinte semnifica aspiratiile, ce vrea sa devina individul, sau cum vrea sa fie perceput de altii; alegerile 3 si 4 simbolizeaza fata lui reala, comportamentul lui real; alegerile 5 si 6 semnifica predispozitia, ce poate deveni, cum reactioneaza la o situatie, la o persoana; alegerile 7 si 8 reprezinta respingerile, traumele individului.

4. Testul T.A.T. (testul aperceptiv tematic)

Subiectului i se prezinta o serie de planse cu situatii ambigue. Subiectul trebuie sa construiasca o mica poveste in care sa spuna ce s-a intamplat cu personajele din imagine, cum au ajuns in situatia respectiva, ce ganduri, emotii au si ce deznodamant va avea acea situatie. Povestea este de fapt o proiectie a propriei vieti a individului, o traducere simbolica, reflecta situatiile conflictuale, tensiunile emotionale, frustrarile si problemele de relationare ale subiectului.

5. Testul "petelor de cerneala" (Rorschach)

Testul cuprinde planse cu pete de cerneala simetrice, subiectul trebuind sa spuna ce vede in imagine, nu ce isi imagineaza ca ar fi. Testul Rorschach se bazeaza pe perceptie, nu pe imaginatie si simbolizeaza mecanismele inconstiente ale omului. Fiecare plansa are un corespondent simbolic psihologic si acest test se foloseste mai ales in ancheta judiciara.

Chestionare de personalitate (cele mai cunoscute):

CPI (California)

MMPI (Minessotta)

16PF (16 Personality Factors) - contine 187 de itemi si se foloseste in psihologia sociala pentru ca releva dimensiuni cu incidenta asupra relatiilor interumane scotand in evidenta urmatoarele: capacitatea de relationare sociala, nivelul maturizarii sociale, gradul de asertivitate, capacitatea de asumare a riscului, comunicativitatea etc.

Metode specifice psihologiei sociale (sociometrice):

1. Metoda realizarii profilului psiho-social al grupurilor

2. Metoda aprecierii obiective

3. Metoda autobiografiei grupului

4. Determinarea personalitatii interpersonale