PORTOFOLIU DE SARCINI LA PSIHOLOGIA GRUPURILOR UMANE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BRASOV

MASTERAT CONSILIERE PSIHOLOGICA SI EDUCATIONALA

ANUL I ZI ( 4 SEMESTRE ) 2009-2010

PORTOFOLIU DE SARCINI LA PSIHOLOGIA GRUPURILOR UMANE

TEMA 1 APLICATIA 4 

Comentati urmatorul text: Psihologia nu se substituie nici uneia dintre stiintele socio-umane, chiar daca uneori interesul ei de studiu se indreapta asupra domeniului, considerat traditional, al psihologiei, sociologiei, antropologiei, pedagogiei etc. Distincta este si perspectiva din care este abordat respectivul fenomen sau proces.

- Cum si cu ce rezultate se soldeaza interactiunea comportamentala?

- Cum influenteaza comportamentul meu actiunea celorlalti?

- Cum modifica activitatea mea prezenta altuia? Care este mecanismul?

- Ce rezulta din prezenta laolalta a oamenilor?

- Ce efect au asupra unui individ comportamentele trecute ale altora?

Acestea sunt intrebari principale pe care si le pun psihologii'(S.Chelcea,1999, p.4)

Psihologia este un domeniu interdisciplinar de cunoastere stiintifica a interactiunii comportamentelor si proceselor psihice umane. Ea are in centrul ei relatiile personale ce au loc intr-un context social si au un fundament psihologic.

In lucrarea sa ,,Un secol de psihologie'' S. Chelcea, numeste psihosociologia ca fiind ,,campul de cunoastere stiintifica a interactiunii, prezente sau trecute, reale sau imaginare a comportamentelor umane in context social", convins fiind de faptul ca aceasta disciplina nu mai poate fi considerata ,,o ruda saraca" a psihologiei sau sociologiei, ea fiind acum o stiinta interdisciplinara constituita la intersectia psihologiei cu sociologia si cu stiintele politice, juridice, economice si tehnice.

Interactiunea cu alte persoane se face pe baza cunoasterii a felului in care ceilalti gandesc si actioneaza intr-o anumita situatie, acesta cunoastere fiind o preconditie obligatorie a eficientei interactiunilor intre persoane. Pentru a intelege comportamentul celorlalti pana la stadiul in care sa se poata face predictie asupra acestuia, orice persoana incearca sa afle dispozitiile celorlalti, starile relative stabile, ale acestora.

Termenul de influenta desemneaza un tip de interactiune intre doua sau mai multe entitati sociale dintre care uuna este ,, tinta" , iar cealalta este ,,sursa".

Caracteristicele sursei de influenta sunt credibilitatea si atractivitatea

Credibilitatea trebuie sa aiba doua calitati: sa fie competenta si demna de incredere.

La atractivitate cu cat o sursa a comunicarii este mai simpatico, mai atractiva, avand mai mult farmec personal, cu atat va obtine mai multa influenta si va putea schimba mai usor atitudini.

Interactiunea presupune o relatie ego-alter, in care ,,actorul", interpreteaza atat comportamentul celuilalt cat si propriul comportament. Interactiunea implica asadar producere, prelucare si comunicare de semnificatii si materializarea acestora in conduite observabile.

Comportamentele trecute ale unui individ pot avea efect asupra altui individ, acesta avand avantaje sau dezavantaje. Aceste avantaje pot fi la randul lor positive sau negative. Majoritatea oamenilor ar spune ca recompensele ar trebui sa se dea potrivit meritului.

TEMA 2 APLICATIA 5

Pornind de la exigentele metodei interactiunii observate, imaginati un exercitiu in care dvs. Sa va asumati diferite roluri(de consultant, moderator, avocat al diavolului etc)

Studiind dinamica interactiunii dintre indivizii care fac parte din diferite grupuri sociale se evidentiaza metodele concrete prin care acestia interactioneaza si se influenteaza reciproc.

Metoda interactiunii observate mai este numita si metoda acvariului (fishbowl), deoarece este o metoda prin care pot fi evidentiate modalitatile concrete prin care unii indivizi interactioneaza si se influenteaza reciproc.

Membrii grupului implicati sunt pusi prin alternanta intr-o dubla ipostaza, atat cea de participanti activi la dezbatere cat si de observarori ai interactiunilor care au loc.

Utilizarea acestei metode asigura profesorilor, psihologilor, consilierului educational un mediu dinamic si permisiv de exprimare a ideeilor, opiniilor, argumentelor sau contraargumentelor.

Persoana care se transpune in rolul de " avocat al diavolului", in incercarea de solutionare a problemelor se va ghida dupa urmatoarele principii:

prin transpunerea in rolul de avocet al diavolului are loc combaterea propriei imagini, a conceptiilor care pareau de nezdruncinat, a prejudecatilorsi comportamentului.

prin descoperirea punctelor slabe si a rigiditatilor vor fi descoperite calitatile nepuse in valoare.

recunoasterea greselilor.

persoana erijata intr-un astfel de rol este atenta la perspectiva prin care altii incearca sa prezinte o problema, o situatie, o opinie.

nu se discuta detaliile pana nu se vede daca problema nu este gresit pusa.

accepta pierderile pe termen scurt pentru a-si pastra independenta.

esti transant atunci cand esti nemultumit sau agasat.

eviti sa iei o hotarare pripita.

cand ceva ne este clar insisti sa lamuresti problema, explicatiile superficiale au tenta de manipulare.

descifreaza sensurile ascunse ale lucrurilor sau situatiilor

esti atent la regulile impuse.

nu te multumesti cu solutii simple la probleme complexe.

nu exista prietenie totala din partea unui strain la prima vedere. 

evita situatiile in care nu iti poti manifesta libertatea de actiune sau de exprimare.

nu va dezvaluiti sentimentele sau limitele in fata oricui.

accepti schimbul de idei si analizezi la rece opiniile sau conceptele care nu coincid cu ale tale.

identifica momentele in care te simti vinovat si incearca sa le afli originea.

actioneaza pe deplin constient in toate situatiile. 

ia in calcul ca consecventa poate conduce la rigiditate.

lupta deschisa impotriva oricarui abuz indifernt de consecinte. 

Aceste principii adaptate situatiei concrete ce trebuie rezolvata va evita orice fel de manipulare iar persoana care le va aplica va identifica strategii menite sa conduca la decizii valoroase in orice situatie. TEMA 3 APLICATIA 5 Exemplificati si analizati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca feed-back-ul in conformitate cu aprecierile exprimate de catre Gilles Amodo si Andre Guittet(2007, psihologia comunicarii in grupuri, p. 62)

Feed-back-ul se defineste ca fiind ansamblul informatiilor perceptibile (verbale si nonverbale), care ii permite unui individ sa aprecieze efectele mesajului sau. Este vorba de un raspuns intentionat provocat care poate fi perceput si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

-sa fie mai curand descriptive sis a incerce sa ofere la randul sau cat mai multe informatii utile

-sa fie précis , corect specificat pentru a permite o apreciere a calitatii receptarii

-sa se adapteze interlocutorului cadrului de referinta, universului sau de expresii.

Feed-back-ul cel mai natural si mai spontan nu implica decat o observare atenta a receptorului catre emitator. Orice persoana care are grija de calitatea transmiterii informatiei si este sufficient de detasata de propriile nelinisti, va cauta sa identifice semnele particulare de la nivelul ascultarii sic el al atentiei.

TEMA 4 APLICATIA 4

ENUMERATI SI ANALIZATI CEL PUTIN TREI ARGUMENTE IN SPRIJINUL AFIRMATIEI:,,Grupurile care folosesc pedeapsa si amenintarea cu pedeapsa pentru a-i face pe mambri sa respecte normele obtin complezenta (complianta), dar nu acceptare privata."

Atractia pe care o resimte individul fata de grup hotaraste cuantumul influentei la nivel privat. Cu cat individul este mai atras de grupul de apartenenta cu atat schimbarea privata a atitudinii va fi mai semnificativa. Acest efect este mediat de dorinta persoanei de a mentine o relatie pozitiva cu grupul si cu ceilalti membrii ai grupului.

Sustinerea unanima de catre grup a unor judecati in total dezacord cu realitatea il determina pe subiect sa-si abandoneze propria judecata si sa adere cel putin la nivel de manifest, la norma colectiva, fapt constatat de Solomon Asch.

Festinger sublineaza importanta atractiei pe care un individ o resimte fata de grup si a dorintei acestuia de a-si pastra calitatea de membru. Ideea lui despre rolul atractiei este contestata de Hebert Kelman care realizeaza o clasificare a tipurilor de conformism si anume -complezenta(complianta)

-identificarea

-interiorizarea

Comlezenta este o influenta manifestata si apare ca urmare a individului de a obtine reactii favorabile de la ceilalti membrii ai grupului. Ea consta in adoptarea de catre individ a opiniei majoritatii pentru a evita respingerea sau pentru a dobandi recompense de tipul acceptarii sau aprobarii sociale. O data ce agentii de influenta nu mai sunt prezenti individual va inceta sa se conformeze.

Exemple:

Copilul care face curat in camera lui, pus fiind de parinti si nu din propria lui dorinta, se va supune pentru a nu fi pedepsit. Daca parintii lipsesc de acasa, sau copilul se afla in vacanta la bunici, acesta nu va mai respecta sarcina care-i revenea .

Licentiatul in medicina, care la concursul de rezidentiat obtine un calificativ foarte bun care-i permite sa aleaga orice specializare, alege specializarea care si-o doreste familia ca fiind cea mai buna, doar pentru a nu-i dezamagi pe cei care l-au ajutat sa devina doctor, si nu cea pe care si-ar fi dorit-o el.

Elevul la serbarea de sfarsit de an scolar primeste un rol in sceneta, rolul ,,lupului". El va onora acest rol dar fara tragere de inima, deoarece si-ar fi dorit rolul vanatorului.

TEMA 5 APLICATIA 5

Cum apreciati opiniile lui H. Schaffer cu privire la dualitatea comportamentului uman si dificultatile de ordin psihoindividual ce se pot ivi in actul de conducere ?

H. Schaffer vorbeste despre dualitatea comportamentului uman, in contextul dificultatilor subiective (psihoindividuale), care apar in calea organizatiilor sociale. Prin dualitatea comportamentului uman, autorul desemneaza amestecul de fenomene (rational-irational, constient-inconstient, logic-afectiv) care ne coplesesc si care raspund unor nevoi fundamentale. In timp, aceste fenomene conduc la mecanismele de aparare ale individului (deseori inconstiente ), si au ca raspuns comportamente favorabile si defavorabile (negarea, xenofobia, vizarea obiectivelor imposibile) conducerii organizatiei. El se refera la situatia in care conducatorii, de indata ce se conving de dificultatea atingerii unor teluri se simt usurati si nu mai incearca sa le depaseasca.

La situatia in care conducatorul invoca ,, lipsa de timp", faptul ca este ocupat in permanenta, prin mentinerea aglomerarilor el mantinandu-si de fapt, confortul, caci lispa preocuparilor i-ar putea provoca o mare anxietate, precum si constientizarea unor limite. De aceea cea mai mare rationalizare a conducerii ar consta in asigurarea timpului de ragaz, de meditatie.

Comportamentele care se nasc din mecanismele individuale de aparare, sunt caracterizate de Schaffer ca universale, necesare, individuale si stabile. Ideea stabilitatii comportamnetelor in individ o data pentru totdeauna, este combatuta de M. Zlate, care aminteste de interactiunea dintre persoana si situatie in conducere.

TEMA 8 APLICATIA 4

Elaborati un eseu de minim 50 de randuri pornind de la urmatoarele afirmatii:

-,,Infrunta conflictul, nu il evita";

-,,Defineste interesele conflictuale ale tale si ale celuilalt, ca pe o problema reciproca ce trebuie rezolvata prin cooperare."

,,Conflictul este o permanenta a vietii cotidiene", (Alan Tidwell 1998). Cu aceasta afirmatie au fost de accord mai multi psihologi care au studiat conflictul intra si intergrupal .

Conflictele sunt o parte fireasca a procesului de comunicare. Ele sunt inevitabile in viata individului.

Atitudinea pe care o putem aborda atunci cand vorbim de conflict, poate fi:

de rezolvare a problemei, presupunand un interes bidirectional;

de cedare, indicand o motivatie mai profunda fata de interesele celuilalt

de lupta, atunci cand exista un interes propriu puternic;

de evitare, rezultat al unei slabe motivatii fata de interesele ambelor parti.

Evitarea conflictului ar putea fi de preferat in unele cazuri ,dar infruntarea lui ar fi ideala deoarece ,,conflictul intre spirite diferite este absolut necesar pentru a produce inovatii, pentru a genera schimbari"(Adrian Neculau 1998)

Conflictul poate aparea in orice grup social datorita diferentelor de opinii, si de modelele normative la care adera indivizii. Un conflict nu este mai distructiv ci poate fi si constructiv, de aceea este de preferat sa gasim modalitati de a controla conflictul decat sa-l prevenim sau sa-l eliminam.

Daca partile implicate in conflict ar avea o atitudine cooperanta decat una competitive, ar avea sanse sa se angajeze intr-un proces constructive de solutionare a conflictului.

Primul pas ar fi constientizarea conflictului iar dipa aceea gasirea unor metode de rezolvare a lui prin elaborarea si aplicarea unor programe de instruire in rezolvarea conflictului.

Formandu-ne abilitati de a intelege perspective celuilalt ,atat din punct de vedere emotional cat si cognitive vom capata un mai mare respect fata de sine si constiinta aprecierii de ceilalti din jurul nostru.

Cunoscandu-ne pe noi si reactiile noastre ,ramanand pe tot parcursul conflictului o persoana morala, ascultand cu atentie si vorbind astfel incat sa fim intelesi, ne ajuta in relatiile noastre cu ceilalti indivizi din grupul din care facem parte sin e ajuta sa gasim rezolvari eficiente in cazul aparitiei conflictului.

In literatura psihosociologica a ultimelor decenii au aparut numeroase programe de instruiri in rezolvarea conflictelor, oamenii putand fi educati sa-si dirijeze conflictele mai constructive.

Indiferent de domeniul in care aceste programe sunt aplicate, ele contin unele solicitari commune adresate celor ce doresc sa invete modul in care pot rezolva constructive conflictele in care sunt implicate.

Cosecintele negative ale evitarii conflictului sunt, in afara de persistenta problemei (in majoritatea cazurilor conflictele nerezolvandu-se de la sine): iritabilitatea, anxietatea, tensiune creata intre cei implicati, scade implicarea in activitate, diminueaza sentimentul de incredere in sine, polarizeaza pozitiile si duce la formarea de coalitii, dificultati in luarea deciziilor.

Alegind infruntarea conflictului, trebuie sa urmarim:

mentinerea unei relatii pozitive pe perioada conflictului (ascultare activa);

diferentierea dintre evenimente, comportament si interpretarea lor, evaluarea diferitelor optiuni;

focalizarea pe problema nu pe persona, folosirea unor termeni concreti, specifici in descrierea situatiei si nu generali, utilizand un limbaj adecvat;

comunicarea va fi directa, fara a reactiona cu propriile argumente; identificarea barierelor in identificarea conflictului; utilizarea deprinderilor de rezolvare de probleme in abordarea conflictului (A. Baban, 2001).

Indiferent de domeniul in care aceste programe sunt aplicate , ele contin unele solicitari commune adresate celor ce doresc sa invete modul in care pot rezolva constructive conflictele in care sunt implicati .

TEMA 10 APLICATIA 4

Realizati un brainstorming cu tema: ,,Modalitati de eliminare a blocajelor care limiteaza manifestarea creativitatii in grup".

In grup ca si la nivel individual, exista o serie de blocaje care limiteaza sau chiar anuleaza manifestarea creativitatii. Cele mai frecvente sunt:

blocajele sociale

-conformismul (ex.dorinta oamenilor ca toti cetatenii sa se poarte si sa gandeasca la noi).

-neincrederea in fantezie si o pretuire exagerata a ratiunii logice, a rationamentelor

blocaje metodologice- cum ar fi:

-rigiditatea algoritmilor anteriori

-fixitatea functionala

-critica prematura

blocaje emotive , acestea ar fi:

-teama de a nu gresi,de a nu ne face de ras;

-graba de a accepta prima idee promovata;

-descurajarea rapida si prematura;

Aceste bariere pot fi evitate printr-o autentica relationare interpersonala si lucru eficient de grup, printr-o atitudine pozitiva a fiecarui membru al grupului fata de sarcina comuna si prin cominicarea deschisa a propriilor opinii. Se apeleaza la o serie de metode si procedee, cele mai cunoscute fiind: brainstorming-ul, sinectica, metoda,, 6-3-5" si ,,Phillips 6-6"

Brainstorming-ul mai este numit si asaltul de idei a fost initiat de catre A. Osborn si a devenit cea mai utilizata metoda de stimulare a creativitatii in grup. Metoda are doua etape:

-producerea ideilor

-etapa evaluarii ideilor.

In cadrul unei clase de elevi, la ora de biologie avem ca tema: ,,animalele domestice "

In prima faza elevii sunt rugati sa vina cu tot felul de idei referitoare la :

- exemple de animale domestice ,comportamentul lor

- care sunt modalitatile de ingrijire a acestor animale

- care sunt modalitatile de crestere si inmultire a acestora

- la ce sunt folosite (hrana , agreement, munca)

- cum putem schimba comportamentul acestor animale prin dresaj

- ce se intampla cu ele daca sunt lasate in libertate

- care este relatia dintre om si animalele domestice

- care sunt modalitatile de comunicare intre ele

- caracteristici la felul lor de deplasare (patrupede, bipede, zburatoare)

- care dintre ele pot indeplini rolul de animale de companie

- ce normative de protectie a anomalelor cunoasteti si cine se ocupa de aceste aspecte.

In a doua etapa are loc evaluarea ideilor, impreuna cu grupul se analizeaza solutiile emise si se noteaza ideile cele care ni se par mai interesante si mai utile pe tema dezbatuta, obtinand astfel un rezumat al lectiei .

Aceasta metoda are si rol de verificare a cunostintelor si de evaluare a nivelului dezvoltarii creativitatii si imaginatiei a fiecarui elev.

TEMA 12 APLICATIA 2

ELABORATI UN GHID DE INTERVIU PENTRU INVESTIGAREA, LA ALEGERE, A UNUI OPROCES SAU FENOMEN DIN GRUPUL DVS. DE APARTENENTA.

Ghidul de interviu - semistructurat - este pregatit pentru un grup de 12 profesori (7 femei si 5 barbati), de la un liceu. Ghidul de interviu asigura respondentilor, pe de o parte, o mare libertate in abordarea unor teme, iar pe de alta parte lasa psihologului posibilitatea de a explora liber si de a aprofunda fiecare dintre temele propuse, prin formularea unor intrebari suplimentare sau prin modificarea continutului intrebarilor orientative.

Interviul urmareste surprinderea unor aspecte structurate pe doua teme principale: adaptare; relatonare. Ghidul de interviu cuprinde intrebari orientative, structurate pe teme si dimensiuni astfel:

- tema adaptare, cuprinde dimensiuni care se refera la dificultatile intampinate in adaptarea la angajarea ca profesor in acest liceu, la dificultatea lucrului cu elevii, la programul activitatilor. Adaptarea a urmarit si prezenta eventualelor "esecuri" in inde­pli­nirea sarcinilor, cat si gradul de implicare in realizarea acestora sau interesul / lipsa de interes fata de acestea.

- tema relationare cuprinde dimensiuni care se refera la calitatea si caracteristicile relationarii cu colegii, cu sefii nemijlociti, cu subordonatii.

De asemenea, surprinde conflictele interpersonale, sentimentul de devalorizare si lipsa de incredere in ajutorul celorlalti, aspecte considerate discriminatorii pentru semnalizarea dificultatilor intampinate in relationare.

Momentul introductiv se realizeaza printr-un scurt exercitiu, care urmareste evaluarea si exprimarea imaginii de sine si a imaginii de grup, astfel participantii isi noteaza sase lucruri (caracteristici, puncte tari, slabiciuni) despre ei. Apoi, in grupuri de trei sau patru, participantii isi impartasesc autoevaluarile.

Fiecare grup va incerca sa exprime prin limbajul gestual o imagine care sa caracterizeze grupul. Trebuie deci sa sintetizeze trasaturile individuale intr-o imagine colectiva, foarte asemanator cu ceea ce se intampla de fapt in grupul de munca.

Discutiile ce vor urma ating intrebari ca: Cum ar trebui echipa profesorala sa se adapteze la punctele forte ale membrilor ei? Au reusit imaginile de grup sa reflecte trasaturile individuale ale membrilor ei?

Intrebarile adresate in ghid:

Cum ati reactionat in cazul in care un elev v-a cerut sfatul intr-o problema intima?

In ce masura ati reusit sa va faceti util in activitatile commune ale corpului didactic al carui membru sunteti?

Ati reusit sa va acomodati climatului si cerintelor la nivel de liceu?

Ce parere aveti referitor la programul pe care-l aveti in cadrul locului de munca?

Acest program este in concordanta cu climatul familial?

Anumite situatii de tulburari de comportament ale unor elevi considerati ca va suprasolicita atentia?

Aveti indoieli ca in rezolvarea vreunei situatii nu ati ales solutia optima?

Va preocupa frecvent studierea anumitor cazuri in afara timpului de lucru?

Cum ati descrie relatiile interpersonale din cadrul colectivului din care faceti parte?

Ce parere aveti despre modul si obiectivitatea cu care sunteti evaluat la locul de munca?

Cum ati cataloga relatiile pe care le aveti cu cei pe care ii coordonati?

Aveti deseori initiative pentru activitati extracurriculare la care sa participe intreg colectivul didactic?

Va simtiti izolat in grupul de profesori? Descrieti o situatie in care s-a actionat in echipa, care era atitudinea adoptata de ceilalti, de dumneavoastra?

Cum apreciaza colegii faptul ca va implicati in rezolvarea problemelor care apar la nivel de colectiv chiar daca acest lucru diminueaza timpul dumneavoastra liber?

Cum ati reactiona daca vi s-ar reprosa ca sunteti responsabil de esecul survenit in cazul aplicarii unor solutii nepotrivite in solutionarea unui caz?

Rezultatele explica faptul ca fiecare dintre participanti s-a identificat cu grupul, construindu-si o identitate profesionala care-i confera semnificatie rolului si ii creeaza convingerea ca este util in cadrul echipei de profesori. De asemenea, este conturata si dorinta de aderare la sistemul de valori al grupului profesional, care joaca si un rol protector, securizant, de crestere a stimei de sine si de mentinere a nivelului de acceptare din partea grupului.

Relationarea interpersonala a fost in general buna, cu inerente conflicte interpersonale, ce se regasesc in orice grup care desfasoara activitati comune in conditii de stres. Conflictele au fost de mica intensitate si au fost usor depasite.

TEMA 13 APLICATIA 5

IDENTICATI PUNCTELE COMUNE ALE STUDIULUI DE CAZ SI AUTOBIOGRAFIEI GRUPULUI SI PRECIZATI SITUATIILE IN CARE CELE DOUA METODE DE CERCETARE POT FI UTILIZATE IN INVESTIGATIA PSIHOSOCIOLOGICA A GRUPULUI DE MUNCA (SCOLAR)

Sudiul de caz este o metoda calitativa, o investigatie empirica ce consta in analiza detaliata a unui individ, grup sau situatie data. El poate contribui la explicarea presupuselor legaturi cauzale supuse analizei, poate descrie o interventie si contextual din viata reala in care a avut loc si poate explora acele situatii in care alte tipuri de investigatii nu duc la rezultate clare, evidente. In mediul educational este considerata o metoda de analiza si discutare a unui caz, dar si ca procedeu didactic.

Autobiografia grupului este o caracterizare a grupului facuta chiar de membrii acestuia. Poate fi utilizata in orice tip de grup social.

In urma studiului de caz aflam toate datele despre indivizi iar in autobiografie persoanelor respective li se cere sa dea toate detaliile referitoare la persoana lor.

Daca un anumit grup de elevi din clasa a cincea intampina dificultati la o anumita disciplina este recomandat sa folosim ambele metode, atat studiul de caz cat si autobiografia, pentru a culege cat mai multe informatii, iar apoi sa intocmim un plan de interventie personalizat (centrat atat pe elev, cat si la nivel de grup), in care putem folosi metodele cele mai eficiente pentru a-i ajuta pe acesti elevi sa depaseasca dificultatile intampinate la aceasta materie.

TEMA 14 APLICATIA 2

Construiti sociomatricea si sociograma colectiva a grupului de munca din care faceti parte si comentati rolul acestora in cunoasterea configuratiei de moment a acestuia.

Testul sociometric aste instrumentul principal si punct de plecare in cunoasterea diferitelor aspecte ale interactiunii grupului, Moreno il definea astfel: un instrument care examineaza structurile sociale prin masurarea atractiilor si repulsiilor care au loc intre indivizii unui grup. Toate aprecierile, interpretarile si rezultatele obtinute sunt dependente de fidelitatea datelor oferite. Fidelitatea depinde de sinceritatea raspunsurilor si de modul in care a fost intocmit si aplicat testul. Intrebarile trebuie sa fie in concordanta cu interesele preocuparile si aspiratiile tuturor membrilor, dar si cu interesele cercetarii.

Datele obtinute sunt inregistrate intr-un table cu doua intrari, unde atat pe verticala cat si pe orizontala sunt trecuti membrii colectivului respectiv. Pe verticala se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor monitirizati, iar pe orizontala perceptiile positive si negative atribuite colegilor.

Testul consta in formularea unor intrebari prin care se solicita fiecarui membru al grupului sa-si exprime simpatiile si antipatiile fata de ceilalti colegi.

Calcularea atractiilor si respingerilor pe care cineva le emite fata de ceilalti ne va da indicele expansivitatii sociale, iar numarul de atractii si respingeri primite ne va furniza indicele statutului social sau a integrarii sociale a individului.

Se pot calcula o multime de indici sociometrici. Iata cateva exemple:

-indicele statutului sociometric(arata pozitia ocupata de o persoana x in cadrul grupului)

I= n/N-1 n = nr alegerilor primite

N=nr membrilor grupului

-indicele expansiunii afective nr. indivizilor alesi de catre X/N-1

-indicele de coeziune a grupului x2/N(N-1)

Datele obtinute ne ajuta la eliberarea sociogramei, care ne permite sa vizualizam viata afectiva a grupului. Ea ne permite sa detectam diadele, triadele, lanturile ori alte tipuri de relatii interpersonale, ne indica rapid liderii si izolatii, situatiile de unilateralitate in care sentimentele unei persoane nu sunt impartasite si de cealalta persoana, neutralitatea, reactiile de indiferenta pe care un individ le manifesta fata de ceilalti sau izolarea.

Sociograma se constituie dintr-un sistem de semne conventionale (triunghi pentru barbati, cercuri pentru femei), si dintr-un sistem de linii care le unesc (simple sau duble, continue sau intrerupte).

Atunci cand grupul este mai important numeric sau cand cercetatorul a introdus in lucru mai multe criterii, este indicat sa se diversifice si sociogramele (o sociograma a reciprocitatilor, alta a sentimentelor opuse, etc).

Sociomatricea este un table cu dubla intrare, in care atat pe orizontala cat si pe verticala se trec cu initiala numele indivizilor grupului. Se noteaza cu (+) relatiile de preferinta si cu (-) relatiile de respingere.

Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste in interiorul colectivului indicand in mod grafic, cine cu cine se relationeaza, din punct de vedere al afinitatilor.

Am folosit intrebarile:

In caz de reorganizare cu cine ati dori sa faceti echipa? In cazul in care vi se va cere sa alegeti cu care dintre colegelele noastre v-ar placea sa lucrati pe tura?

Cu cine nu ati dori sa lucrati?

Cine dintre colegele noastre ar dori sa-si petreaca timpul liber in compania dvs?

Dar care dintre ele credeti ca nu si-ar dori?

Am obtinut urmatoarele rezultate:

- LAURA are 3 acceptari si 1 respingere - MAYA are 3 respingeri si 1 acceptare - ANDREEA are 3 respingeri si 1 acceptare - ELENA are 3 acceptari si 1 respingere - SORINA are 2 acceptari si doua respingeri

SOCIOGRAMA COLECTIVA:

RESPINGERILE

ATRACTIILE: