Psihologia adolescentei si a varstei adulte

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU INVATAMANTUL PRIMAR SI PRESCOLAR

- continuare de studii -

Psihologia adolescentei si a varstei adulte

C U P R I N S

1. Importanta dezvoltarii cognitive din adolescenta pentru evolutia personalitatii  din acest stadiu - referat

2. Invatarea la adulti - conspect

3. Criza de originalitate din adolescenta - referat

4. Proba practica - sondaj de opinii

Importanta dezvoltarii cognitive din adolescenta pentru evolutia personalitatii din acest stadiu

- referat -

Adolescenta, cuprinsa intre 14 si 20 de ani, se caracterizeaza prin foarte multe schimbari si transformari, de aceea a fost considerata de J. J. Rousseau o a doua nastere sau un moment esential in dezvoltarea psihica umana. (Lehalle).

In tabloul complex al dezvoltarii din acest stadiu, are loc un avans cognitiv remarcabil, atingandu-se chiar varfurile cele mai inalte in manifestarea unora dintre capacitatile de cunoastere.

Piaget considera ca in adolescenta, inteligenta atinge varful cel mai inalt al dezvoltarii. Acest varf a fost explicat pe de o parte, prin maturizarea functionala cerebrala, si pe de alta parte prin efectele formative ale invatarii din stadiile anterioare si mai ales a invatarii la nivel liceal.

1. Capacitatile perceptive si reprezentarile

In literatura de specialitate se noteaza urmatoarele:

In legatura cu toate categoriile de perceptii Piaget, subliniaza: "Conditiile organice ale perceptiei nu sunt deplin realizate decat in faza adolescentei." (Piaget, Inhelder, 1976, p. 129).

In legatura cu reprezentarile, Reuchlin noteaza: "Fiecare imagine, fiecare reprezentare este elaborata , subiectul ii imprima o structura si prin aceasta o semnificatie ."(Reuchlin, 1999, p. 339).

Caracteristici ale perceptiilor si reprezentarlor in adolescenta:

- creste operativitatea explorarii perceptiei a oricarui tip de stimul;

- adolescentii verbalizeaza cu usurinta toate felurile de insusiri ale obiectelor;

- isi pot organiza si dirija propriile observatii fara a mai fi nevoie de comunicarea unor indicatori perceptivi;

- se accentueaza organizarea reprezentarilor in jurul unor concepte si idei semnificative si se usureaza astfel activitatea mintala in ansamblu.

2. Gandirea adolescentului - particularitati:

dezvoltarea deosebita a operatiilor gandirii atat a celor generale, cat si a celor specifice cerute de fiecare disciplina scolara;

operatiile de gandire devin formale, ele fiind pe deplin eliberate de continuturile informationale carora li se aplica; ("Aceasta achizitie ii da adolescentului posibilitatea sa utilizeze dupa o metoda sistematica toate modalitatile diferite de grupare a obiectelor intr-o colectie"- Reuchlin, 1999, p. 237)

se desavarseste reversibilitatea operatorie ("Edificiu operatoriu functioneaza riguros, respectand explicit si apoi implicit legile logicii" - Piaget, Inhelder, 1976, p. 117)

se formeaza si se consolideaza scheme de gandire , se insusesc numerosi algoritmi generali si specifici de identificare, rezolvare si control;

in activitatea gandirii domina rationamentul ipotetico-deductiv - "adolescentul are putinta sa examineze consecintele ce decurg din ipotezele sale" - Reuchlin. Pentru a confirma o idee, adolescentii pot construi siruri lungi de rationamente ("Acum e varsta sistemelor abstracte si a teoriilor"- Osterrieth);

Poate prelucra un volum mare de informatii, adolescentii pot sa rezolve categorii variate de probleme;

Notiunile cu care opereaza gandirea adolescentului pot avea un grad foarte ridicat de abstractizare si generalizare si formeaza sisteme riguroase pentru fiecare disciplina scolara;

Achizitiile de ordin informational si operational permit gandirii adolescentului sa inteleaga aspecte complexe ale cunoasteri umane;

Este logica si profunda, organizata si sistemica, riguroasa si reflexiva deschisa spre nou - "In jurul varstei de 17-18 ani, gandirea critica se realizeaza la parametri inalti si permite orientarea independenta in sursele de informare, aderarea la teorii si explicatii, testarea si evaluarea ideilor si solutiilor evaluate." M. Zlate, 1999, 279-280)

Gandirea critica le permite adolescentilor sa-si evalueze propriile cunostinte;

Adolescentii constientzeaza puterea mintii umane, si mai ales a lor, ceea ce genereaza o noua forma de egocentrism, aceasta manifestandu-se ca o credinta specifica in unicitatea modului lor de a gandi.

Particularitatile memoriei adolescentilor

cresterea volumului memoriei. Acesta atinge in adolescenta nivelul cel mai ridicat si este o conditie foarte importanta pentru formarea bazelor culturii generale si a celei profesioanle;

dominarea memoriei logice - fara de care nu s-ar putea face fata marelui volum de cunostinte;

amplificarea capacitatilor de memorare a laturilor abstracte si generale ale cunostintelor, care sustine implicarea adolescentilor in sarcinile complexe de invatare;

cresterea caracterului activ al memoriei exprimat in identificarea cu usurinta a ideilor centrale, eliminarea detaliilor nesemnificative;

existenta unui fond de cunostinte acumulat in timp, usureaza memorarea ;

dezvoltarea metamemoriei care-i permite adolescentului sa sustina activ atat intiparirea cat si pastrarea informatiilor;

reproducerea activa a cunostintelor in raport cu sarcina si totodata intr-un mod personal de organizare si exprimare;

Particularitati ale imaginatiei in adolescenta

In adolescenta exista toate conditiile pentru manifestarea la niveluri crescute ale formelor active si voluntare ale imaginatiei: experiente personale, cunostinte numeroase, nivel mintal ridicat, stapanirea mijloacelor de expresie. Prin imaginatie adolescentii se autodefinesc si exprima intr-un mod cu totul original.

imaginatia reproductiva este implicata in invatarea la diferite discipline, dar si in realizarea lecturilor particulare ;

imaginatia creatoare este cea care se manifesta la un nivel inalt. Ea este implicata in invatarea prin descoperire la diferite discipline scolare este favorizata de legaturile stranse cu gandirea.
Aceasta sustine originalitatea specifica imaginatiei stiintifice, tehnice.

Visul de perspectiva - o forma de imaginatie activa, creatoare, implicat in cristalizarea idealului de viata.

Particularitati ale comunicarii si ale limbajului in adolescenta

Intreaga dezvoltare cognitiva la care ne-am referit se afla in stransa interdependenta cu limbajul. - "Limbajul aduce acestei dezvoltari o contributie importanta si chiar necesara." Reuchlin (1999, p. 227)

cresterea remarcabila a vocabularului pana la 20 000 de cuvinte pana la sfarsitul stadiului care ii asigura adolescentului o competenta lingvistica sporita, la cei care isi continua studiile se insuseste mai intens limbajul stiintific.

Semnificatiile cuvintelor devin tot mai clare si precise;

Capacitate sporita de a decodifica si intelege cele mai fine nuante ale structurilor verbale folosite in comunicare

Se consolideaza stereotipurile verbale de receptare, de decodificare, pronuntie, care face ca debitul verbal si viteza de comunicare sa fie ca ale adultului.

Stilul vorbirii este ingrijit, controlat mereu de normele gramaticale, acesta fiind masura inteligentei si a gradului de cultura proprie;

Dialogul se manifesta nuantat in functie de situatie, de interlocutor, de relatiile cu acesta. Astfel, fata de profesori si in general fata de adulti, la cei mai multi adolescenti se remarca exprimari elevate. Intre ei adolescentii isi permit lejeritati verbale mai ales din spirit de gasca, folosesc adesea jargonul;

Comunicarea nonverbala a adolescentilor este foarte nuantata si bogata. Creste expresivitatea privirii si limbajul gesturilor eset mult mai nunatat decat in stadiile aterioare;

Limbajul scris se caracerizeaza prin accentuarea particularitatilor persnolae ale grafemelor, prin exigenta privind normele gramaticale, ortografice;

Adolescentii sunt foarte interesati de perfectionarea vorbirii intr-o limba straina.

Construirea unor componente noi ale personalitatii adoleascentilor

In adolescenta exista toate conditiile psihologice ca sa se dezvolte toate macrocomponentele personalitatii. Astfel, personalitatea adolescentului ajunge la o structura bogata si totoodata unitara, dar ramane relativ fragila, de aceea adolescentii trebuie sa fie in continuare asistati si sprijiniti de parinti si psihologi.

Intrarea in adolescenta determina construirea unui fel de filozofie de viata, a unei conceptii proprii despre viata. Adolescentii isi formeaza o cognitie sociala, adica pot intelege si explica activitatile si relatiile oamenilor, sunt apti pentru a observa viata celor din jur, si in felul acesta isi pot orienta propria viata. Sursele acestei conceptii asupra vietii sunt toate cunostintele pe care le-au acumulat , conceptiile filosofice pe care le cunosc, credintele religioase pe care le au.

Sistemul propriu de valori are urmatoarele surse:

capacitatile cognitive care ii fac sa fie apti de insusirea valorilor;

comportamentele socaile ale oamenilor care pe de o parte pot confirma unele valori, iar pe de alta pot fi exemple de ocolire a valorilor.

Constiinta apartenentei la generatie - datorita cresterii capacitatii de cognitie dar si acumularii in timp a experientei interrelationale cu egalii , adolescentii ajung sa-si dea seama cu prin ce se aseamnana intre ei: felul in care simt, gandesc si actioneaza si astfel, isi construiesc o reprezentare sociala generala despre generatia lor. Astfel, ei se pot raporta la alte generatii, tind sa-si clarifice drepturile si cer ca aceste drepturi sa le fie respectate.

Idealul de viata - se cristalizeaza in conditiile unor orientari frecvente spre viitor. Cresterea capacitatii cognitive le permite adolescentilor sa evalueze diversele posibilitatide realizare in viitor si sa faca alegeri cat mai bune.

Caracteristici

nu mai sunt o simpla prelucrare de modele reprezentate de personae din anturaj, ci sunt rezultatul elaborarilor personale;

idealul e mult mai realist decat an preadolescenta, an sensul ca se bazeaza pe cunosarerea aptitudinilor si a propriilor inrerese;

ramane unilateral elaborate pentru ca se refera la viitorul scolar si professional,

indeplineste un rol importanr in oreinrarea generala a adolescentzului, in motivarea activitatilor pe termen lung;

poate fi un factor de infruntare a unor eventuale esecuri.

C O N C L U Z I I

Adolescenta este stadiul unui disponibil de dezvoltare cognitiva remarcabil, dar care ajunge sa se exprime la capacitatile reale numai in conditii de stimulare de catre mediu si de catre educatori si a existentei unei motivatii proprii si a implicarii efective in sarcini cognitive

2. INVATAREA  LA ADULTI

Gandire, memorie si capacitati intelectuale ale adultului

Daca cercetarile de inceput asupra gandirii si a capacitatii cognitive a adultului (1959) au fost pesimiste tragand concluzia ca la aceasta varsta se produc scaderi continue si semnificative, in 1963 Gutjar si in 1967 Rosler, au criticat sever aceste concluzii. Aceste critici s-au referit la:

deosebirile dintre particularitatile gandirii la tineri si adulti sunt relativ mici si pot fi compensate la acestia din urma;

la acele cercetari nu s-a luat in considerare profesia si stilul de viata, care influenteaza puternic randamentul intelectual

L. Lowe a subliniat ca in ceea ce priveste manifestarea gandirii si inteligentei la adulti trebuie sa se aiba in vedere, factori precum: instructia scolara anterioara, calificarea profesionala, antrenamentul intelectual in sarcini profesionale, masura in care timpul liber este folosit pentru dezvolatrea capacitatilor intelectuale.

Manifestarea capacitatilor intelectuale la adult este puternic influentata de profesie, o munca in care persoanele sunt constant solicitate intelectual contribuie la mentinerea si chiar sporirea acestor capacitati.

Randamentul intelectual este mai inalt la cei care au avut o instructie scolara mai buna si mai indelungata si mai ales daca au o munca intelectuala (Bauer, 1966, Helen Bee, 2000, p. 152)

Straduinta oricarei persoanede a obtine o calificare superioara este un important factor de ridicare a nivelului gandirii si inteligentei.

Capacitatile intelectuale ale adultului- particularitati:

sunt unele abilitati cognitive care fiind implicate in sarcini curente tind sa stationeze;

cele solicitate de profesie sau puse la lucru in activitatile din timpul liber, inregistreaza cresteri;

toate capacitatile cognitive care sunt slab implicate in activitatile unei persoane scad in mod cert;

Memoria adultului- particularitati

memoria logica este foarte bine conservata si cea mai amplu solicitata pentru toate felurile de situatii;

organizarea matreialului de memorat atinge acum cel mai inalt nivel, depasind celelalte varste;

selectivitatea materialului de memorat este mai accentuata la adult si este facuta mai ales din perspectiva celei mai frecvente solicitari;

la adultii angajati profesional se continua procesul dezvoltarii memoriei profesionale care exceleaza mai ales in retinerea acelor date care se refera la strategii si proceduri de lucru, la infruntarea riscurilor;

recunoasterile si reproducerile sunt mai prompte dupa 55 de ani;

memoria spontana scade dupa 45 de ani (R.M. Lerner, D.F. Hultsch 1983, p. 454)

memoria de scurta durata scade putin dupa 40-45 de ani.

Capacitatea de invatare

Adultii care sunt mai receptivi si atenti la toate schimbarile din lume si la faptul ca societatea contemporana promoveaza educatia permanenta raman deschisi la programele de invatare care pot, fie sa le permita sa tina pasul cu noutatile in domeniul lor profesional, fie, datorita mobilitatii profesionale, sa participe la recilcari, recalificari, fie sa-si mentina orizontul cultural-stiintific. (U. Schiopu, 1983, p 2469)

Dinamica generala a capacitatii de invatare la om indica o crestere evidenta pana la 21 de ani, o scadere lenta dupa 30, dar tot relativ lenta si dupa 45, pana catre 75.

Lowe, care a facut cercetari foarte interesante in privinta invatarii la adult, afirma ca:

pana la 50 de ani se poate invata cu bune rezultate aproape orice;

adultii nu sunt inferiori fata de alte varste in ceea ce priveste capacitatea de invatare numai ca destul de multi invata mai putin decat ar invata efectiv si nu fac nimic pentru a conserva aceste capacitati.

Modul de invatare al adultului si modul de invatare al persoanelor tinere - comparatii:

adultul poate uneori sa realizeze mai usor unitatea dintre analiza mai abstracta si cea concreta a unor probleme, dispunand de o experienta profesionala mai ampla;

reusesc adesea sa extraga mai repede ceea ce este semnificativ dintr-un material ce trebuie invatat;

cei cu scolaritate mai indelungata reusesc sa se orienteze cu succes in sursele mai variate de informare;

disting mai repede aspectele aplicative ale cunostintelor pe care si le insusesc;

Tind sa profite in cadrul programului de invatare, de acele secvente care ii ajuta sa-si insuseasca noi metode si procedee pentru a face fata exigentelor profesiei;

Cer accentuat rigoare si precizie in ceea ce li se cere sa invete si tind sa refuze ceea ce nu prea le este clar;

Cresterea randamentului invatarii la adult:

cei cu scolaritate mai restransa pot intra in programe noi de invatare fara ca sa aiba formate unele deprinderi necesare;

chiar in timpul derularii activitatilor trebuie sa se gaseasca forme de sprijin pentru dezvoltarea procedeelor de invatare;

celor care ezita sa intre in aceste programe de invatare, din diferite motive, trebuie sa li se dezvaluie mai insistent avantajul parcurgerii etapelor de invatare;

in cazul in care apar neajunsuri de genul : sarcinile de invatare sa li se para prea dificile, timpul acordat prea indelungat, pot fi stresati de evaluari, de rezultatele evaluarilor, stres care poate duce la blocaj -aceste neajunsuri pot fi depasite prin discutarea lor directa cu beneficiarii programelor de invatare constientizandu-i astfel ca numai asa se pot mentine la un anumit standard profesional si moral.

Nume

Prenume

Liceul

Clasa

Varsta

1. Cele mai puternice 3 calitati pe care le am sunt:

Cele mai puternice 3 defecte pe care le am sunt:

2. Cele mai putin intense 3 calitati pe care le am sunt:

Cele mai putin intense 3 defecte pe care le am sunt:

3. Consider valoroase pentru viitorul meu urmatoarele calitati ale personalitatii mele:

Bibliografie:

1. Schiopu Ursula, Emil Verza, "Psihologia varstelor",
2. Cretu Tinca , 2001, Credis, "Adolescenta si contextul sau de dezvoltare"
3. Cretu Tinca, Credis, Psihologia varstelor,