PUNTEA

PUNTEA

Puntea lui Varolio ce ocupa etajul mijlociu al trunchiului cerebral se prezinta ca o banda de substanta nervoasa cu urmatoarele dimensiuni:

25 mm inaltime, 25mm grosime, 35 mm latime. Puntea este dispusa transversal deasupra bulbului intinzandu-se de la o emisfera cerebeloasa la alta. Ea are o fata anterioara, o fata posterioara, doua fete laterale si doua margini, una superioara si alta inferioara.

1) Fata anterioara are pe linia mediana santul bazilar. Lateral de acesta se afla piramidele pontine, care se continuua lateral cu pedunculii cerebelosi mijlocii. Limita dintre punte si pedunculii cerebelosi mijlocii este data de emergenta nervului trigemen (V).

2) Fata posterioara acoperita de cerebel, are o forma triunghiulara si formeaza jumatatea superioara a podisului ventriculului 4. Ea se afla in continuarea bulbului, de care se apropie ca structura.

3) Fetele laterale se continua cu pedunculii cerebelo si mijlocii.

4) Cele doua margini sunt reprezentate in jos de santul bulbopontin care o desparte de bulb iar in sus de santul pontopeduncular care desparte puntea de mezencefal. In santul interpeduncular apare nervul oculomotor; in unghiul pontomezencefalic apare nervul trohlear; in unghiul pontocerebelos iese nervul acusticovestibular si trigemen, iar medial nervul intermediafacial; in santul bulbopontin deasupra piramidei bulbare se afla nervul abducens.

In structura interna a puntii deosebim o parte anterioara numita picior si o parte posterioara numita calota.

Limita lor este data de corpul trapezoid. Pe linia mediana se observa o incrucisare de fibre care poarta numele de rafeu. Rafeul imparte puntea in doua jumatati simetrice.

Piciorul are doua feluri de fibre; longitudinale si transversale. Cele longitudinale descind de la scoarta si ajung la nucleii pontini ( fibre corticopontine), la nucleii bulbari si la maduva spinarii ( fibre corticospinale). Printre ele se afla fibre transversale care pleaca din nucleii pontini, trec linia mediana si intra in componenta pedunculului cerebelos mijlociu controlateral.

Substanta cenusie a piciorului se compune din mici nuclei de la care pornesc fibrele transversale si la care ajung la unele fibre corticale (fibrele corticopontine).

Calota situata in partea dorsala a puntii este formata din substanta reticulata si alba. Substanta cenusie este reprezentata de nucleii nervilor cranieni V,VI,VII si VIII (acestia sunt nuclei motori, senzitivi si vegetativi), de nucleii corpului trapezoid si de formatiunile proprii ale puntii.

Substanta reticulata (formatiune pontina proprie) este situata in partea mijlocie a puntii intre nucleii nervilor cranieni si portiunea bazala.

Substanta alba a calotei cuprinde cai ascendente si descendente

1)Caile descendente provin din scoarta cerebrala, de la nucleii subcorticali si din cerebel. Ele trec prin punte sau au un capat in punte. Cele care provin din scoarta cerebrala sunt reprezentate de fasciculul piramidal cu fibre cortico-spinale, cortico-nucleare sau cortico-pontine si tractul fronto-parieto-temporo-occipito-pontin.

Celelalte fibre provin din centrii subcorticali, din cerebel, din nucleul rosu, (fascicolul rubrospinal si fascicolul rubroolivar), din tectum, (fascicolul tectospinal) si din substanta reticulata,(fascicolul reticulospinal).

2) Caile ascendente vin de la cornul medular posterior, si de la fascicolul Goll si Burdach si de la nucleii senzitivi ai nervilor cranieni si merg spre cerebel (fasciculul spinocerebelos), spre nucleii subcorticali, spre talamus (fasciculul spinotalamic) si spre tectum (fasciculul spinotectal).

O formatiune specifica puntii este corpul trapezoid situat intre partea bazilara (picior) si dorsala (calota). El este constituit din fibrele transversale ale nucleului cohlear ventral care incrucisaza linia mediana si se continuua de partea opusa cu lemniscul lateral.

Fasciculul longitudinal medial se intinde de la planseul ventriculului trei pana la maduva cervicala. El este legat de miscarile de orientare a ochilor, capului, gatului.

Lemniscul medial (panglica lui Reil) este un fascicul format din fibre ascendente care pornesc de la nucleii senzitivi inferiori si ajung la talamus si tectum. In punte are o pozitie centrala. Pe partea laterala i se adauga fibrele acustice care capata denumirea de lemnisc lateral.

Functiile puntii

Puntea indeplineste o functie de integrare reflexa si una de conducere.

Functia de integrare reflexa se refera la nucleii pontini care realizeaza reflexe somatice si vegetative, ca de exemplu: reflexul salivar, lacrimal, masticator, cornean, audio-polpebral, audio-oculogir; reflexe secretorii (sudoripar, sebaceu); contractia muschilor fetei (mimica); miscare de lateralitate oculara si tonusul muscular. Aceste reflexe se includ in calitate de componente ale diverselor forme de comportament, ele fiind integrate si controlate de nivelul superior al nevraxului.

Functia de conducere asigura circulatia informatiei extrase din mediul extern si cel intern, catre centii corticali si subcorticali si a mesajelor de comanda in sens descendent catre organele de executie. Ea se indeplineste prin intermediul fasciculelor care trec prin punte.